3ra-1158/15 — Obligarea eliberării informaţiei solicitate şi repararea prejudiciului moral

prima instanță: M. Buşuleac dosarul nr. 3ra-1158/15 instanța de apel: G. Eni, V. Movilă, N. Bondarenco ÎNCHEIERE 07 octombrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Boitan Eduard, în pricina civilă la cerea de chemare în judecată a lui Boitan Eduard împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Cahul, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Balaban Valeriu, Sîrbu Ion, Consiliul or. Cahul, și Primăria or.

Cahul cu privire la obligarea eliberării informației solicitate și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 29 ianuarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Întreprinderea de Stat „Cadastru”, casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 22 iulie 2014 și emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii, c o n s t a t ă: La 31 iulie 2013, Boitan Eduard a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Cahul, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru”, Balaban Valeriu, Sîrbu Ion, Consiliul or. Cahul, și Primăria or. Cahul cu privire la obligarea eliberării informației solicitate și repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a indicat că deține cu drept de proprietate lotul de teren cu suprafața de 0.0038 ha, amplasat în orașul Cahul, str. 31 august 13v/15 şi construcția comercială amplasată pe terenul dat.

Susține că terenul litigios l-a cumpărat în baza contractului de vânzare- cumpărare din 06 iulie 2005, întocmit la notar, sub nr. 2-1123 și înregistrat în registrul Oficiului Cadastral Cahul sub nr. 12005/05, nr. cadastral 170111419001015. Menționează că la data de 13 iunie 2013, s-a adresat la Oficiul Cadastral cu o cerere, pentru a-i fi eliberată informația care ar confirma existenţa bunului imobil și înregistrarea drepturilor sale asupra acestor bunuri, achitând în acest sens taxa de stat în sumă de 101 lei. Indică că la data de 24 iunie 2013, s-a prezentat la organul cadastral pentru recepţionarea actelor solicitate, însă i-a fost eliberată doar informația ce ține de construcție.

Remarcă că, adresările sale verbale către specialistul în procedura căruia se afla spre examinare cererea sa, au rămas fără satisfacere, din care motiv la data de 24 iunie 2013, a înaintat pârâtului cererea prealabila cu cerința de a-i fi eliberate actele solicitate, însă, în termenul de 30 zile stabilit de legislație, nu a primit nici un răspuns. La fel, indică că o cerere similară a expediat în adresa Oficiul Central al Întreprinderii de Stat „Cadastru”, însă, nici de la aceasta nu a recepționat careva răspuns, fapt care şi l-a determinat să adreseze în instanţa de judecată cu cererea respectivă. Solicită obligarea Oficiului Cadastral Cahul dă-i elibereze extrasul din Registrul cadastral, cu privire la lotul de teren cu suprafața de 0.0038 ha, amplasat în or.

Cahul str. 31 august 13v/15, cu confirmarea dreptului său de proprietate, precum şi încasarea din contul Oficiului Cadastral Cahul în beneficiul său prejudiciul moral în mărime de 3000 lei și cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 22 iulie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligat Oficiul Cadastral Teritorial Cahul să-i prezinte lui Boitan Eduard extrasul din Registrul bunurilor imobile și anume asupra terenului cu suprafața de 0,0038 ha, situat în or. Cahul, str. 31 august 13/15, cu mențiunea privind dreptul de proprietate a lui Eduard Botan. S-a încasat de la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul în beneficiul lui Boitan Eduard, prejudiciul moral în sumă de 200 lei și cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 2 000 lei, iar din contul Oficiului Cadastral Teritorial Cahul în beneficiul statului a fost încasată taxa de stat în sumă de 200 lei.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 29 ianuarie 2015, a fost admis apelul declarat de către ÎS „Cadastru”, casată hotărârea primei instanțe şi emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. În motivarea deciziei, instanța de apel a invocat prevederile art. 6 alin. (1), (2) lit. a), (24) din Legea cadastrului bunurilor imobile și art. 503 din Cod civil, care reglementează accesul public la informaţie şi care indică că orice persoană, fără a fi ţinută să justifice vreun interes, poate cerceta, lua cunoştinţă de Registrul bunurilor imobile, precum şi de documentele adiţionale, în condiţiile legii. De pe Registrul bunurilor imobile se vor elibera, în condiţiile legii, extrase certificate şi copii legalizate.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel a reținut că Boitan Eduard la data de 01 octombrie 2013 a primit certificatul din Registrul bunurilor imobile cu privire la bunul imobil cu nr. cadastral 1701114190, care a fost anexat la materialele dosarului și autentificat de către reprezentantul acestuia, avocatul Chebac Alla, prin care se atestă faptul că Boitan Eduard deține în proprietate sa conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 2-1123 din 06 iulie 2005, sectorul de teren cu suprafața de 0,0038 ha amplasat or.

Cahul, str. 31 august 1989, nr. 13/v, iar în aceste circumstanțe lui Boitan Eduard nu i s-a lezat nici un drept al său privind eliberarea informației solicitate, astfel, ultimul a primit informația solicitată în termen, or, un alt certificat decât cel eliberat de către OTC Cahul din data de 01 octombrie 2013 cu privire la tariful aferent, nu poate fi eliberat astfel încât acesta nu este format conform prevederilor Legii cu privire la formarea bunurilor imobile, din motiv că Primăria or. Cahul la vânzarea terenului litigios nu a format bunul imobil în funcție de proprietatea și destinația, ca un bun imobil drept independent.

Cu referire la prevederile art. 2 şi 21 alin. (1), (2), (4) şi (7) a Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2000, instanţa de apel a mai reţinut că reclamantul Boian Eduard nu a prezentat nici o probă admisibilă şi pertinentă la materialele cauzei ce ar confirma că acesta a fost lipsit de dreptul de a înregistra bunul imobil şi a dreptului asupra lui. La 03 iunie 2015, Boitan Eduard a declarat recurs împotriva deciziei instanție de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Menționează că îi aparține cu drept de proprietate lotul de teren cu suprafața de 0,0038 ha, situat în or. Cahul, str. 31 august 13/v şi construcție comercială amplasată pe terenul dat, care l-a procurat în baza contractului de vânzare-cumpărare din 06 iulie 2005, întocmit la notar sub nr. 2-1123 și înregistrat în Registrul Oficiului Cadastral Teritorial Cahul sub nr. 12005/05, nr. cadastral 17011141001015, astfel, înregistrând- şi drepturile sale patrimoniale asupra bunului imobil, conform prevederilor art. 2 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998. Susține că potrivit prevederilor art. 6 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, în urma întocmirii contractului de vânzare- cumpărare cu Primăria orașului Cahul asupra terenului cu suprafața de 0,0038 ha situat în or.

Cahul, str. 31 august 13v/15, s-a adresat la Oficiul Cadastral cu cerere pentru a-i fi eliberată confirmarea înregistrării dreptului său asupra bunului imobil menţionat, prezentînd, totodată, planul lotului şi descrierea hotarelor loturilor de teren, însă, i-a fost eliberată doar informația ce ține de construcție. Invocă că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a constat precum că potrivit materialelor dosarului la data de 01 octombrie 2013, a primit certificatul din Registrul bunurilor imobile cu privire la bunul imobil, prin care se atestă faptul că deține în proprietate sectorul de teren cu suprafața de 0,0038 ha amplasat or.

Cahul, str. 31 august 1989, nr. 13/v şi astfel, nu i s-a lezat nici un drept al său privind eliberarea informației solicitate, deoarece, de fapt, informația a fost eliberată cu încălcarea termenilor specificate pentru furnizarea informației, din motiv că acțiunea se afla în curs de examinare în instanţa de judecată, fapt ce este şi în contradicţie cu prevederile art.6 din Legea cadastrului bunurilor imobile. De altfel, afirmă că informația prezentată, de fapt, nu corespunde stipulărilor contractului, din care ar rezulta că dînsul a procurat cu drept de proprietate bunul imobil fără alţi coproprietari. Pe cînd, potrivit informaţiei, la care face referire instanţa de apel, a devenit coproprietar împreună cu Balaban V., Sîrbu I., şi or.

Cahul asupra terenului cu suprafaţa de 0,4475 ha. Mai invocă că din conţinutul aceluiaşi certificat, care instanţa de apel a reţinut drept o probă pertinentă, care confirmă recepţionare de către el a informaţiei solicitate, rezultă că pe terenul respectiv nu este edificată nici o construcţie, care i-ar aparţinea cu drept de proprietate, însă sunt menţionate alte construcţie care nu-i aparţin. Insistă că organul cadastral i-a prezentat o informaţie necorespunzătoare cerinţelor sale, şi cu încălcarea termenului legal de soluţionare a petiţiei. Consideră că prin erorile admise de autoritatea publică locală, organul cadastral, precum şi de către instanţa de judecată î-i este încălcat dreptul lui la proprietatea personală.

Susţine că instanţa de apel eronat a aplicat normele legale la soluţionarea cazului său, fapt care în conformitate cu prevederile art. 432 alin.(2) CPC, constituie temei de anulare a deciziei instanţei de apel. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Boitan Eduard este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Boitan Eduard nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Boitan Eduard asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Boitan Eduard ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Boitan Eduard se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva