2ra-1623/15 — Îmncasarea despăgubirii de asigurare

prima instanță: V. Negru, dosarul nr. 2ra-1623/15 instanța de apel: M. Guzun, A. Doga, A. Nogai DECIZIE 07 octombrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Compania Mixtă de Asigurări „Exim- Asint” Societate pe Acțiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei Mixte de Asigurări „Exim-Asint” Societate pe Acțiuni împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni și Scutaru Radu cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Compania Mixtă de Asigurări „Exim-Asint” Societate pe Acțiuni și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 02 septembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 10 decembrie 2010, CMA „Exim-Asint” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva CIA „Asito” SA şi Scutaru Radu cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare. În motivarea acțiunii a invocat că la data de 28 august 2008, în rezultatul producerii accidentului rutier a fost deteriorat automobilul de model „BMW X5” cu n/î C SV 757, care în baza contractului de asigurare nr. 1424 din 24 iunie 2008, valabil pînă la 23 decembrie 2008, a fost asigurat de către Scurtu Vladimir la CMA „Exim- Asint” SA, conform cerinţelor speciale de asigurare facultativă a mijloacelor de transport CASCO.

Susține că vinovat de încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere şi de cauzarea pagubei, conform procesului-verbal de constatare a contravenţiei AD nr.425171, a fost recunoscut şoferul autovehiculului de model „VAZ 2108” cu n/î C FS 472, Scutaru Radu, care la momentul accidentului rutier poseda certificatul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto a deținătorului de autovehicule nr. AA.2132745 din 02 iunie 2008, eliberat de CIA „Asito” SA. În baza materialelor dosarului de daune nr. 2/1301 deschis la CMA „Exim- Asint” SA, suma prejudiciului cauzat autovehiculului de marca „BMW X5” cu n/î C SV 757, a fost evaluată la 262 865 lei.

Menționează că din 28 august 2008 a fost recunoscut drept caz asigurat, iar suma necesară pentru reparaţia automobilului avariat în mărime de 262 865 lei a fost transferată la II „Chiriac Nicolae” conform ordinelor de plată nr. 1303 din 12 decembrie 08 şi nr. 183 din 20 februarie 2009. Astfel, invocînd prevederile art. art. 1329, 1415 Cod civil, în conformitate cu care asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare preia, în limitele acestei sume, dreptul la creanţă (în formă de drept la regres) pe care asiguratul care a încasat despăgubirea de asigurare îl deţine în raport cu terţul responsabil de producerea pagubei, susține că deoarece, CIA „Asito” SA este asigurător de răspundere civilă a persoanei vinovate în producerea accidentului rutier, în scopul soluţionării pe cale amiabilă a litigiului, a expediat în adresa pîrîtului o pretenţie cu propunerea achitării benevole în ordine de regres a prejudiciului material în mărime de 204 975 lei.

Însă, din partea pîrîtului a parvenit doar suma de 87 852,16 lei şi o scrisoare de evaluare în care este inclus un alt autovehicul, astfel pîrîtul neachitînd o restanţă în mărime de 117 112,84 lei. Indică reclamantul că, suma pretinsă de la CIA „Asito” SA a fost calculată în baza prevederilor Hotărîrii Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare nr. 13/1 din 03 aprilie 2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de determinare a uzurii în cazul pagubei produse la autovehicule, și nu acoperă dauna cauzată asigurătorului. Astfel, consideră că prin prisma art. 14, 1398 și 1410 Cod civil, Scutaru Radu care se face vinovat în comiterea accidentului rutier din 28 august 2008, urmează să achite procentul de uzură egal cu 24% din costul pieselor deteriorate în mărime de 57 889,20 lei.

Solicită încasarea din contul CIA „Asito” SA în beneficiul CMA „Exim-Asint” SA a sumei de 117 112,84 lei cu titlu de despăgubire de asigurare şi din contul lui Scutaru Radu a sumei de 57 889, 20 lei, cît şi a cheltuielilor de judecată, inclusiv a taxei de stat în mărime de 5 250,06 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 02 septembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către CMA „Exim-Asint” SA și menținută hotărârea primei instanțe. La 07 mai 2015, CA „Exim-Asint” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri pin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe din motiv că în cadrul examinării cauzei instanțele judecătorești nu au aplicat prevederile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, care trebuia să fie aplicată.

Consideră eronată concluzia instanţelor ierarhic inferioare cu referire la faptul că nu este stabilită vinovăția lui Scutaru Radu în producerea accidentului rutier, deoarece materialele cauzei conțin procesul-verbal de constatare a contravenției seria AD nr. 425171 din 28 august 2008, prin care Scutaru Radu este declarat vinovat în comiterea accidentului rutier, iar prin scrisoarea nr. 34/1-42209 din 02 octombrie 2013, Ministerul Afacerilor Interne menționează că vinovăția lui Scutaru Radu în comiterea contravenției prevăzute de art. 124 alin. (2) CCA în redacția anului 1985 a fost constatată însă, în legătură cu expirarea termenului de prescripție persoana respectivă nu poate fi atrasă la răspundere contravențională.

Mai mult decît atît, în dosar se conțin un șir de interpelări adresate Ministerului Afacerilor Interne, prin care se solicită prezentarea actelor privind accidentul din 28 august 2008, însă drept răspuns, au fost informați de către Ministerul Afacerilor Interne că ordonanța Procuraturii Ialoveni expediată după competență Comisariatului de Poliție Strășeni pentru luarea deciziei pe cazul accidentului rutier din 28 august 2008, a fost pierdută în circumstanțe necunoscute, iar prin încheierea Inspectoratului de Poliţie Străşeni din 26 septembrie 2013, sa constatat ca la data de 28 august 2008 în jurul orelor 15-00 Scutari Radu, conducînd autovehiculul de model „ VAZ 2108” cu n/î C FS 472 pe traseul M1 Chişinău – Leuşeni la km 16, ieşind la depăşirea unui camion pe banda opusă nu s-a isprăvit cu conducerea şi s-a tamponat cu automobilul de model „BMW X5” n/î C SV 757 condus de Scurtu Vladimir.

Prin urmare, consideră că în acţiunile lui Scutari Radu s-a stabilit încălcarea pct. 54.2 al Regulamentului Circulaţiei Rutiere, fiind prezente elemente constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 124 alin. (2) Codul cu privire la contravenţii administrative, prin ce se dovedește incontestabil vina lui Scutaru Radu în producerea accidentului rutier din 28 august 2008, iar faptul că materialele pe cazul dat au fost pierdute în circumstanţe necunoscute şi persoana nu a putut fi sancţionată este vina directă a Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, cu referire la pretențiile materiale consideră că instanțele judecătorești au dat o apreciere greşită probelor din dosar şi considerînd că automobilele de model „BMW X5” n/î C NP 387 şi „BMW X5” n/î C SV 757 sunt două automobile diferite, au lăsat fără apreciere adeverința eliberată de CRIS Registru la 07 martie 2014, din care rezultă că este vorba de unul și același automobil model „BMW X5”, care la momentul producerii accidentului rutier era înregistrat pe numele lui Scurtu Vladimir cu numărul de înmatriculare C SV 757, iar ulterior a fost înregistrat după CMA „Exim- Asint” SA cu numărul de înmatriculare C NP 387. Respectiv, şi facturile fiscale seria EE nr.276020 şi nr.276021 din 31 martie 2009 privind reparaţia automobilului sunt eliberate pentru automobilul de model „BMW X5” n/î C NP 387, iar concluziile instanţei precum că sa efectuat reparaţia altui automobil nu corespund adevărului, întrucît la schimbarea proprietarului a fost schimbat și numărul de înmatriculare al automobilului.

Menționează că neindicarea destinației sumei de 134 530 lei transferată în avans către II „Chiriac Nicolae” prin ordinul de plată nr.1303 din 12 decembrie 2008 suma de 134 530 lei în baza contractului de colaborare din 18 august 2008, nu poate fi tratat ca o încălcare, din motivul ca la acel moment la reparaţie se puteau afla şi alte automobile îndreptate de către CMA „Exim-Asint” SA, iar prin ordinul nr.183 din 20 februarie 2009, a fost transferată suma de 129 790 lei, în care s-a indicat expres pentru reparaţia automobilului de model „BMW X5” n/î C NP 387. Respectiv, la finalizarea reparaţiei automobilului deteriorat sau eliberat facturile fiscale şi acte a lucrărilor îndeplinite şi anume factura seria EE nr.276020 şi seria EE nr.276021 din 31 martie 2009 în sumă totală de 264 320 lei, iar în urma verificărilor o parte din lucrări au fost excluse, iar suma regresului faţă de compania de asigurări CIA „Asito” SA s-a diminuat şi constituie 262 865 lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 07 mai 2015 împotriva Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către CMA „Exim-Asint” SA este întemeiat şi urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea a acțiunii, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Înaintând acţiunea în judecată împotriva CIA „Asito” SA și Scutaru Radu, CMA „Exim-Asint” SA a solicită încasarea despăgubirii de asigurare din contul CIA „Asito” SA în mărime de 117 112,84 lei și din contul lui Scutaru Radu în mărime de 57 889, 20 lei, cît și cheltuielile de judecată suportate în legătură cu examinarea cauzei, inclusiv, a plății pentru taxa de stat în mărime de 5 250,06 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în speţă, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia, drept motiv invocînd că Scutaru Radu nu a fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier din 28 august 2008, iar în lipsa vinovăției asiguratul CIA „Asito” SA nu poate fi obligat legal la plata despăgubirii de asigurare în ordine de subrogare asigurătorului de bunuri CMA „Exim- Asint” SA, soluție care a fost menținută și de instanța de apel.

În susţinerea soluţiei date, instanţele de judecată s-au referit la faptul că prin încheierea ISAS al SSTARR al IP Strășeni din 26 decembrie 2013, emisă privitor la rezultatele verificării informației REI-2 nr. 20133304151, s-a indicat că în privința lui Scutaru Radu nu poate fi întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție și nici nu poate fi emisă o decizie de sancționare din motiv că a expirat termenul general de prescripție de 3 luni a răspunderii contravenționale prevăzut de art. 30 alin. (2) din Codul contravențional, iar acest fapt înlătură caracterul contravențional al faptei, or, prin prisma prevederilor art. 441 din Codul contravențional, nu v-a fi considerată dovadă a vinovăției asiguratului în comiterea accidentului rutier cazul în care procesul contravențional a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră însă că la soluţionarea pricinii, fiind stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul respingerii acțiunii sunt incorecte, fapt ce rezultă din interpretarea greşită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios în coroborare cu materialul probator prezentat de părţi. Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la data de 28 august 2008, Scutaru Radu, conducînd autovehiculul de model „VAZ 2108” cu numerele de înmatriculare CFS 472 pe traseul M1 Leușeni – Chișinău, la km 16, ieșind la depășire pe banda opusă a tamponat automobilul de model „BMW X5” cu numerele de înmatriculare CVS 757, ce aparţine cu drept de proprietate lui Scurtu Vladimir, condus de ultimul.

Din procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr. 425171 întocmit la 28 august 2008 (f. d. 9-15), rezultă că vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut posesorul automobilului de model „VAZ 2108” cu număr de înmatriculare CFS 472, Scutaru Radu, care a încălcat prevederile pct. 54 (2) din Regulamentul Circulaţiei Rutiere (f. d. 9-15). Vinovăţia lui Scurtu Vladimir în producerea accidentului rutier din 28 august 2008, se mai dovedeşte şi prin Ordonanţele procurorului-interimar al raionului Ialoveni din 10 septembrie 2008 şi 16 septembrie 2008, în temeiul cărora s-a dispus pornirea în privinţa lui Scutaru Radu a procedurii administrative în baza art. 124 alin.(1) CCA, care, ulterior, a fost expediată spre examinare după competenţă la Comisariatul de poliţie raionul Străşeni (f.d.

83, 118 Vol. I). În susţinerea opiniei date vine şi încheierea ISAS al SSTAR al SSP a IP Strășeni, din 26 septembrie 2013, prin care în acțiunile lui Scutaru Radu s-a stabilit încălcarea pct. 54 al. (2) din Regulamentul Circulației Rutiere și prezența elementelor constitutive ale contravenției administrative prevăzute de art. 124 alin. (2) din Codul cu privire la contravențiile administrative în redacția anului 1985. Însă, din conţinutul aceleiaşi încheieri, rezultă că în privinţa ultimului nu poate fi întocmit un proces-verbal cu privire la contravenţie şi nici nu poate fi emisă o decizie de sancţionare din motiv că de la momentul comiterii accidentului rutier au expirat mai mul de 3 luni, termen prevăzut de art. 30 alin.(2) Cod contravenţional, în care persoana poate fi supusă răspunderii contravenţionale.

Considerentele reţinute mai sus sunt suficiente pentru a conchide că în acţiunile lui Scutari Radu s-a stabilit încălcarea pct. 54.2 al Regulamentului Circulaţiei Rutiere, fiind prezente elemente constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 124 alin. (2) Codul cu privire la contravenţii administrative, prin ce se dovedește incontestabil vina lui Scutaru Radu în producerea accidentului rutier din 28 august 2008, neavînd relevanţă la caz lipsa deciziei agentului constatator a organelor de resort, care, de fapt, nu exclude vinovăţia ultimului în comiterea accidentului rutier, inclusiv şi răspunderea acestuia pentru pagube produse de autovehicul, mai mult că procesul-verbal de constatare a contravenţie nu a fost contestat de către Scutaru Radu şi nici anulat.

Prin urmare, se constată a fi neîntemeiată concluzia instanţelor de judecată cu referire la faptul că nu va fi considerată dovada a vinovăţiei asiguratului în comiterea accidentului rutier, cazul în care procesul contravenţional a fost încetat în temeiul art. 441 alin.(1) lit. a) art. 19-31 Cod contravenţional, or, în speţă s-a constatat cu certitudine că Scurtu Vladimir nu poate fi supus răspunderii contravenţionale în legătură cu survenirea termenului de prescripţie, fapt care însă nu absolveşte de nici asiguratul şi nici asigurătorul de obligaţia plăţii despăgubirilor de asigurare în rezultatul accidentului rutier comis de asigurat, în cazul în care vinovăţia ultimului în cauzarea prejudiciului material a fost dovedită incontestabil.

Cu atît mai mult că prescripția în sensul art. 30 alin. (1) Codul contravențional înlătură doar răspunderea contravențională și nu are efecte asupra răspunderii civile ce rezultă din asigurarea auto și repararea prejudiciului material (despăgubirii de asigurare). În circumstanţele relatate necesită a fi menţionat şi faptul că la momentul producerii accidentului rutier, posesorul autovehiculului de model „BMW X5” cu numerele de înmatriculare CSV 757, Scurtu Vladimir, deţinea poliţă de asigurare facultativă CASCO nr. 1424 din 24 iunie 2008, eliberată de Compania Mixtă de Asigurări „Exim-Asint” SA conform contractului de asigurare nr. 1424 cu termen de valabilitate 24 iunie 2008-23 decembrie 2008 (f.d.

5-6, 216-221 Vol. I), iar posesorul automobilului de model „VAZ 2108” cu numerele de înmatriculare CFS 472, la momentul accidentului rutier avea contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto încheiat cu CIA „Asito” SA la 29 august 2007, ceea ce se confirmă prin certificatul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria AA nr. 2132745, valabilă pentru perioada 02 iunie 2008-01 iunie 2009 (f.d. 8 Vol. I). Este cert și faptul că accidentul rutier din 28 august 2008 a fost recunoscut drept caz de asigurare, fiind inițiat dosarul de daune nr. 2/1301, iar conform actului de constatarea a daunelor din 01 septembrie 2008, întocmit de CMA „Exim-Asint” SA cu participarea reprezentantului CIA „Asito” SA, au fost stabilite defectele cauzate automobilului de model „BMW X5” cu n/î CSV 757 în rezultatul accidentului rutier din 28 august 2008 (f.d.

16). Conform facturii fiscale nr.276021 din 31 martie 2009, ordinului de plată nr. 183 din 20 februarie 2009 şi facturii fiscale nr. 276020 din 31 martie 2009 şi ordinului de plată nr. 1303 din 12 decembrie 2008 (f.d. 29-32 Vol,I)‚ Compania de asigurări „Exim-Asint” SA, avînd cu ÎI „Chiriac Nicolae” contract de colaborare din 18 august 2008, a transferat la contul acesteia suma totală de 264 320 lei pentru reparaţiei automobilelor, inclusiv şi a autovehiculului de model „BMW X5” cu n/î CVS 757. Însă conform actelor lucrărilor executate, întocmite de ÎI „Chiriac Nicole” suma totală a cheltuielilor pentru reparaţia autoturismului de model „BMW X5” cu n/î CSV 757 constituie 262 865 lei, dintre care suma de 241205 lei constituie costul părţilor componente, pieselor şi accesoriilor, iar suma de 21 660 lei - costul manoperei şi materialelor de vopsire (f.d.

26-28). Conform art. 1415 alin. (1) din Codul civil, persoana care a reparat prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acţiune de regres împotriva acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Dat fiind faptul că CMA „Exim-Asint” SA a achitat integral suma de 262 865 lei, a înaintat pretenţii cu privire la repararea prejudiciului în regres către CIA „Asito” SA, deoarece automobilul de model „BMW X5” cu n/î CSV a fost avariat din culpa şoferului automobilului de model „VAZ 2108” cu n/î CFS 472 Scutaru Radu, care la data producerii accidentului rutier, era asigurat de CIA „Asito” SA.

Conform art. 1329 alin. (1) din Codul civil, asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare preia, în limitele acestei sume, dreptul la creanţă pe care asiguratul sau o altă persoană care a încasat despăgubirea de asigurare îl deţine în raport cu terţul responsabil de producerea pagubei dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Raportînd la caz prevederile normei enunţate, instanţa de recurs constată că CMA „Exim-Asint” SA, avînd calitatea de asigurător şi plătind integral suma pentru reparaţia automobilului avariat, în conformitate cu art. 17alin. (3) din Legea cu privire la asigurări nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006, este subrogată, în limitele despăgubirii de asigurare plătite, în toate drepturile deţinute de persoana pătimită faţă de Compania de Asigurări „Asito” SA, care poartă răspundere de producerea pagubei provocate de asiguratul său Scutaru Radu.

Prin urmare, Colegiul Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că Compania de Asigurări „Exim-Asint” SA achitînd despăgubirea de asigurare către persoana păgubită şi preluînd dreptul la creanţă a acesteia, a preluat de la ultima şi statutul de persoană păgubită şi, prin prisma art. art. 20 alin. 3) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, este în drept să se adreseze cu o cerere de despăgubire direct asigurătorului de răspundere civilă auto, indiferent de faptul dacă asiguratul a executat sau nu obligaţia de înştiinţare. Drept care a fost realizat de către Compania de Asigurări „Exim-Asint” SA la dat de 04 mai 2009, prin înaintarea către CIA „Asito” SA a pretenţiei nr. 306 cu privire la recuperarea sumei despăgubirii de asigurare în mărime de 204 975 lei (f.d.

33). Însă cu titlu de răspuns la pretenţia înaintată, CIA „Asito”, prin scrisoarea din 18 ianuarie 2010, l-a informat recurentul că suma prejudiciului cauzat mijlocului de transport de model „BMW X5” cu n/î CSV a fost transferată pe contul CMA „Exim- Asint” SA în mărime de 87 852,16 lei, referindu-se în acest sens la dosarul de daune nr. 90832 din 13 mai 2009, deschis de CIA „Asito” SA în baza reclamaţiei CMA „Exim-Asint” SA şi în temeiul art. 19 alim.(1) lit. a) al Legii 414-XVI din22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, cît şi la actul de evaluare cost-reparaţie întocmit în acest sens.

Fapt care şi a servit temei de înaintare a prezentei acţiuni în instanţă de judecată cu privire la încasarea din contul CIA „Asito” SA a diferenței despăgubirii de asigurare în mărime de 117 112,84 lei și din contul persoanei vinovate în comiterea accidentului rutier din 28 august 2008 – Scutaru Radu valorii uzurii pieselor înlocuite în mărime de 57 889,20 lei. Conform art. 22 alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006, despăgubirile se stabilesc în baza unui acord scris între asigurat, persoana păgubită sau reprezentantul ei legal şi asigurător ori, în cazul în care nu s-a ajuns la nici o înţelegere, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Cu referire la normele enunţate şi având în susţinere stipulările art. 1329 alin.(1) Cod civil, instanţa de recurs constată că atât suma de 87852,16 lei recunoscută şi achitată de CIA „Asito” SA, cât şi suma de 117 112,84 lei respinsă de ultimul, au fost suportate integral de către CMA Exim-Asint” SA ca despăgubire de asigurare, fapt confirmat prin constatările sus relatate, ce acordă dreptul ultimului de a solicita restituirea cheltuielilor suportate în deplin volum.

Analizînd aceste condiţii în raport de situaţia din cauză este de reţinut şi prevederile art. 2 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, care indică că asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule este contractul de asigurare, probat prin poliţa de asigurare RCA şi/sau certificatul de asigurare „Carte Verde”, prin care un asigurător licenţiat, în condiţiile prezentei legi, să practice asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se obligă, în baza unei prime plătite de asigurat, să despăgubească prejudiciile cauzate prin accident de autovehicul în perioada de valabilitate a contractului de asigurare.

Conform art. 1301 Cod civil, prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să plătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terţ (beneficiarului asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele şi în termenele convenite. În conformitate cu art. 1315 alin. (1) lit. b) Cod civil asigurătorul este obligat să efectueze plata, la apariţia dreptului asiguratului sau al beneficiarului asigurării de a încasa suma asigurată sau despăgubirea de asigurare, în termenul stabilit în condiţiile de asigurare.

În condiţiile textelor citate, contrar susţinerilor intimatului CIA „Asito”, care de altfel, au fost reţinute şi de instanţele ierarhic inferioare, în speţă s-a constatat cu certitudine că pentru recondiționarea automobilului avariat de model „BMW X5” cu n/î CSV, CMA Exim-Asint” SA a suportat cheltuieli în sumă de 241 205 lei, fapt ce se confirmă prin Actele privind executarea lucrărilor de reparație și revizie tehnică a automobilului avariat, întocmite de către ÎI „Chiriac Nicolae” în baza contractului de colaborare nr. 11 din 18 august 2008, ordinele de plată nr. 1303 din 12 decembrie 2008 și nr. 183 din 20 februarie 2009 și facturile fiscale seria EE nr. 276020 și seria EE nr. 276021 din 31 martie 2009 (f. d 26-32 Vol. I). Aşa fiind în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 23 alin. (2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, care stabilesc că valoarea pagubei pricinuite autovehiculului este egală costului reparaţiei părţilor componente sau a pieselor avariate ori costului de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, pentru lucrările de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor necesare, stabilite la preţurile practicate de unităţile de specialitate.

Iar conform art. 24 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, valoarea autovehiculului din data producerii accidentului se determină prin scăderea uzurii din valoarea lui de nou. Uzura autovehiculului avariat se determină în raport cu vechimea, utilizarea şi starea lui de întreţinere de la data producerii accidentului. Criteriile şi modul de determinare a uzurii se stabilesc de Autoritatea de supraveghere.

Potrivit Regulamentului cu privire la modul de determinare a uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule, aprobat de Comisia naţională a Pieţii Financiare, s- a indicat în pct. 6 că, pentru stabilirea valorii autovehiculelor părţilor componente sau ale pieselor care se înlocuiesc la data producerii evenimentului asigurat, din valoarea de nou a acestora se scade uzura valorică, Iar prin uzură valorică se înţelege acea parte din valoarea autovehiculului, părţilor componente sau ale pieselor care se înlocuiesc, ce se pierde din vechime, întrebuinţarea sau starea de întreţinere a autovehiculului avariat la data producerii accidentului Raportând la caz prevederile enunţate în coroborare cu cele stabilite, instanţa de recurs conchide că valoarea pagubei pricinuite automobilului de model „BMW X5” cu numerele de înmatriculare C SV 757, constituie suma de 262 865 lei, dintre care 241205 lei – costul părţilor componente pieselor şi accesoriilor şi suma de 21 660 lei – costul manoperei şi materialelor de vopsit, însă ţinînd cont de uzura automobilului avariat, care la caz s-a stabilit a fi de 24%, instanţa de recurs consideră că suma despăgubirii de asigurare care urma a fi achitată de către CIA „Asito” SA în beneficiul CMA „Exum-Esint” SA constituie 204 975 sumă egală valorii părţilor componente sau a pieselor ce urmează a fi înlocuite,

determinate prin deducerea uzurii de 24 % din costul lor la momentul producerii accidentului ce constituie 183 315 (241 205 – 24% uzura) şi costul manoperei de 21 660 lei (183 315 + 21 660). Totodată, la caz urmează a fi luată în calcul şi suma de 87 252,16 lei recunoscută şi achitată de către CIA „Asito” SA în beneficiul CMA „Exum-Esint” SA cu titlu de despăgubire de asigurare, ceea ce atestă că suma restantă, care a rămas neachitată constituie 117 112,84 lei (204 975 lei - 87 252,16), care şi urmează a fi încasată de la CIA „Asito” SA în beneficiul CMA „Exum-Esint” SA.

Pe calea de consecinţă, însă, în speţă nu poate fi luat în consideraţie calculul pagubelor efectuate de CIA „Asito” SA, potrivit căruia prejudiciului cauzat mijlocului de transport de model „BMW X5” cu n/î CSV a fost evaluat în sumă de 87 252,16 lei, deoarece după cum a fost demonstrat CMA „Exum-Esint” SA a suportat cheltuieli pentru recondiționarea automobilului avariat în sumă 241 205 lei, iar plata acestei sume este confirmată prin bonurile de plată şi facturi fiscale menţionate, care certifică suma real plătită în contul reparaţiei autovehiculului. Totodată, cu referire la pretențiile materiale, greşit instanţele inferioare au reţinut că automobilele de model „BMW X5” n/î C NP 387 şi „BMW X5” n/î C SV 757 sunt două automobile diferite, lăsînd fără apreciere adeverința eliberată de CRIS Registru la 07 martie 2014 (f.d.

214 Vol.I), din care rezultă că este vorba de unul și același automobil de model „BMW X5”, care la momentul producerii accidentului rutier era înregistrat pe numele lui Scurtu Vladimir cu numărul de înmatriculare C SV 757, iar ulterior a fost înregistrat după CMA „Exim-Asint” SA cu numărul de înmatriculare C NP 387. Respectiv, şi facturile fiscale seria EE nr.276020 şi nr.276021 din 31 martie 2009 privind reparaţia automobilului sunt eliberate pentru automobilul de model „BMW X5” n/î C NP 387, iar concluziile instanţelor judecătoreşti precum că sa efectuat reparaţia altui automobil este eronată, întrucît la schimbarea proprietarului a fost schimbat și numărul de înmatriculare al automobilului.

În acelaşi timp, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 1398 alin. (1) Cod civil, care indică că cel care acționează față de altul în mod ilicit cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Iar, în conformitate cu art. 1410 alin.(1) Cod civil, care indică că persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii etc.) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate.

Prin prisma normei de drept enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că posesor al izvorului de pericol sporit este persoana fizică care exploatează izvorul de pericol sporit în temeiul unui act juridic perfectat în conformitate cu legea. Actul juridic legal poate fi sub formă verbală ( transmiterea automobilului cu toate actele respective unei persoane care deţine permisul de conducere respectiv) şi în scris în cazurile prevăzute de lege. Potrivit art.315 alin.(1) Cod civil al RM, proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Aici se va remarca că posesiunea, folosinţa şi dispoziţia, pot aparţine nu numai proprietarului, ci altor persoane, neproprietari, bazate atît pe lege cît şi pe voinţa proprietarului.

Astfel, din materialele dosarului rezultă că potrivit certificatului de înmatriculare nr. 02MTH 623917, proprietar al automobilului ,,VAZ-2108” cu n/î C FS 472, este Bujor Denis (f.d. 7), iar la momentul producerii accidentului rutier din 28 august 2008, izvorul de pericol sporit implicat în accident, automobilul de model ,,VAZ-2108” cu n/î C FS 472, era exploatat şi posedat de Scutaru Radu, fapt ce exclude răspunderea proprietarului, întrucît subiectul răspunderii este anume posesorul izvorului de pericol sporit, care a posedat mijlocul de transport cu voinţa proprietarului, nefiind stabilit contrariul. Tot aici se va remarca şi faptul că, despăgubirea de asigurare achitată de către asigurator pentru avarierea bunului trebuie să fie egală valorii părţilor componente sau a pieselor ce urmează a fi înlocuite, determinate prin deducerea uzurii din costul lor la momentul producerii accidentului.

Iar, diferenţa de cost rezultă din preţul pieselor şi materialelor pînă la momentul accidentului şi cel după producerea lui, va fi achitată de către partea vinovată de comiterea accidentului. Dat fiind aceste constatări rezultă că CMA „Exim-Asint” SA a pretins încasarea de la CIA „Asito” a sumei de 183 315, care este egală valorii părţilor componente sau a pieselor ce urmează a fi înlocuite, determinate prin deducerea uzurii de 24% din costul lor la momentul producerii accidentului. Sub acest aspect şi după cum s-a constatat în speţă persoana vinovată de producerea accidentului este Scutaru Radu, iar daunele excluse din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, constituie uzura autovehiculului în mărime de 57 889,20 lei, fapt ce atestă şi temeinicia cerințelor CMA „Exim-Asint” SA cu privire la încasarea din contul lui Scutaru Radu a prejudiciului material în mărime de 57 889,20 lei.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile art. 16 alin. (2) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă, că pentru recuperarea daunelor excluse din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto conform alin.(1), persoana păgubită este în drept să intenteze în instanţă de judecată acţiune civilă împotriva persoanei răspunzătoare de producerea accidentului și este îndreptățită să pretindă recuperarea daunelor excluse din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto.

În circumstanţele relevante şi conform normelor de drept material enunţate, Completul Colegiului, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiate şi ilegale hotărîrile instanţelor inferioare în cazul din speţă, acestea urmînd a fi casate, şi consideră că acţiunea CMA „Exim- Asint” SA urmează a fi admisă cu încasarea din în beneficiul CMA „Exim-Asint” SA a sumelor despăgubirii de asigurare din contul CIA „Asito” SA în mărime de 117112,84 lei şi din contul lui Scutaru Radu în mărime de 57 889,20 lei . Totodată, în conformitate cu art.94 alin. (1) şi (3), instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Prin acţiunea înaintată, recurentul a solicitat încasarea de la intimaţi şi a cheltuielilor de judecată legate de examinarea pricinii în cauză şi de achitarea taxei de stat. Din ordinele de plată anexate la materialele dosarului rezultă că recurentul a achitat taxa de stat pentru examinarea cauzei în prima instanţă în sumă de 5251 lei (f.d. 1 Vol. I), taxa de stat pentru instanţa de apel în sumă de 3938 lei (f.d. 60 Vol II) şi taxa de stat pentru instanţa de recurs în sumă de 2625 lei (f.d.

94 vol.II). Astfel, suma totală a cheltuielilor de judecare a pricinii constituie 11 814 lei, suma care urmează a fi încasată în beneficul recurentului CMA „Exim-Asint” SA din contul intimaţilor CIA „Asito” şi Scutaru Radu proporţional sumelor admise spre încasare de la aceştia, şi anume din contul CIA „Asito” suma de 8978 lei, iar de la Scutaru Radu – 2835 lei. Faţă de cele ce preced şi fiind cert că circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea acţiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide : Se admite recursul de către Compania Mixtă de Asigurări „Exim-Asint” Societate pe Acțiuni. Se casează decizia Curţii de Apel Chișinău din 10 martie 2015 și hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 02 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei Mixte de Asigurări „Exim-Asint” Societate pe Acțiuni împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni și Scutaru Radu cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și se emite o nouă hotărîre prin care: Se admite acțiunea Compania Mixtă de Asigurări „Exim-Asint” Societate pe Acțiuni împotriva Companiei Internaționale de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni și lui Scutaru Radu cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și a cheltuielilor de judecată.

Se încasează din contul Companiei Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni în beneficiul Societății Mixte de Asigurări „Exim-Asint” Societate pe Acțiuni suma de 117 112 (una sută șaptesprezece mii una sută doisprezece) lei 84 bani cu titlu de despăgubire de asigurare şi suma de 8978 (opt mii nouă sute şaptezeci şi opt) lei 64 bani cu titlu de cheltuieli de judecată. Se încasează din contul lui Scutaru Radu în beneficiul Companiei Mixte de Asigurări „Exim-Asint” Societate pe Acțiuni suma de 57 889 (cinci zeci și șapte mii opt sute opt zeci și nouă) lei 20 bani cu titlu de despăgubire de asigurare şi suma de 2835 (două mii opt sute treizeci şi cinci) lei 36 bani. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chișca-Doneva