2ra-1976/15 — Recuperarea prejudiciului material şi moral

prima instanță: M. Diaconu, dosarul nr. 2ra-1976/15 instanța de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, V. Negru ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ţurcanu Ştefan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Enicov împotriva lui Ţurcanu Constantin şi Ștefan Țurcanu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Ştefan Ţurcanu, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 01 decembrie 2014, în partea încasării prejudiciului moral și emisă în acest sens o nouă hotărâre de respingere a cerinței. În rest hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 decembrie 2014 a fost menținută, c o n s t a t ă: La 18 iunie 2014, Ana Enicov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Țurcanu Constantin şi Ștefan Țurcanu cu privire la repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acţiunii a indicat că deține dreptul de proprietara asupra apartamentului nr. 20 situat în mun. Chișinău, str. I. Creangă 55, iar în același bloc locativ Constantin Ţurcanu şi Ştefan Ţurcanu, locuiesc la etajul de sus și anume, în apartamentul nr. 23, situat în mun.

Chișinău str. Ion Creangă 55. Menționează că la 07 octombrie 2013, a fost inundată bucătăria apartamentului său în timpul reparației apartamentului pârâților, după care, Ștefan Ţurcanu și-a asumat verbal obligația de a repara prejudiciul cauzat. Mai invocă că la 30 octombrie 2013, a fost informată că apartamentul său a fost din nou inundat prin țeava coloanei de aprovizionare cu agent termic din vina vecinilor, care efectuau reparația în apartamentul lor, situat cu un etajul mai sus, astfel, fiind umeziți complet pereții și podul apartamentului său, care necesită tencuire în întregime şi revopsire totală, schimbarea tapetului și parchetului din salon, antreu, dormitor, reparația ușilor, curățirea covoarelor, care au fost udate cu apa din țevile destinate pentru agentul termic, a fost defectat, de asemenea, şi mobilierul din bucătărie şi dulap- colţ din salon, în total remedierile fiind estimate la 61 568,48 lei.

Menţionează că inundația apartamentului său se confirmă prin explicația dată de IMGFL nr. 15 şi de către inspectorul de poliţie de sector, d-ul Racoviţă, precum că la 07 octombrie 2013 şi 30 octombrie 2013, apartamentul său a fost inundat, iar sursa inundației este apartamentul nr. 23 situat în mun. Chișinău, str. I. Creangă 55. Susţine că la 07 decembrie 2013, pârâților le-a fost expediată notificarea, iar la 18 decembrie 2013, după care ultimii au inspectat apartamentul, fiindu-le înmânată cererea prealabilă, cu propunerea de a-i achita prejudiciul cauzat, evitând procesul judiciar, însă cernitele au fost ignorate fapt ce a generat adresarea ei în instanța de judecată.

Solicită încasarea de la Ţurcanu Ştefan şi Ţurcanu Constantin în beneficiul său a sumei de 61 568,48 lei, ce constituie prejudiciul material format din costul reparației în sumă de 34 647 lei, mobilier în sumă de 21 000 lei, costul expertizelor în sumă de 1760 lei, prețul energiei termice pe perioada în care nu a putut folosi apartamentul în sumă de 1 561,48 lei, venitul ratat în sumă de 2 000 lei, costul curățirii covoarelor în sumă de 600 lei, cât și repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 decembrie 2014, acțiunea a fost admisă parţial, fiind încasat în mod solidar de la Constantin Ţurcanu şi Ștefan Ţurcanu în beneficiul Anei Enicov prejudiciul material în sumă de 59 568,48 lei, prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei şi taxa de stat în sumă de 1 956,21 lei, iar în total suma de 81 524,69 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2015, a fost admis apelul declarat de către Ştefan Țurcanu, casată hotărârea primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral, şi emisă în această parte o nouă hotărâre de respingere a cerinței, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. În motivarea deciziei instanța de apel a invocat prevederile art. 1398 alin.(1), art. 1413, art. 1422 din Cod civil, care reglementează temeiul şi condiţiile generale ale răspunderii delictuale, răspunderea în cazul căderii sau scurgerii din construcţie şi reparaţia prejudiciului moral, care indică că cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materiale pricinii, instanța de apel a reținut că inundarea apartamentului Anei Enicov și scurgerea apei din rețele termice este rezultatul efectuării neglijente a lucrărilor de reparație a apartamentului de către Constantin Ţurcanu şi Ştefan Ţurcanu , fapt confirmat prin raporturile de expertiză nr. 772 din 02 decembrie 2013 şi nr. 0340729 din 26 decembre 2013, ca rezultat apartamentul reclamatei a suportat anumite deteriorări și pentru reparația acestuia, este necesară suma de 59 568,48 lei, care și constituie prejudiciul material cauzat, apreciind în acest sens corectitudinea concluziilor primei instanţe în partea admiterii pretenţiilor cu privire la repararea prejudiciului material.

La 16 iunie 2015, Ţurcanu Ştefan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Susține că instanțele inferioare la emiterea deciziei au ignorat faptul că inundarea salonului și dormitorului nu a avut loc din vina sa, ci datorită fisurii la țeava de conectare la coloana de aprovizionare cu agent termic în apartamentul intimatei, fapt confirmat prin actul din 30 octombrie 2013 întocmit de către reprezentanții IMGFL-15.

La fel, indică că instanțele de judecată eronat au dispus încasarea sumei de bani, întru compensarea cheltuielilor suportate de intimată pentru deteriorarea unor bunuri, care de fapt nu au suferit și nici nu puteau suferi în urma inundației, cum ar fi chiuveta din inox, baterie din inox, hota, iar din cauza că nu a fost înștiințat în mod legal despre data petrecerii ședinței de judecată, a fost în imposibilitate să-şi exercite în deplină măsură dreptul la apărare și de a prezenta probe în acest sens. Afirmă că la data de 20 octombrie 2014, a depus o cerere în secția secretariat a judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, prin care a solicitat amânarea examinării cauzei, preconizată pentru data de 21 octombrie 2014, ora 16.00, pentru o altă zi, din motivul imposibilității prezentării sale la data și ora indicată, după care, fără a fi informat legal despre data și ora ședinței de judecată, prima instanță a emis hotărârea în absența sa, astfel, fiind încălcate prevederile art. 26 CPC, care indică că procesele civile se desfășoară pe principiul contradictorialității şi egalității părților în drepturile procedurale.

Cu referire la prevederile art. 100 alin.(1), art. 102 alin.(1), (6) CPC, insistă că data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței, însă, la materialele dosarului nu se regăseşte avizul de recepție a citației, prin care s-ar confirma că citația i-a fost înmânată, or, citaţia a fost restituită instanţei fără înmînare pe motivul expirării termenului, în asemenea circumstanțe, insistă că instanța de judecată dispunea de o altă pârghie de citarea lui legală și anume prevederile art. 108 CPC, care stabilește posibilitatea citării legale prin citatei publică, sau expedierea citației la locul de muncă al pârâtului, ceea ce instanța de judecată nu a făcut.

Insistă că instanțele de judecată au încălcat dreptul său la examinarea pricinii, la un proces echitabil și principiul egalității armelor statuat de art. 6 Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Menționează că intimata în cererea sa de chemare în judecată eronat a indicat faptul că cauza inundației a fost constată în comun cu el, care a survenit urmare efectuării lucrărilor de reparație în apartamentul său, deoarece, o astfel de prezentare a circumstanțelor de fapt au la bază o încercare a intimatei de a se îmbogăți cu rea-voință şi neîntemeiat prin ducerea în eroare a instanței.

Consideră eronată referirea instanţelor de judecată şi la raportul tehnico-ştiinţific nr. 772 din 02 decembrie 2013, deoarece, acesta prezintă informație neveridică, din motiv că în capitolul II al acestuia raport de expertiză este indicat că conform datelor proprietarului apartamentului 20, acest apartament a fost inundat din cauza scurgerilor din apartamentul 23, însă, de fapt scurgeri din apartamentul 23, nu au fost, iar toate scurgerile au fost aproape de nivelul podelei în interiorul apartamentului 20 din același bloc care aparține intimatei, fapt confirmat prin fotografii la actul întocmit de IMGFL- 15. Afirmă că raportul de expertiză nr. 0340729 din 26 decembrie 2013 a mobilierului, a fost efectuat, reieșind din fotografiile anexate, doar asupra articolelor de mobilier dezasamblate ceea ce din start trezește suspecții în vederea încercării de a prezenta de către intimată a cărorva pagube majore prin dezasamblarea și ascunderea de expert a unor elemente ale mobilierului supus expertizei.

La 14 august 2015, Enicov Ana, reprezentată de avocatul Osmochescu Nadejda, a depus referință la recursul declarat, prin care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia, solicitând respingerea lui, menținerea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe. Indică intimata că Curtea de Apel Chișinău în decizia din 16 aprilie 2015, a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei în raport cu normele de drept aplicate, pe când argumentele recurentului sunt declarative. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ţurcanu Ştefan este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ţurcanu Ştefan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

De altfel, nu poate constitui temei de admitere a recursului nici susținerea recurentului precum că instanța de apel la emiterea deciziei l-a lipsit de dreptul de a se apăra în cadrul dezbaterilor judiciare prin neinformarea sa despre data, locul și ora ședinței de judecat, or, Ştefan Ţurcanu, cunoscând despre inițierea acţiunii în instanța de judecată şi depunând cerere de amânare a ședinței de judecată, nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de proteja drepturile sale de acces la instanță. La capitolul dat, necesită a fi remarcate şi prevederile art. 102 alin.(41) CPC, care indică că participanții la proces înștiințaţi în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Cu atît mai mult că, Ştefan Ţurcanu, fiind parte al procesului nu a demonstrat în sensul art. 100 alin.(3) CPC că era în imposibilitate de a cunoaște data judecării cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Ţurcanu Ştefan asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ţurcanu Ştefan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Ţurcanu Ştefan se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva