2ra-2112/15 — Constatarea faptelor juridice şi înlăturarea obstacolelor

prima instanţă: I. Moldovan nr. 2ra-2112/15 instanţa de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca, reprezentaţi de avocatul Marcel Burlacu, şi recursul declarat de Ivan Terzi în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Barîbchina şi Vasile Galuşca împotriva lui Ivan Terzi cu privire la constatarea faptelor juridice şi înlăturarea obstacolelor şi cererea de chemare în judecată a lui Ivan Terzi împotriva Elenei Barîbchina şi Iurie Ţurcan cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie şi restabilirea hotarelor dintre terenurile pomicole împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de Ivan Terzi şi apelul declarat de Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca şi menţinută hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 23 decembrie 2014, prin care a fost respinsă acţiunea Elenei Barîbchina şi Vasile Galuşca şi acţiunea lui Ivan Terzi constată: La 15 noiembrie 2013, Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Terzi cu privire la constatarea faptelor juridice şi înlăturarea obstacolelor.

În motivarea acţiunii au invocat că Elena Barîbchina a devenit membru al ÎP „Agrostatist” din 22 decembrie 2005, când a primit prin donaţie căsuţa de vacanţă împreună cu terenul aferent. Relatează că începând cu luna decembrie anul 2005 şi până în prezent, în cadrul întovărăşirii nu au fost efectuate adunări generale ale membrilor acesteia, precum şi nu se întocmesc dări de seamă privind activitatea efectuată, nu se 1 întocmesc şi nu se eliberează bonuri pentru plata energiei electrice, reparaţia drumului, precum şi privitor la conectarea şi deconectarea energiei electrice. Susţine că în mod samavolnic, Ivan Terzi a acaparat terenul ÎP „Agrostatist” care reprezintă o rezervaţie naturală, distrugând flora şi fauna, acaparând şi un teren învecinat, unde a amenajat o grădină folosind-o în scopuri personale crescând legume.

Menţionează că un alt abuz din partea lui Ivan Terzi, reprezintă vânzarea loturilor de teren, care până în anul 1992 aparţineau locuitorilor din stânga Nistrului, astfel schimbând denumirea ÎP „Agrostatist”, pentru a folosi terenurile respective după bunul lui plac. Anterior întovărăşirea se numea „Statist”. Remarcă că în cadrul întovărăşirii lipseşte registrul de evidenţă a persoanelor şi mijloacelor de transport care întră şi care iese de pe teritoriul întovărăşirii, fapt care favorizează furturile de pe teritoriu şi respectiv, nimeni nu este responsabil de cele ce se întâmplă. Indică că familia lor a avut un prejudiciu material în rezultatul furturilor din anul 2009 în mărime de 7500 lei.

Afirmă că prin scheme frauduloase, Ivan Terzi a acordat mai multe terenuri rudelor sale, iar unele din ele sunt gestionate de el. Alte terenuri care nu sunt încă acordate de asemenea sunt folosite de el. Mai notează că ridicând Statutul ÎP „Agrostatist” de la Ministerul Justiţiei, a stabilit că semnătura ei în calitate de membru a fost falsificată. Relatează că pârâtul fără a organiza careva adunare în scop de acaparare, a însuşit ilegal prin procedura privatizării două loturi de teren şi anume lotul pomicol cu suprafaţa de 0.0689 ha, număr cadastral 10312111.052, amplasat în sat. Hîrboveţ, r-nul Anenii - Noi, extravilan, oformat prin contractul de vânzare- cumpărare a lotului pomilegumicol cu nr. 3838 din 25 decembrie 2006 (22411/06), totodată ocupând samavolnic terenul învecinat de aproximativ 0.3 ha.

Menţionează că pârâtul a intrat de mai multe ori pe parcela lor, a distrus copaci, fapt despre care au anunţat organele de poliţie. La fel, a deconectat energia electrică cu toate că au achitat tot timpul energia şi nici nu puteau să o achite de sine stătător, deoarece Ivan Terzi refuză să elibereze membrilor cooperativei facturile pentru achitarea energiei electrice. Susţine că în cadrul controlului efectuat de către Procuratura Anenii - Noi în baza plângerii depuse în ordinea art. 263 şi 274 CPP, la 19 martie 2013, a fost pornită cauză penală cu nr. 2013250149 în baza elementelor infracţiunii prevăzute de art. 361 alin. (l) Cod penal, pe faptul falsificării semnăturilor membrilor Cooperativei din Statutul Cooperativei înregistrat la Ministerul Justiţiei.

La moment actual, cauza se află în gestiunea SUP a IPs Anenii - Noi. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 10, 11 şi 1422 Cod civil, art. 39 alin. (2), 166, 279-281 CPC. Solicită constatarea faptului că Ivan Terzi fost preşedinte al Cooperativei la moment nu este eligibil şi nu are de fapt şi drept statut de Preşedinte care i-ar permite gestionarea cooperative, nu a organizat în modul cuvenit stabilit de Statutul Cooperativei Adunări Generale a membrilor, nu a ales şi nu a controlat 2 Comisia de Cenzori, nu a organizat şi efectuat în ordinea prevăzută de Legea contabilităţii evidenţa contabilă la Cooperativă, obligarea lui Ivan Terzi de a organiza efectuarea Adunării Generale a membrilor Cooperativei pentru desemnarea (alegerea) noului Preşedinte şi numirea comisiei de cenzori (revizie).

La 27 februarie 2014, Ivan Terzi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Barîbchina şi Iurie Ţurcan cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie şi restabilirea hotarelor dintre terenurile pomicole. În motivarea acţiunii a invocat că din anul 1992 este membru al Întovărăşirii Pomicole „Agrostatist”, terenurile căreia se află în extravilanul sat. Hîrbovăţ. Afirmă că deţine în proprietate un teren pomicol cu suprafaţa de 0,0689 ha, pe care l-a privatizat la 12 decembrie 2006. Susţine că în anul 1994, cu forţele şi mijloacele proprii a săpat pe terenul pomicol ce îi aparţine o fântână cu adâncimea de 8 metri pentru necesităţile familiei sale. Apa din această fântână era folosită şi de alţi membri ai întovărăşirii pomicole.

Relatează că din spusele pârâtei a aflat că la 22 decembrie 2005, proprietarul terenului pomicol din vecinătatea lui, Iurie Ţurcan, a donat terenul său pomicol pârâtei Elena Barîbchina, contractul de donaţie a terenului nu i-a fost prezentat, cu toate că din anul 2001, dânsul este Preşedintele întovărăşirii. Din conţinutul contractului de donaţie menţionat, a aflat că Iurie Ţurcan, a donat pârâtei terenul său pomicol împreună cu fântâna reclamantului. Indică că în rezultatul măsurărilor efectuate de specialistul competent, s-a stabilit că nu el a acaparat terenul pârâtei, ci invers, pârâta a acaparat ilegal o porţiune din terenul reclamantului cu suprafaţa totală de 0,0054 ha, teren pe care este amplasată şi fântâna.

Menţionează că inginerul cadastral a instalat bornele terenului lui, fiind întocmit un act de transpunere a proiectului în natură, care a fost semnat de toţi membrii comisiei, primarul sat. Hîrbovăţ, de inginerul cadastral al primăriei sat. Hîrbovăţ, specialistului în domeniului cadastral, de el personal şi de către pârâtă, care a fost de acord cu acest proiect. Remarcă că în prezenţa comisiei pârâta a declarat că în scut timp va muta gardul la locul stabilit de comisie, ulterior, însă fară nici un motiv, pârâta a refuzat să restabilească hotarele dintre terenurile lor. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 220, 374 Cod civil, art. 91 Cod funciar, art. 6, 7, 39, 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acţiunii, obligarea pârâtei de a restabili hotarele dintre terenurile lor pomicole în conformitate cu actul de transpunere a proiectului în natură din 20 august 2012, declararea nulității contractul de donaţie a lotului pomicol şi căsuţei de vară cu nr. cadastral 1031211179, încheiat între pârâţi la 22 decembrie 2005 cu nr. de înregistrare 6177, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 800 lei (150 lei - taxa de stat, 250 lei - plata pentru asistenţa juridică şi 400 lei - cheltuieli pentru transport). Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 10 iulie 2014 a fost conexată cauza civilă cu nr. 2-156/2014 a Elenei Babîbchina şi Vasile Galuşca împotriva lui 3 Ivan Terzi cu privire la constatarea faptelor juridice şi înlăturarea obstacolelor cu cauza civilă cu nr. 2-487/2014 a lui Ivan Terzi împotriva Elenei Babîbchina cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie şi restabilirea hotarelor, acordându-i nr. 2-156/2014.

Prin cererea de completare a obiectului acţiunii din 08 august 2014, Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca au solicitat încasarea din contul pârâtului Ivan Terzi a sumei de 100000 lei, drept pagubă morală cauzată de acţiunile nelegitime ale acestuia determinate de crearea impedimentelor la folosirea proprietăţii, obligarea ilegală de a plăti cotizaţii şi deconectarea legală de le energia electrică. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 23 decembrie 2014 a fost respinsă acţiunea Elenei Barîbchina şi Vasile Galuşca şi acţiunea lui Ivan Terzi. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015 a fost respins apelul declarat de Ivan Terzi şi apelul declarat de Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 23 iunie 2015, Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca, reprezentaţi de avocatul Marcel Burlacu au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi a deciziei recurate, cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că intimatul nu recunoaşte că Elena Barîbchina este membru al ÎP „Agrostatist”, deşi această calitate este confirmată prin statutul înregistrat în arhiva Camerei Înregistrării de Stat, precum şi de contractul de donaţie din 22 decembrie 2005. Mai mult ca atât, intimatul a perceput taxe şi impozite, prin aceasta recunoscând calitatea de membru a ÎP „Agrostatist”.

Invocă prevederile art. 309 Cod civil, care statuează că în cazul în care nu a fost lipsit de bun, dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii, posesorul de bună-credinţă poate cere, ca un proprietar, încetarea tulburării, precum şi despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii, iar potrivit art. 376 Cod civil, dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decât prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. El poate cerea de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Dacă există temei de a presupune că se vor face încălcări ulterioare, proprietarul poate intenta o acţiune negatorie.

Afirmă că intimatul a deconectat energia electrică neîntemeiat, fără a mai dori să preia datele de contor lunare, profitând de funcţia deţinută de preşedinte a întovărăşirii pomicole, prin aceasta tulburând posesia şi folosinţa reclamantului, acesta fiind în neputinţă de a poseda şi folosi bunul după dorinţă. Mai mult ca atât, intimatul a refuzat să ofere cărticica pentru evidenţă a energiei electrice, în lipsa căreia recurenţii nu pot duce evidenţa şi nu pot achita energia electrică de sine stătător, deoarece există un contor de bază în cadrul ÎP „Agrostatist”, prin care se fac plăţile către furnizor. 4 Relatează că la 19 martie 2013, împotriva lui Ivan Terzi a fost pornită cauza penală cu nr. 2013250149 în baza plângerii depuse de către recurenta Elena Barîbchina în baza prevederilor art. 261 alin. (1) Cod penal.

Consideră că instanţa de apel nu a făcut cunoştinţă cu materialele cauzei dat fiind faptul că din aceste materiale derivă că energia de la Union Fenosa o achiziţionează doar Întovărăşirea Pomicolă „Agrostatist” şi nu fiecare membru în parte, faptul dat fiind confirmat chiar de către Ivan Terzi, precum şi de scrisorile parvenite din partea Union Fenosa. Remarcă că anume Ivan Terzi încasează plata pentru energia electrică şi anume el a deconectat căsuţa de vacanţă ce le aparţine de la energia electrică pentru neachitare. La 13 august 2015, Ivan Terzi a depus referinţă la cererea de recurs, prin care a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca.

La 13 august 2015, Ivan Terzi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parţială a hotărârii primei instanțe şi a deciziei instanţei de apel în partea privind respingerea acţiunii de restabilire a hotarelor, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că în hotărârea instanţei de judecată se menţionează că la 22 decembrie 2005, el a aflat că Iurie Ţurcan a donat intimatei terenul pomicol, afirmaţia ce nu corespunde adevărului. Menţionează că despre existenţa contractului de donaţie a terenului a aflat doar în luna decembrie anul 2013, când instanţa de judecată i-a înmânat cererea de chemare în judecată a intimaţilor împreună cu copia contractului de donaţie a terenului pomicol, circumstanţă ce a determinat omiterea termenului de prescripţie pentru adresare în instanţa de judecată.

Remarcă că prin cererea de chemare în judecată el a solicitat declararea nulităţii absolute a contractului de donaţie, iar în conformitate cu prevederile art. 217 alin. (3) Cod civil, acţiunea în constatarea nulităţii absolute este imprescriptibilă. Deci, asupra cererii lui cu privire la declararea nulităţii absolute a contractului de donaţie nu se răspândeşte termenul de prescripţie. Indică că intimata a acaparat o porţiune din terenul pomicol ce îi aparţine fapt ce se confirmă prin actul de transpunere a proiectului în natură, întocmit de inginerul cadastral Vlad Demian, iar faptul, că fântâna, ce se află pe porţiunea de teren, ce a fost acaparată de intimată, a fost construită de dânsul fapt confirmat în şedinţa de judecată de către martorul Vladimir Siurisi, care a construit această fântână.

Remarcă că intimata a prezentat instanţei de judecată un bon de plată fals, prin care ea confirmă că a achitat costul cercurilor de beton armat, din care a fost construită fântâna, deoarece preţul acestor cercuri este vădit prea mare şi nu corespunde realităţii. 5 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, se constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca, reprezentaţi de avocatul Marcel Burlacu, şi recursul declarat de Ivan Terzi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca, reprezentaţi de avocatul 6 Marcel Burlacu, şi recursul declarat de Ivan Terzi, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca, reprezentaţi de avocatul Marcel Burlacu, şi recursul declarat de Ivan Terzi ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Elena Barîbchina şi Vasile Galuşca, reprezentaţi de avocatul Marcel Burlacu, şi recursul declarat de Ivan Terzi se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 7