2ra-1898/15 — Repararea prejudiciului material şi moral ş.a.

prima instanţă: C. Vîrlan dosarul nr. 2ra-1898/15 instanţa de apel: V. Pruteanu L. Popova, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 08 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bostan Valeriu, Bostan Viorica şi Bostan Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bostan Valeriu, Bostan Viorica şi Bostan Maria împotriva lui Maxian Viorel şi Maxian Liuba cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, şi acţiunea reconvenţională înaintată de Maxian Viorel şi Maxian Liuba împotriva lui Bostan Valeriu, Bostan Viorica şi Bostan Maria cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015 c o n s t a t ă La data de 26 iunie 2012 Bostan Valeriu, Bostan Maria şi Bostan Viorica au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Maxian Viorel şi Maxian Liuba cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii au menţionat că, familia sa locuieşte pe adresa - str. Cahul nr. 18, ap.2, mun. Chişinău, iar în apartamentul vecin locuieşte familia Maxian Viorel şi Maxian (Chiviriga) Liuba, care de foarte multe ori, fără motive îi insultă şi îi agresează fizic. Relevă că, la data de 26.07.2010 Liubei Maxian, pentru acţiunile comise faţă de Maria Bostan, agentul constatator a recunoscut-o culpabilă de comiterea contravenţiei preăvzute de art. 69 din Codul contravenţional, aplicîndu-i o sancţiune contravenţională în formă de amendă în mărime de 20 unităţi contravenţionale. Consecinţele acestei agresiuni s-au reflectat asupra familiei, în special asupra fiicei Bostan Maria căreia i-a fost dereglată grav sănătatea, fiindu-i provocată o situaţie puternică de stres şi nevoită să apeleze la asistenţa medicală.

Această situaţie de agresiune asupra fiicei minore a provocat lui Bostan Valeriu şi Bostan Viorica grave suferinţe psihice. Mai afirmă că, la 28.04.2012, Maxian Viorel i-a aplicat lui Bostan Valeriu, lovituri fizice, calificate ca vătămări uşoare, în rezultatul acestei agresiuni a fost supus unui tratament medical, fiind imobilizat o perioadă importantă de timp, iar pe durata tratamentelor medicale, fiind lipsit şi de posibilitatea de a munci. Consideră că, acţiunile ilicite ale pîrîtului Maxian Viorel, provocate cu intenţie au provocat familiei sale prejudicii materiale importante pe care le-a suportat pentru asistenţa 1 medicală acordată în suma de 336,29 lei. Menţionează că, acţiunile ilicite întreprinse de Maxian Viorel i-au provocat familiei sale suferinţe de ordin psihic, reflectate prin dereglări a sănătăţii şi stres.

Solicită încasarea în beneficiul său din contul lui Maxian Viorel şi Maxian Liuba a prejudiciului material în sumă de 336,29 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 50000 lei. La data de 30 august 2013 Maxian Viorel şi Maxian Liuba au înaintat acţiune reconvenţională împotriva lui Bostan Valeriu, Bostan Viorica şi Bostan Maria solicitînd încasarea prejudiciului material în mărime de 1250 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei. În motivarea acţiunii reconvenţionale au menţionat că, împreună cu copii minori în vîrstă de 3 ani, s-au instalat cu traiul în apartamentul 3 din str. Cahul nr. 18 mun. Chişinău, aflaţi în vecinătate cu Bostan Valeriu şi Bostan Maria şi fiica acestora Bostan Viorica locuitori ai ap.2 str. Cahul nr. 18, mun.

Chişinău. Afirmă că, între aceste două familii au existat relaţii loiale pînă la momentul cînd familia Bostan şi-a schimbat atitudinea, devenind agresivi, înaintînd acestora diferite pretenţii faţă de copiii lor minori precum şi altor persoane care veneau în ospeţie la aceştia, astfel sub diferite pretexte încercau săi provoace la ceartă. Susţine că, la 28.04.2012, cînd Bostan Maria şi Bostan Valeriu, sub pretextul că în stradă lîngă casa nr. 18 din str. Cahul mun. Chişinău a parcat automobilul fratele lui Maxian Viorel, fiind venit în ospeţie la aceştia, a început să-i numească pe toţi cu cuvinte necenzurate şi ulterior sărind la bătaie şi aplicînd lui Viorel Maxian lovituri peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de examinare medico-legală nr. 1887 din 03.05.2012 vătămări neînsemnate, deteriorîndu-i ochelarii şi maioul.

La data de 17.04.2013 agentul constatator a întocmit un proces-verbal de constatare a contravenţiei pe numele lui Bostan Valeriu, dînsul fiind recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 78 alin. (2) din Codul contravenţional. Solicită încasarea în beneficiul său din contul lui Bostan Valeriu, Bostan Viorica şi Bostan Maria a sumei de 1250 lei cu titlu de prejudiciu material şi a sumei de 50000 lei cu titlu de prejudiciul moral. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 29 iulie 2014 s-a admis parţial acţiunea înaintată de Bostan Valeriu, Bostan Viorica şi Bostan Maria, s-a încasat de la Liuba Maxian în beneficiul Mariei Bostan suma de 200 lei cu titlu de prejudiciu moral, s-a încasat de la Maxian Viorel în beneficiul lui Bostan Valeriu suma de 57 lei cu titlu de prejudiciu material şi suma de 800 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată.

S-a admis parţial acţiunea reconvenţională, s-a încasat de la Bostan Valeriu în beneficiul lui Maxian Viorel suma de 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acţiunea reconvenţională s-a respins ca nefondată. Prima instanţă a constatat în acţiunile părţilor procesuale, existenţa temeiurilor de reparare a prejudiciului material şi moral care au fost admise în măsura în care au fost justificate de aceştia prin probe concludente. Suma prejudiciului moral solicitate de părţi au fost considerate de instanţa de judecată exagerate din care motiv aceasta a fost diminuată corespunzător. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015 s-a respins apelul declarat de Bostan Valeriu, Bostan Maria şi Bostan Viorica şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

La data de 08 iunie 2015 Bostan Valeriu, Bostan Viorica şi Bostan Maria au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu 2 pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii principale şi de respingere a acţiunii reconvenţionale. În motivarea recursului au invocat că, instanţa de apel la soluţionarea pricinii a încălcat normele de drept material şi a aplicat eronat prevederile art. 1398 din Codul civil. De asemenea, susţine că, nu a comis nici o acţiune ilegală împotriva intimatului şi nu este responsabil pentru achitarea sumelor solicitate de ultimul. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. 3 Completul constată că, recursul a fost depus în termen or, din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul de comunicare a deciziei recurate. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel la soluţionarea pricinii a încălcat normele de drept material şi a aplicat eronat prevederile art. 1398 din Codul civil constituie afirmaţii nesusţinute de probe, or instanţa de judecată a interpretat şi aplicat just normele de drept pertinente speţei.

Completul relevă că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală vinovăţia nu urmează a fi demonstrată exclusiv în cadrul procesului penal sau contravenţional, totodată recurenţii nu au prezentat nici o probă din care a rezulta că procesul-verbal de constatare a contravenţiei întocmit pe numele lui Bostan Valeriu a fost anulat. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurenţii nu au invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bostan Valeriu, Bostan Viorica şi Bostan Maria ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Bostan Valeriu, Bostan Viorica şi Bostan Maria se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4