- Dosarul nr.
- 2ra-2262/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 21 octombrie 2015
- Părțile
- Negruţa Veaceslav vs ÎS CRIS Registru
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2262/15 — Obligarea pârâtului de a înmatricula mijlocul de transport
prima instanţă: I. Potîngă nr. 2ra-2262/15 instanţa de apel: M. Guzun, A. Doga, A. Nogai ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Veaceslav Negruţa în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Negruţa împotriva Direcţiei Înregistrare a Transportului şi Calificarea Conducătorilor Auto a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cu privire la obligarea înregistrării mijlocului de transport şi repararea prejudiciului material împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de către Veaceslav Negruţa şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.
Chişinău din 26 ianuarie 2015, prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 03 aprilie 2013, Veaceslav Negruţa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei Înregistrare a Transportului şi Calificarea Conducătorilor Auto a ÎS CRIS „Registru” cu privire la obligarea înregistrării mijlocului de transport şi repararea prejudiciului material. În motivarea acţiunii a invocat că la 11 septembrie 2012, a procurat din piaţa auto din or. Bevewijik, Olanda prin intermediul Centrului de evidenţă şi înregistrare a mijloacelor de transport a Olandei „VWE”, automobilul de modei „VW Transporter T-5”, număr de înmatriculare 33-VLG-5, numărul caroseriei WV1ZZZ7HZ6H023994, anul fabricării 2006, fiindu-i eliberate la perfectarea contractului de vânzare - cumpărare numerele de înmatriculare de export 6FP-B32.
Relatează că la 15 septembrie 2009, prin punctul de trecere vamală Leuşeni - Albiţa a introdus automobilul menţionat pe teritoriul Republicii Moldova, unde a prezentat toate documentele de provenienţă a automobilului, eliberate de autorităţile Olandei, după care a achitat taxele de import pentru automobil în sumă de 23484 lei, fiindu-i eliberată adeverinţa vamală nr. 0298719. 1 Susţine că la 03 octombrie 2012, s-a adresat cu o cerere către Direcţia înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto a ÎS CRIS „Registru” în vederea înmatriculării automobilului dat pe numele lui, achitând la solicitarea colaboratorilor Direcţiei toate taxele necesare în sumă de 1606 lei. Afirmă că a doua zi, însă i s-a refuzat înmatricularea automobilului procurat de el legal în Olanda, pe motiv că numărul caroseriei automobilului a fost supus modificării în condiţii neautorizate, materialele respective fiind expediate spre examinare Comisariatului de Poliţie Botanica mun.
Chişinău. Menţionează că în cadrul investigaţiilor efectuate de către organul de urmărire penală s-a constatat că potrivit informaţiei parvenite din partea BNC Interpol Baga/Olanda în adresa BNC Interpol Moldova numerele de înmatriculare 33-VLG-5 au fost eliberate pentru vehiculul de model VW, VIN WV1ZZZ7HZ6H023994, la 11 septembrie 2012 vehiculul dat a fost exportat, iar numere de înmatriculare şi documentele eliberate pentru vehiculul dat au fost anulate. Indică că documentele de export au fost perfectate pe numele lui, cu domiciliul str. L. Deleanu, 9/1-36, mun. Chişinău, paşaport nr. B0010464, fiind eliberate numerele de înmatriculare de export 6FP-B32. Relatează că urmare a investigaţiilor efectuate de organul de urmărire penală a CPS Botanica mun.
Chişinău, ofiţerul de urmărire penală a înaintat un raport procurorului sect. Botanica mun. Chişinău cu propunerea de a nu începe urmărirea penală pe cazul dat, propunere care prin ordonanţa procurorului din 02 noiembrie 2012 a fost acceptată, fiind refuzată pornirea urmăririi penale pe faptul depistării modificărilor în condiţii neautorizate a numărului caroseriei automobilului, importat din Olanda, pe motiv că potrivit documentelor de însoţire a mijlocului de transport de model „VW Transporter T-5”, cu numerele de tranzit 6FP-B32 eliberate de Olanda, la fel, potrivit adeverinţei pentru mijlocul de transport importat nr. 0298719 eliberat de biroul vamal Leuşeni - Albiţa, numărul caroseriei a acestei unităţi de transport este indicat - WV1ZZZ7HZ6H023994.
Remarcă că în legătură cu acest fapt, s-a adresat, repetat cu o cerere prealabilă către Direcţia înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto a ÎS CRIS „Registru” privind înmatricularea automobilului importat, iar la 15 martie 2013, a primit răspunsul nr. 03/N-382, precum că potrivit Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1047 din 08 noiembrie 1999 şi anume pct. 6, prevede că vehiculele şi agregatele acestora care au numere de identificare nimicite intenţionat, falsificate sau contrafăcute nu se acceptă spre înmatriculare, reînmatriculare sau radiere din evidenţă (în afara cazurilor de rebutare).
Menţionează că la cererea repetată, înaintată de el cu privire la înmatricularea mijlocului de transport importat, a fost prezentată ordonanţa procurorului de refuz în pornirea urmăririi penale în privinţa lui ca proprietar al transportului, iar din informaţiile parvenite în adresa organelor de drept din Republica Moldova din partea organelor de drept a Olandei nu se indică faptul, 2 precum că mijlocul de transport procurat de el legal din Olanda şi importat în Republica Moldova sau agregatele acestuia ar fi fost anunţate în căutare în Olanda sau în altă ţară din Uniunea Europeană.
Remarcă că automobilul în litigiu nu a fost anunţat în căutare, denotă şi lipsa anumitor adresări din partea organelor de drept ale Olandei privind restituirea mijlocului de transport, cu toate că acestea au fost informate despre depistarea autoturismului menţionat pe teritoriul Republicii Moldova şi modalităţile de recuperare a acestuia încă în luna octombrie anul 2012, adică 6 luni în urmă şi la materiale a fost prezentată informaţia BNC Interpol Moldova, adresată organului de urmărire penală, care în temeiul informaţiei parvenite de la BNC Interpol Haga/Olanda confirmă faptul, precum că el a procurat legal acest automobil în Olanda, fiindu-i eliberate toate documentele de provenienţă pentru exportul acestuia în Republica Moldova.
Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ, art. 5, 13, 166, 167, 277, 278 CPC. Solicită admiterea acţiunii, obligarea Direcţiei înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto a ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” să înmatriculeze automobilul de model „VW Transporter T-5”, număr caroserie WV1ZZZ7HZ6H023994, repararea prejudiciului material în sumă de 1606 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 2400 lei. Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 29 octombrie 2013 a fost strămutată pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Negruţa împotriva Direcţiei înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto a ÎS CRIS „Registru” cu privire la obligarea înregistrării bunului şi repararea prejudiciului material la Judecătoria Centru mun.
Chişinău. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 04 februarie 2014 a fost constatată competenţa Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău la judecarea în fond a pricinii civile intentată la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Negruţa împotriva Direcţiei înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto a ÎS CRIS „Registru” cu privire la obligarea înregistrării bunului şi repararea prejudiciului material, a fost strămutată pricina spre judecare în fond la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 19 mai 2014 a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Centru Cooperare Poliţienească Internaţională (Biroul Naţional Central Interpol).
Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 26 ianuarie 2015 a fost respinsă acţiunea ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 a fost respinsă cererea de apel depusă de către Veaceslav Negruţa şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 03 iulie 2015, Veaceslav Negruţa a declarat apel împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi a deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. 3 În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată.
Consideră neîntemeiate concluziile instanţelor de judecată, precum că refuzul ÎS CRIS „Registru” de a înmatricula automobilul de model „VW Transporter T-5” pe numele lui este absolut legal şi careva temeiuri în vederea anulării acestuia nu au fost stabilite, dat fiind faptul că adresându-se repetat către intimat cu cererea privind înmatricularea mijlocului de transport importat, a prezentat ordonanţa procurorului de refuz în pornirea urmăririi penale în privinţa lui ca proprietar al transportului, precum şi informaţia parvenită în adresa organelor de drept din Republica Moldova din partea organelor de drept a Olandei, în care nu se indică faptul că mijlocul de transport procurat de el legal din Olanda şi importat în Republica Moldova sau agregatele acestuia ar fi fost anunţate în căutare în Olanda sau în altă ţară din Uniunea Europeană.
Afirmă că automobilul în litigiu nu a fost anunţat în căutare, denotă şi lipsa a careva adresări din partea organelor de drept ale Olandei privind restituirea mijlocului de transport, cu toate că acestea au fost informate despre depistarea autoturismului menţionat pe teritoriul Republicii Moldova şi modalităţile de recuperare a acestuia încă în luna octombrie anul 2012, adică peste 2 ani şi 9 luni în urmă şi la materiale a fost prezentată şi informaţia BNC Interpol Moldova, adresată organului de urmărire penală, care în temeiul informaţiei parvenite de la BNC Interpol Haga/Olanda confirmă faptul, precum că el a procurat legal acest automobil în Olanda, fiindu-i eliberate toate documentele de provenienţă pentru exportul acestuia în Republica Moldova.
Consideră neîntemeiate şi concluziile instanţelor de judecată, precum că în cazul dat el nu poate fi considerat cumpărător de bună credinţă, având în vedere faptul că chiar dacă careva agregate ale mijlocului de transport ar fi fost anterior modificate, dânsul nu cunoştea despre acest fapt şi nici nu putea să cunoască, fiind ferm convins că toate actele pentru exportul automobilului sunt absolut legale, dat fiind faptul că au fost perfectate de o autoritate competentă şi anume Centrul de evidenţă şi înregistrare a mijloacelor de transport a Olandei „ VWE”, acte cu care a traversat mai multe ţări din Uniunea Europeană.
Remarcă că potrivit informaţiei parvenite din partea BNC Interpol Haga/Olanda în adresa BNC Interpol Moldova, n/î 33-VLG-5 au fost eliberate pentru vehiculul de model „VW Transporter T-5”, nr. caroseriei WV1ZZZ7HZ6H023994, care la 11 septembrie 2012 a fost exportat, documentele de export fiind de el perfectate şi eliberate numerele de înmatriculare de export 6FP-B32, cu care ulterior şi s-a adresat către Direcţia înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto a ÎS CRIS „Registru” în vederea înmatriculării automobilului dat pe numele lui. La 08 septembrie 2015, ÎS „CRIS Registru” a depus referinţă la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului declarat de Veaceslav Negruţa şi menţinerea deciziei instanţei de apel.
4 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Veaceslav Negruţa, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Veaceslav Negruţa, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Veaceslav Negruţa ca inadmisibil. 5 În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Veaceslav Negruţa se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 6