2ra-1982/15 — Apărarea onoarei și demnității, repararea prejudiciului moral

prima instanţă: I. Dutca dosarul nr. 2ra-1982/15 instanţa de apel: N.Budăi, L.Bulgac, I.Muruianu DECIZIE 07 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Diaconu, Iurie Bejenaru, Ion Druţă, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Brînzei Sergiu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Brînzei Sergiu împotriva lui Ursu Ecaterina şi Postul de Televiziune “ProTV Chişinău” cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Brînzei Sergiu şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 29 ianuarie 2015 c o n s t a t ă La 08 iulie 2014 Brînzei Sergiu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Ursu Ecaterina şi Postul de Televiziune “ProTV Chişinău” cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a indicat că, în noaptea dintre 17 mai spre 18 mai 2014, în parcul Nistrean amplasat în orăşelul Vadul lui Vodă, a avut loc un incident al cărui cercetare constituie obiectul unei cauze penale examinată de organele de resort competente. Menţionează că, în vederea informării opiniei publice şi acumulării informaţiei despre evenimentele petrecute la faţa locului s-au deplasat reprezentanţii mai multor posturi de televiziune (“JurnalTV”, “Publika TV”, “ProTV Chişinău”), care în buletinul de ştiri din data de 18 mai 2014 au difuzat un reportaj al cărui subiect l-au constituit evenimentele petrecute în parcul Nistrean.

Afirmă că, reporterii companiei “ProTv Chişinău” au discutat cu vecinii şi oamenii care se aflau în preajmă în vederea elucidării evenimentelor derulate anterior, declaraţiile relatate au fost diverse, însă una din expuneri a celor intervievaţi a adus atingere onoarei şi demnităţii reclamantului şi anume cele ale pîrîtei Ursu Ecaterina, care a comunicat jurnaliştilor, citat deschis: „ei au probleme, ei sunt nişte tîmpiţi, poate să te împuşte, poate să îţi dea cu lopata în cap”, caracteristici adresate în adresa reclamantului, Brînzei Sergiu, cît şi a tatălui acestuia - Brînzei Savelii. Susţine că o asemenea exprimare este vădit îndreptată spre ofensarea intenţionată a subiecţilor vizaţi, care în urma celor relatate apar ca nişte persoane lipsite complet de inteligenţă şi agresive, fapt ce atinge în mod direct demnitatea şi onoarea reclamantului.

Relevă că, utilizarea cuvîntului denigrator „tîmpit” reprezintă forma de materializare a injuriei, care în mod direct contravine normelor de conduită general acceptate într-o societate democratică.

Explică că exprimarea utilizată de pîrîta Ursu Ecaterina a fost formulată într- o manieră incompatibilă cu valorile unanim recunoscute în societate, reprezintînd o îngrădire a drepturilor fundamentale ale reclamantului, în sens larg, şi al onoarei şi demnităţii, în sens îngust, iar pe lîngă injuria formulată pîrîta Ursu Ecaterina a comunicat presei relatări false, bazate pe circumstanţe inexistente şi anume faptul că violenţa imputată este una certă materializată în acţiuni agresive directe prin aplicarea loviturilor sau folosirii armei de foc, fapt care nu are nici suport factologic, deoarece nici o dată nu a atacat pe nimeni în vreun mod, dar şi juridic nu există nici o hotărîre definitivă şi irevocabilă a instanţelor judecătoreşti în virtutea căreia să fi fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunilor care ar avea drept obiect aplicarea forţei fizice sau a violenţei.

Invocă reclamantul că Ursu Ecaterina i-a lezat onoarea şi demnitatea prin defăimare, cu răspîndirea relatărilor false şi injurie expuse de către pîrîtă în interviul acordat reprezentanţilor companiei de televiziune “ProTV Chişinău”, care a fost difuzat în cadrul buletinelor de ştiri din 18 mai 2014 şi pe pagina web, astfel, prin exercitarea dreptului la libera exprimare, pîrîta Ursu Ecaterina a comunicat în interviul acordat reporterilor relatări false, inclusiv înjurînd în asemenea mod sfidînd norma imperativă invocată, aducînd atingere onoarei şi demnităţii reclamantului, Brînzei Sergiu, iar motivul care a stat la baza expunerii pîrîtei nu este cunoscut reclamantului, însă în acest context urmează a fi remarcat faptul că dînsul nu este persoană publică, prin urmare informaţiile ce vizează personalitatea dumnealui nu reprezintă chestiune de interes public, or obiect al reportajului l-au constituit circumstanţele incidentului care a avut loc în noaptea dintre 17 mai spre 18 mai 2014 în parcul Nistrean amplasat în orăşelul Vadul lui Vodă şi nici de cum caracteristica reclamantului, or acţiunile pîrîtei Ursu Ecaterina fiind abuzive şi neîntemeiate.

Mai mult ca atît, acestea au fost relatate publicului larg prin intermediul postului de televiziune “ProTv Chişinău” în buletinele de ştiri din 18 mai 2014, dar şi pe pagina web, fapt care constituie abatere de la normele unanim recunoscute inclusiv a reprezentanţilor companiei pîrîte, care cel puţin nu au verificat veridicitatea informaţiei relatate.

Explică că sarcina mass-media este de a informa publicul despre informaţiile de interes public, dar în procesul de acumulare şi răspândire a informaţiei trebuie respectate obligaţiile profesionale care sunt stabilite în Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, semnat în redacţie nouă la 07 iunie 2011, referindu-se inclusiv la acurateţea şi verificarea faptelor, separarea faptelor de opinii, chiar dacă informaţia răspândită de mass-media poate conţine exagerări şi chiar provocări, aceasta în toate cazurile trebuie să fie suficient de exacte pentru a nu dezinforma, iar compensarea prejudiciului moral în cazul defăimării este reglementat de art. 29 al Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, art. 16 al.

8,1422- 1423 Cod civil. Consideră, cu referire la art.29 al Legii vizate, că instanţa de judecată va acorda o compensaţie de natură să aducă satisfacţie persoanei lezate la stabilirea cuantumului compensaţiei pentru prejudiciul moral acordată persoanei fizice, instanţa de judecată va lua în consideraţie caracterul şi gravitatea suferinţelor fizice şi psihice cauzate reclamantului, caracterul informaţiei răspîndite, gradul de răspîndire a informaţiei, personalitatea reclamantului, reputaţia pîrîtului, gradul de vinovăţie a pîrîtului, consecinţele răspîndirii informaţiei defăimătoare, starea materială a reclamantului şi cea a pîrîtului, rectificării, dezminţirii sau acordarea dreptului la replică pînă la depunerea cererii de chemare în judecată şi alte circumstanţe importante pentru examinarea cauzei.

Precizează că, în cazul defăimării aduse la adresa reclamantului inclusiv a tatălui acestuia, suferinţele fizice şi psihice reprezintă emoţiile negative generate de starea neplăcută în aspect psihologic manifestate prin tulburarea bunăstării psihice, a echilibrului sufletesc, umilinţa, iritarea, ruşinea, disperarea, starea de disconfort etc., acordarea prejudiciului moral este în special importantă în cazul lezării drepturilor nepatrimoniale, pentru că aici de fapt nu există un alt echivalent, similar celui pe care îl poate obţine când se lezează un drept patrimonial. Specifică că, urmează a fi luat în consideraţie şi faptul că aceste suferinţe şi tulburări se produc în sufletul omului şi sunt greu de documentat şi cuantificat, deci este rezonabil de a accepta că dacă s-a dovedit caracterul defăimător, s-a cauzat şi un prejudiciu moral, astfel pare imposibil a cuantifica exact prejudiciul moral.

Totuşi, instanţa de judecată bazându-se pe particularităţile specifice ale fiecărei acţiuni, în baza criteriilor fixate de lege, poate stabili mărimea compensaţiei. Indică că, mărimea compensaţiei trebuie să fie de natură să aducă o satisfacţie persoanei vătămate şi să fie raţională şi echitabilă. La stabilirea cuantumului prejudiciului moral urmează a fi luat în calcul şi caracterul informaţiei răspîndite, aceasta fiind extrem de ofensatoare în cazul în care reclamantul a fost înjurat public şi prezentat ca un agresor violent, fapt care a dus la formarea eronată a opiniei publice, dar şi apelurile din partea rudelor, prietenilor, cunoscuţilor cărora reclamantul urma să le clarifice că cele relatate nu corespund realităţii, situaţie care a generat diverse sentimente şi stări neplăcute, cauzatoare de suferinţe psihice accentuate în contextul în care reclamantul este o persoană cu reputaţie bună.

Menţionează că numărul persoanelor care au fost informate eronat, nu se poate stabili cu certitudine, însă este cunoscut faptul că postul “ProTv Chişinău” are o acoperire practic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, fiind o televiziune cu o audienţă sporită, mai mult ca atît reportajul a fost plasat pe pagina web a companiei, cîţi utilizatori unici au accesat ştirea probabil poate concretiza copîrîtul, cert este că accesul a fost posibil din orice colţ a lumii, defăimarea depăşind perimetrul statului.

Cere reclamantul dezminţirea din partea copîrîţilor a defăimărilor răspîndite la 18 mai 2014 prin intermediul postului de televiziune “ProTv Chişinău”, cu obligarea pîrîtei Ursu Ecaterina la exprimarea scuzelor în legătură cu lezarea onoarei şi demnităţii prin injurie şi răspândirea relatărilor false cu privire la fapte şi încasarea din contul pîrîtei Ursu Ecaterina în beneficiul reclamantului Brînzei Sergiu a sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 29 ianuarie 2015, a fost respinsă acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către Brînzei Sergiu şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 29 ianuarie 2015. La 22 iunie 2015 Brînzei Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele cauzei, nu a aplicat legea care trebuia aplicată. Se mai invocă în recurs că, instanţa de apel a analizat doar injuria ca formă de lezare a onoarei şi demnităţii, omiţînd să se expună şi asupra defăimării aduse la adresa recurentului, invocată de către acesta în cadrul examinării cauzei. Prin urmare, instanţa nu a analizat cauza în complexitatea acesteia, limitîndu-se doar la anumite probe fără a le coraporta la speţa cauzei şi multitudinea temeiurilor invocate.

Legiuitorul stabileşte expres prin norma încadrată la art. 7 al.3 şi al. 7 al Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010 modalitatea de restabilire a onoarei şi demnităţii în dependenţă de forma prin care a fost adusă atingere drepturilor fundamentale lezate. Persoana care se consideră lezată prin răspîndirea unor realităţi cu privire la fapte poate solicita în faţa instanţei dezminţirea informaţiei, iar în cazul injuriei revendicarea poate fi încadrată în exprimarea scuzelor, dreptul la încasarea prejudiciului moral cauzat este aplicabil în cazul ambelor forme.

Ghidîndu-se de prevederile legale expuse, recurentul consideră necesar formularea solicitării privind restabilirea onoarei şi demnităţii, prin dezminţirea de către intimaţi a informaţiei, cu infirmarea relatărilor defăimătoare privind faptele relatate care nu corespund realităţii, prin exprimarea scuzelor de către pîrîta Ursu Ecaterina care, în temeiul legii, urmează să-şi exprime regretul pentru injuria adusă, dar şi compensarea prejudiciului moral cauzat. Compensarea prejudiciului moral în cazul defăimării este reglementat de art. 29 al Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, art. 16 alin. 8, 1422 - 1423 Cod Civil.

În cazul defăimării aduse la adresa recurentului, inclusiv a tatălui acestuia, suferinţele psihice reprezintă emoţiile negative generate de starea neplăcută în aspect psihologic, manifestate prin tulburarea bunăstării psihice, a echilibrului sufletesc, umilinţa, iritarea, ruşinea, disperarea, starea de disconfort etc. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Colegiul constată că, Brînzei Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 23 aprilie 2015 în termen, la 22 iunie 2015. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. După cum s-a stabilit, la data de 18 mai 2014 la postul de televiziune “ProTV Chişinău” a fost difuzat în buletinul de ştiri un reportaj, obiectul căruia l-au constituit evenimentele petrecute în parcul Nistrean, amplasat în or.

Vadul lui Vodă. În urma discuţiilor reporterilor companiei cu vecinii şi oamenii care se aflau în preajmă, inclusiv şi cu intimata – pîrît Ursu Ecaterina, ultima a declarat că: „ei au probleme, ei sunt nişte tîmpiţi, poate să te împuşte, poate să îţi dea cu lopata în cap”, expresii care, în opinia recurentului-reclamant, îi lezează onoarea şi demnitatea, din care considerente a cerut Brînzei Sergiu prin prezenta acţiune dezminţirea din partea copîrîţilor a defăimărilor răspîndite la 18 mai 2014 prin intermediul postului de televiziune “ProTv Chişinău”, cu obligarea lui Ursu Ecaterina la exprimarea scuzelor în legătură cu lezarea onoarei şi demnităţii prin injurie şi răspândirea relatărilor false cu privire la fapte, precum şi încasarea de la aceasta din urmă a prejudiciului moral.

Instanţele judecătoreşti şi-au motivat soluţia de respingere a acţiunii pe motiv că expresiile date Ursu Ecaterina le-a expus în adresa lui Brînzei Savelii, tatăl recurentului, şi nu în adresa lui Sergiu Brînzei, fapt pentru care aceasta a şi fost sancţionată în mod administrativ, iar cu titlu de consecinţă, postul de televiziune “ProTv Chişinău” difuzînd ştirea de interes public, nu a admis derogări de la cadrul legal şi nu a urmărit scopul defăimării persoanelor, inclusiv a reclamantului. Or, concluziile date sunt premature din următoarele considerente. Într-adevăr după cum s-a stabilit cu certitudine, Ursu Ecaterina în cadrul reportajului difuzat în buletinul de ştiri din 18 mai 2014 la postul de televiziune “ProTV Chişinău”, a declarat că: „ei au probleme, ei sunt nişte tîmpiţi, poate să te împuşte, poate să îţi dea cu lopata în cap”.

Pe marginea acestui caz în privinţa Ecaterinei Ursu a fost întocmit procesul- verbal cu privire la contravenţie pentru că s-a exprimat în privinţa lui Brînzei Savelii, numindu-l „tîmpit”, cuvînt care conform aprecierii Institutului de Filologie a Academiei de Ştiinţe are un caracter ofensător şi chiar înjurios, fapt pentru care aceasta a fost sancţionată şi aplicată ei o amendă în mărime de 100 u.c. Ursu Ecaterina deşi a refuzat de a semna procesul-verbal cu privire la contravenţie, în final a achitat amenda aplicată ei, deci implicit şi-a recunoscut vina. Art. 7 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010 garantează oricărei persoane dreptul la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale lezate prin răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient sau prin injurie.

La înaintarea acţiunii, reclamantul-recurent a invocat faptul că Ursu Ecaterina a formulat injurie şi a comunicat presei relatări false. Cadrul legal, în categoriile date de pricini, indică că reclamantul în cererea de chemare în judecată trebuie să indice informaţia lezantă pentru acesta, iar instanţa de judecată urmează să stabilească dacă sunt întrunite condiţiile specificate în al.(2) al art.7 din Legea cu privire la libertatea de exprimare şi anume: dacă informaţia este falsă, este defăimătoare şi permite identificarea persoanei vizate de informaţie. Colegiul însă atestă că, instanţele inferioare nu au stabilit faptul dacă declaraţiile Ecaterinei Ursu din cadrul reportajului difuzat în buletinul de ştiri din 18 mai 2014 la postul de televiziune “ProTV Chişinău” permite în vreun mod identificarea cărorva persoane, în situaţia în care aceasta nu pronunţă careva nume.

Ba mai mult, expresia „ei au probleme, ei sunt nişte tîmpiţi, poate să te împuşte, poate să îţi dea cu lopata în cap” indică că este vorba de două sau mai multe persoane. Instanţele inferioare însă au ajuns la concluzia că declaraţiile Ecaterinei Ursu se referă doar la Brînzei Savelii, care nici nu este parte în proces. Instanţele la examinarea pricinii urmau să stabilească şi faptul dacă în reportajul difuzat în buletinul de ştiri din 18 mai 2014 la postul de televiziune “ProTV Chişinău” sub genericul „Focuri de armă la Vadul lui Vodă”, a fost menţionat sub vreo formă numele reclamantului-recurent în pricina dată – Brînzei Sergiu. La fel, instanţele urmau să verifice care este soarta cauzei penale intentate pe marginea incidentului ce a avut loc în noaptea din 17-18 mai 2014 în parcul Nistrean din or.

Vadul lui Vodă şi în privinţa cui a fost pornită aceasta. Or, despre acest fapt a menţionat reclamantul nemijlocit în acţiunea sa. Deci, împrejurările menţionate mai sus au fost lăsate fără apreciere de instanţele inferioare, pe când urmau a fi analizate în cumul cu alte probe materiale, întru judecarea justă a raportului juridic apărut în speţă. În urma celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că instanţa de apel, judecând apelul, nu a intrat în esenţa cauzei deduse judecării, iar conţinutul deciziei nu este altceva decât reflectarea concluziilor primei instanţe. Cele menţionate denotă faptul că instanţa nu a soluţionat fondul cauzei, circumstanţă ce impune casarea deciziei Curţii de Apel Chișinău din 23 aprilie 2015, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel.

Or, instanţa de recurs poate restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a fost constatată încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) şi f) CPC. La judecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, creând condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi judecând pricina, să emită o decizie întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Brînzei Sergiu.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chișinău din 23 aprilie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Brînzei Sergiu împotriva lui Ursu Ecaterina şi Postul de Televiziune “ProTV Chişinău” cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi repararea prejudiciului moral, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Diaconu Iurie Bejenaru Ion Druţă Galina Stratulat