2ra-2285/15 — Repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi a procuraturii

Dosarul nr.2ra-2285/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău – Gh. Plămădeală Instanţa de apel: CA Chişinău – D. Manole, S. Arnăut E. Fistican DECIZIE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedinte judecător, Svetlana Filincova, Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Dumitru Mardari, Elena Covalenco, Maria Ghervas, examinînd recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Stepuleac Sergiu şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în pricina civilă la acţiunea lui Stepuleac Sergiu împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi a procuraturii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015, prin care s-au respins apelurile declarate de către Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei şi Stepuleac Sergiu, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 07 octombrie 2014 prin care s-a admis parţial cererea de chemare în judecată, CONSTATĂ: La data de 03 martie 2014 Stepuleac Sergiu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei privind repararea prejudiciului material în cuantum de 15 000 lei, prejudiciului moral în cuantum de 1 290 000 lei şi cheltuielilor de judecată în cuantum de 4 000 lei (f.d. 1-6, vol. I). În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la data de 13 iulie 2009 şi respectiv la data de 21 iulie 2009 de către Procuratura municipiului Chişinău au fost pornite două cauze penale pe faptul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 236 al. 2 Cod Penal. La data de 21 iulie 2009 prin ordonanţa Procuraturii mun.

Chişinău a fost efectuată percheziție la domiciliul său în lipsa autorizaţiei judecătorului de instrucţie. Tot la data de 21 iulie 2009 în baza procesului verbal de reținere a fost reținut pe un termen de 3 1 zile. Prin ordonanţa din 24 iulie 2009 a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 236 al 2 Cod Penal, prin încheierea judecătorului de instrucţie din 24 iulie 2009 a fost aleasă măsura preventivă sub formă de arest pe un termen de 30 zile. La data de 03 august 2009, avocatul Angela Balan în interesele reclamantului a depus plîngere în temeiul art. 313 CPP, solicitînd declararea nulității procesului – verbal de reţinere din 21 iulie 2009. La data de 19 august 2009 prin încheierea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău a fost admisă plîngerea, fiind constatată nulitatea procesului – verbal de reţinere din 21 iulie 2009. Tot la data de 19 august 2009 prin încheierea judecătorului de instrucţie a fost revocată măsura preventivă arestul preventiv cu eliberarea necondiţionată a lui Stepuleac Sergiu din stare de arest. Prin sentinţa Judecătoriei Ialoveni din 30 ianuarie 2012 percheziția la domiciliul reclamantului a fost declarată ca fiind ilegală. Tot prin această sentinţă Stepuleac Sergiu a fost achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. În privința reclamantului sentinţa a devenit irevocabilă la 30 ianuarie 2012 prin neatacare de către partea acuzării.

Astfel, în urma acţiunilor ilicite şi neîntemeiate a organelor de urmărire penală a fost supus unor serii întregi de suferinţe psihice şi fizice, iar în perioada aflării sale în stare de arest în perioada de la 21 iulie 2009 – pînă la 19 august 2009, a fost pusă în pericol libertatea şi securitatea sa, a fost privat de dreptul de a munci dar şi de dreptul la viaţă privată. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 mai 2014 în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului a fost atrasă Procuratura Generală ( f.d.196, vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 octombrie 2014 cererea de chemare în judecată depusă de Stepuleac Sergiu împotriva Ministerului Justiţiei privind recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi a procuraturii a fost admisă parţial.

S-a încasat din bugetul statului în beneficiul lui Stepuleac Sergiu suma de 80 000 lei cu titlul de prejudiciu moral, suma de 15 000 lei cu titlul de prejudiciu material şi suma de 4000 lei cheltuieli de judecată ( f.d. 211, vol. I). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Procuratura Generală a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea parţială a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 octombrie 2014 cu emiterea unei hotărîri noi, prin care prejudiciul moral să fie diminuat pînă la suma rezonabilă ( f.d. 214-215, vol. I). La data de 23 octombrie 2014 Ministerul Justiţiei a depus cerere de apel, prin care a solicitat în principal casarea hotărîrii instanţei de fond din 07 octombrie 2014, în secundar modificarea hotărîrii în sensul diminuării sumei prejudiciului acordat corespunzător sumelor acordate în cauze similare de către Curtea Europeană şi instanțele judecătorești naționale ( f.d.

216, vol. I). 2 Prin cererea de apel depusă la 04 noiembrie 2014 Stepuleac Sergiu a solicitat casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 octombrie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a pretențiilor integral ( f.d. 217, vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015 a fost respinse apelurile declarate de Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, şi Stepuleac Sergiu, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 07 octombrie 2014 ( f.d. 258-270, vol. I). La data de 21 mai 2015 Procuratura Generală a depus recurs, prin care a solicitat casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie încasat prejudiciul moral în limite rezonabile ( f.d.

3-4 , vol. II). Avocatul Angela Balan în interesele lui Stepuleac Sergiu a declarat recurs la data de 04 iunie 2015, prin care a solicitat casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău în partea încasării prejudiciului moral, fiind dispusă încasarea prejudiciului moral în cuantum de 1290000 lei ( f.d. 7-10, vol. II). În motivarea recursului a invocat că instanţa de apel şi cea de fond au dat o apreciere arbitrară probelor, după bunul lor plac, în mod abuziv, dar nu după intima convingere cu încălcarea regulilor de apreciere a probelor, nu au reflectat motivele prin care au fost respinse alte circumstanțe ale cauzei, care au servit obiect al cercetării judecătoreşti.

La data de 17 iunie 2015 Ministerul Justiţiei a depus recurs, prin care a solicitat, în principal casarea deciziei instanţei de apel din 07 aprilie 2015 şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată, în secundar modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond în sensul diminuării sumelor acordate ( f.d. 11-15, vol. II.), invocând că instanța de apel verificînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii primei instanţe, eronat a interpretat dreptul material care reglementează aprecierea prejudiciului material şi moral. La data de 15 septembrie 2015 avocatul Angela Balan în interesele lui Stepuleac Sergiu a depus referinţă la cererea de recurs declarată de Ministerul Justiţiei, solicitînd respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată şi contrară materialelor cauzei civile ( f.d.

23-26, vol. II). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 07 aprilie 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la data de 11 mai 2015. În lipsa informaţiei privind recepționarea deciziei, cererile de recurs depuse la 21 mai 2015, 04 iunie 2015 şi 17 iunie 2015 se consideră a fi depuse în termen. 3 În conformitate cu art.445 alin.(1), lit. e) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stepuleac Sergiu neîntemeiat şi pasibil de respins, iar recursurile depuse de către Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală întemeiate și care urmează să fie admise din următoarele considerente. Stepuleac Sergiu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat repararea prejudiciului material în cuantum de 15 000 lei, prejudiciului moral în cuantum de 1 290 000 lei şi cheltuielilor de judecată în cuantum de 4 000 lei din contul statului. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 octombrie 2014, menținută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015, acțiunea reclamantului a fost admisă parţial.

S-a încasat din bugetul statului prin intermediul Ministerului Justiţiei prejudiciul material în cuantum de 15 000 lei, prejudiciul moral în cuantum de 80 000 lei şi cheltuielilor de judecată în cuantum de 4 000 lei. Instanţele ierarhic inferioare corect au stabilit circumstanțele raportului juridic litigios şi anume că în privinţa lui Stepuleac Sergiu a fost intentat dosar penal în baza art. 236 al. 2 Codul Penal. Astfel, i-au fost cauzate suferinţe psihice, prin faptul că a fost atras la răspundere penală pentru săvîrţirea unei infracţiuni deosebit de grave şi pentru care legea penală la momentul încriminării prevedea pedeapsa cu închisoare pe un termen de la 7 la 15 ani. Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 30 ianuarie 2012 Stepuleac Sergiu a fost achitat pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii.

Astfel, la caz se confirmă că Stepuleac Sergiu s-a aflat în stare de arest începînd cu data de 21 iulie 2009 pînă la 19 august 2009 - 30 zile calendaristice şi atras ilegal la răspundere penală, de aceea are dreptul de a pretinde la despăgubiri, prin prisma prevederile art. 3 al. 1 şi al. 2 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de urmărire penală, din procuraturi şi din instanțele judecătorești.

Conform prevederilor art. 11 a aceleiași legi, mărimea concretă a prejudiciului moral se determină luîndu-se în consideraţie gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă, caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată, rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre invinuirea persoanei, durata urmării penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată, natura dreptului lezat şi locul lui în sistemul de valori ale persoanei, suferinţele fizice, 4 caracterul şi gradul suferinţelor psihice, măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele psihice cauzate, durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

Conform art. 1423 Cod Civil mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care această compensație poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Un criteriu orientativ de apreciere a prejudiciul moral, stabilit de Curtea Europeană, este criteriul echității, care presupune că indemizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire. În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încît acesta să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificate. Mărimea prejudiciului moral urmează să fie proporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană şi care sunt îndreptate împotriva Republicii Moldova sau a ţărilor cu un nivel de dezvoltare economică capabil cu cel al Republicii Moldova. Astfel, suma prejudiciului moral acordat lui Stepuleac Sergiu constituie o sumă excesivă şi contrară practicii CEDO în cazuri similare. În cauza Stepuleac c. Moldovei, Curtea pentru violarea art. 5 § 1 din Convenţie „arestarea în lipsa unei bănuieli rezonabile de 2 ori ( primul arest 8 zile, al doilea arest peste cinci luni)”, art. 3 „detenție în condiții proaste, neacordarea asistenţei medicale necesare ( aproape 5 luni), neinvestigarea pretinsei intimidări” – a acordat un prejudiciu de 12 000 euro, ca fiind sumă echitabilă.

Raportînd circumstanțele prezentei speţe la practica CEDO enunţată, instanţa de recurs consideră suma de 80 000 lei pentru atragerea neîntemeiată la răspundere penală, percheziţie ilegală, arestarea timp de 30 zile în lipsa unei bănuieli rezonabile, ca fiind excesivă şi nejustificată. În aceste circumstanţe, avînd în vedere principiul compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, suferinţele morale cauzate intimatului, care s-a aflat sub arest în perioada de la 21 iulie 2009- pînă la 19 august 2009- 30 zile calendaristice, cît şi faptul că procesul verbal de percheziție a fost recunoscut de către instanţă nul în ordinea art. 313 CPC, iar procurorul a renunţat la învinuire în instanţa de fond, exonerîndu-l pe reclamant de proceduri judiciare îndelungate, instanţa de recurs consideră că prejudiciul moral cauzat lui Stepuleac Sergiu urmează a fi micșorat de la 80 000 lei la 30 000 lei.

Cu referire la prejudiciul material instanţa de recurs consideră că instanţele ierarhic inferioare corect au ajuns la concluzia privind încasarea prejudiciului material în cuantum de 15 000 lei şi cheltuielile de judecată în cuantum de 4000 lei. 5 Reieşind din cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei a modifica decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe prin micşorarea sumei încasate în vederea reparării prejudiciului moral de la 80 000 lei la 30 000 lei. În rest decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanțe se mențin. În conformitate cu art. 419, art. 445, al.

1, lit. e) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se respinge recursul declarat de Sergiu Stepuleac. Se admit recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Procuratura Generală a Republicii Moldova. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 07 octombrie 2014 în pricina civilă la acţiunea lui Stepuleac Sergiu împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi a procuraturii după cum urmează: Se micşorează suma prejudiciului moral încasată din bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul lui Stepuleac Sergiu de la 80 000 (optzeci mii) lei la 30 000 (treizeci mii) lei. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 07 octombrie 2014 se menţin. Decizia este irevocabilă de la pronunţare. Preşedinte judecătorul, Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Dumitru Mardari Elena Covalenco Maria Ghervas 6