2r-296/15 — Încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată

prima instanţă: A. Negru dosarul nr. 2r-296/15 instanţa de apel: L. Popova, A. Panov, M. Moraru DECIZIE 15 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Asociaţia Obștească „Protecția Consumatorilor”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a ÎMGFL-14 împotriva lui Trocin Mihail, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termocom” în procedura falimentului cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, prin care apelul declarat de către Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” a fost restituit ca fiind depus de o persoană neîmputernicită, c o n s t a t ă: La 01 septembrie 2014, ÎMGFL-14 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Trocin Mihail, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termocom” în procedura falimentului cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a indicat că în baza contului personal deschis la ÎMGFL-14 pe numele pîrîtului, SA „Termocom” în procedura falimentului a livrat energie termică la locul de consum apartamentul nr. 172 din str. Calea Ieșilor 47/2, mun. Chișinău. Odată cu deschiderea contului personal Trocin Mihail a acceptat prestarea serviciilor de către ÎMGFL-14, fapt ce se confirmă prin achitarea bonurilor de plată, inclusiv, a celor de utilizare a energiei termice, însă, începînd cu luna ianuarie 2011 pîrîtul a încetat să mai achite plata pentru serviciile prestate acumulînd, astfel, o datorie care la 01 iunie 2014, constituia suma de 1 595 lei. Solicită reclamantul ÎMGFL-14, încasarea datoriei în sumă de 1 595,45 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 21 octombrie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de la Trocin Mihail în beneficiul ÎMGFL-14 suma de 1 000 lei cu titlul de datorie și suma de 270 cu titlu de taxă de stat, iar în total suma de 1 270 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 23 octombrie 2014, AO „Protecția Consumatorilor” în interesele consumatorului Trocin Mihail, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, cererea de apel declarată de către AO „Protecția Consumatorilor” a fost restituită ca depusă de o persoană, care nu este în drept să declare apel.

La 10 februarie 2015, AO „Protecția Consumatorilor” a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitînd casarea acesteia. În motivarea recursului a invocat că încheierea instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, iar prin nerecunoașterea AO „Protecția Consumatorilor” în calitate de reprezentant legal, instanța a încălcat prevederile art. 13, 16 20, 22, 26, 53 din Constituția Republicii Moldova și art. 20, 30, 31 din Legea privind protecția consumatorilor.

Mai mult decît atît, conform răspunsului președintelui Parlamentului RM, la cererea adresată la 08 iunie 2012, vis-a-vis de faptul că prevederile Codului de Procedură Civilă contravin Prevederilor Legii privind protecția consumatorului și prevederilor art. 6 din Legea privind actele legislative nr. 780 din 27 decembrie 2001, în caz de divergenţă între o normă a actului legislativ general şi o normă a actului legislativ special cu aceeaşi forţă juridică, se aplică norma actului legislativ special. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. După cum denotă actele cauzei, încheierea Curţii de Apel Chişinău, prin care a fost restituit apelul declarat de AO „Protecția Consumatorului” ca depus de o persoană care nu este în drept să declare apel a fost emisă la 17 decembrie 2014 (f.d.

75-77). Tot materialul probator şi anume scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexat la materialele cauzei atestă că încheierea recurată a fost expediată în adresa AO „Protecția Consumatorului” la 30 decembrie 2014, și a fost recepționată de către destinatar la data de 19 ianuarie 2015 (f.d. 78, 81). Cu toate acestea însă, recursul, împotriva încheierii menţionate, a fost declarat de către AO „Protecția Consumatorului”, doar la data de 09 februarie 2015, respectiv, în afara termenului legal prevăzut de art. 425 CPC.

Mai mult decît atît, recurentul AO „Protecția Consumatorului” nu au solicitat repunerea în termenul a recursului și nu a prezentat dovada imposibilităţii îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege, pe cînd, în sensul prevederilor art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, este de înţeles că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă, doar în cazul anexării la cererea de repunere în termen a probelor ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii acestui act procedural în termenul legal. Iar în conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa judecătorească (judecător).

La acest capitol, instanţa de recurs consideră necesar de menționat şi faptul că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decît într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Or, prin înaintarea recursului la data de 09 februarie 2015, recurentul AO „Protecția Consumatorului” şi-a exercitat dreptul său cu nerespectarea termenului legal, care de natură atrage decăderea dreptului de a exercita calea de atac a recursului şi în consecinţă, atrage respingerea recursului ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripţie.

În astfel de circumstanțe, instanţa de recurs consideră necesar de a respinge recursul declarat de AO „Protecția Consumatorilor”, împotriva încheierii Curții de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014 ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut de lege. În acelaşi timp, instanţa de recurs ţine să menţioneze că o asemenea soluţie este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, încuviinţarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicţional valabil adoptat în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007. Pentru considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că recurentul, fără motive întemeiate, a depus cererea de recurs în afara termenului legal, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către AO „Protecția Consumatorilor”, ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripție. În conformitate cu art. 427, lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Asociația Obștească „Protecția Consumatorilor” ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripţie.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva