2ra-1606/15 — Modificarea graficului de întrevedere cu copii minori

prima instanță: N. Bănărescu, dosarul nr. 2ra-1606/15 instanța de apel: A. Garbuz, G. Polivenco, O. Moraru DECIZIE 30 septembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele şeduinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Gruntei Anatol, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gruntei Anatol împotriva Svetlanei Gruntei, intervenient accesoriu Direcţia Economie, Asistență Socială şi Protecție a Familiei Edineți cu privire la modificarea graficului de întrevedere cu copiilor minori, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 17 februarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Anatol Gruntei, casată hotărârea Judecătoriei Edineţ din 17 septembrie 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost a fost respinsă ca fiind înaintată față de un pârât necorespunzător, c o n s t a t ă: La 29 mai 2014, Gruntei Anatol a depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Gruntei, intervenient accesoriu Direcţia Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți cu privire la modificarea graficului de întrevedere a copiilor minori.

În motivarea acţiunii a indicat că a înregistrat căsătoria cu Gruntei Svetlana la data de 04 iulie 2004, iar din traiul în comun s-au născut trei copii. Susține că la data de 28 octombrie 2013, prin hotărârea Judecătoriei Edineți căsătoria lor a fost desfăcută, fiind stabilit domiciliul copiilor minori cu mama, Gruntei Svetlana, care la moment domiciliază în satul Alexeevca, raionul Edineţ. Menționează că la 06 decembrie 2013, de către Direcția Economie Asistență Socială și Protecția Familiei din cadrul Consiliului raional Edineți, i-a fost întocmit grafic de întrevedere şi comunicare cu copii săi minori, iar conform acestui grafic, i-a fost stabilit dreptul de întrevedere în prima și a treia săptămână a lunii, sâmbătă, de la orele 10:00, și duminică, la orele 15:00, cu luarea acasă a feciorilor Anatol și Igor, iar cu fiica Olga întrevederea a fost stabilită la domiciliul mamei, Gruntei Svetlana, în satul Alexeevca, raionul Edineţ, fără luarea copilului acasă la el.

Invocă că își exercită obligațiunile de părinte, îndeplinește întocmai prevederile graficului stabilit în privința feciorilor, însă, este în imposibilitate practic se vadă cu fiica Olga, deoarece, conform graficului, urmează să o viziteze doar la domiciliul piritei în satul Alexeevca raionul Edineți, unde locuiește împreună cu părinții săi, iar ultimii au o atitudine negativă fată de el, fapt ce constituie un impediment real în comunicarea cu copilul.

Insistă că este în drept, în calitatea sa de părinte de a fi împreună cu copilul său și de a contribui la educația fiicei minore, ceia ce în condițiile actuale, stabilite prin graficul emit de Direcţia Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți este imposibil, motiv din care solicită modificarea graficului de întrevedere cu copii minori, cu dispunerea posibilităţii de a o lua la domeniul său, situat în satul Halahora de Jos, raionul Briceni, inclusiv și pe fiica sa minoră Olga, născută la 08 aprilie 2011. Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 17 septembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2015, a fost admis apelul declarat de către Anatol Gruntei, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind înaintată față de pârât necorespunzător.

La 08 mai 2015, Gruntei Anatol a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admiterea a acţiunii. În motivarea acţiunii a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o, ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi aprecierea arbitrară a probelor. Consideră drept eronate concluziile instanţei de apel cu referire la faptul că acțiunea a fost depusă împotriva unui pârât necorespunzător, or, în c cererea de chemare în judecată a fost înaintată de fapt atât împotriva Svetlanei Gruntei, cât și contra Direcția Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți, cu atât mai mult că dânsul a solicitat modificarea graficului de întrevedere cu copii de la Svetlana Gruntei şi de la Direcția Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți.

Insistă că instanțele inferioare la emiterea deciziei, contrar prevederilor art. 9, art. 183 alin.(2). lit. c) CPC nu a concretizat și nu au soluționat problema privind cerințe înaintate atât împotriva Svetlanei Gruntei, cît și contra Direcţiei Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți. La fel, indică că soluția de respingere a acţiunii ca fiind depusă împotriva pârâtului necorespunzător, poate fi privită ca o eventuală încălcare a dreptului său la un proces echitabil, deoarece, dânsul și-a invocat pretențiile atât față de Gruntei Svetlana, cît şi faţă Direcţia Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți.

Insistă că instanța de apel nu în deplină măsură a creat condițiile necesare în exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale pricinii și consideră că eventuala concretizare a instanței în sarcina cui urma să fie pusă modificarea graficului, constituie o imixtiune în activitatea diriguitorului în procesul de judecare a pricinii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 17 februarie 2015, a fost expediată în adresa recurentului la 09 martie 2015 şi recepţionată de ultimul la data de 11 martie 2015, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f. d. 119). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 08 mai 2015, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în fond în prima instanţa din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) şi f). Potrivit art. 432 alin. (3) lit. d), se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. Conform alin. (5) al aceluiaşi articol, temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

După cum denotă actele cauzei, Gruntei Anatol înaintînd acţiunea împotriva Svetlanei Gruntei şi intervenientului accesoriu Direcţia Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți a solicitat modificarea graficului de întrevedere cu copii minori stabilit de către Direcţia Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți la 06 decembrie 2013, prin acordarea dreptului său de a comunica în prima şi a treia săptămînă a lunii, sîmbătă de la orele 10.00 pînă duminica la orele 15.00, cu luarea la domiciliul său a celor trei copii minori, feciorilor Anatol născut la 02 martie 2005, Igor născut la 01 iulie 2007 şi a fiicei Olga născută la 08 aprilie 2011. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către Gruntei Anatol, instanţa de apel a găsit întemeiat apelul şi necesar de a-l admite, casând hotărârea primei instanţe şi dispunând respingerea acţiunii ca fiind înaintată faţă de un pîrît necorespunzător. Se constată că drept temei de respingere a acţiunii în sensul formulat, a constituit faptul că Anatol Gruntei ne fiind de acord cu graficul întocmit de către Direcţia Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți, prin care s-a stabilit întrevederea cu copii săi minori a înaintat acțiunea împotriva Svetlanei Gruntei. Cu referire la prevederile art. 59 alin. (1) CPC, instanţa de apel a reţinut că calitatea de pârât urma să-i revină organului emitent care a emis actul administrativ, la caz, Direcției Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată, însă, că soluţia dată de instanţa de apel este greşită. În conformitate cu art. 9 CPC, instanţei judecătoreşti îi revine un rol diriguitor în organizarea şi desfăşurarea procesului, ale cărui limite şi al cărui conţinut sînt stabilite de prezentul cod şi de alte legi.

Instanţa judecătorească explică participanţilor la proces drepturile şi obligaţiile lor procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea părţilor şi altor participanţi la proces, prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea unei hotărîri legale şi întemeiate, conduce dezbaterile judiciare şi ia orice alte măsuri necesare bunei desfăşurări a procesului, pune în discuţia părţilor şi altor participanţi la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acţiuni prevăzute de lege. În conformitate cu art. 62 alin. (1) lit. b), coparticiparea procesuală este obligatorie dacă examinarea pricinii implică soluţionarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligaţiile mai multor reclamanţi şi/sau pîrîţi atunci cînd drepturile şi obligaţiile reclamanţilor sau pîrîţilor decurg din aceleaşi temeiuri de fapt sau de drept.

Textele de lege procesuale enunţate, consacră rolul diriguitor al instanţei de judecată la organizarea şi desfăşurarea procesului civil. La acest aspect procesual, judecătorul dispune de abilitatea legală de atrage din oficiu în proces a pîrîtului corespunzător, care eventual este justificată de prevederile art. 183 alin. (1) lit. c) şi art. 185 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă. Astfel, conform art. 183 alin. (2) lit. c) CPC, pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice pricină civilă şi are ca scop stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor persoane. Iar potrivit art. 185 alin. (1) lit. a) CPC, judecătorul, în faza de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare soluţionează problema intervenirii în proces a coreclamanţilor, copîrîţilor şi intervenienţilor.

Reieşind din prevederile legale enunţate, instanţa de recurs reţine că Gruntei Anatol a înaintat cerinţe faţă de Gruntei Svetlana şi Direcţia Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți, în calitatea ultimei de intervenient accesoriu, solicitînd modificarea graficului de întrevedere cu copii minori stabilit de către Direcţia Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți la 06 decembrie 2013. Aşa fiind, în speţă se constată că prezenta cerere de chemare în judecată a fost înaintată atît împotriva Svetlanei Gruntei, cît şi împotriva Direcţiei Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți, deşi, calitatea procesuală a ultimei fiind indicată ca intervenient accesoriu, însă indicarea incorectă de către reclamant a persoanelor faţă de care este înaintată acţiunea, nu poate constitui temei de respingere a acţiunii.

Or, în conformitate cu art. 59 alin. (1) Codul de procedură civilă, parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios. În acest scop, în vederea stabilirii corecte a cercului participanţilor la proces, prima instanţă urma să concretizeze cerinţele înaintate de către Gruntei Anatol, iar în caz de necesitate să soluţioneze problema intervenirii în proces a Direcţiei Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți în calitatea de pîrît, fapt ignorat şi de instanţa de apel.

Cu toate că legiuitorul prin prisma prevederilor art.370 alin.(1) CPC a stabilit expres obligaţiile instanţei de apel la faza pregătirii pricinii către dezbateri judiciare, prin care a fost investită cu dreptul de a efectua în termen de 30 zile de la data primirii dosarului spre examinare, actele procedurale în vederea pregătirii pricinii către dezbateri în şedinţă de judecată în conformitate cu art.185 şi art.186. Sub acest aspect instanţa de recurs, ţine să menţioneze că instanţa de apel având obligativitatea de a verifica şi de a se pronunţe asupra temeiniciei pretenţiilor formulate, avea prerogativa şi de a concretiza aceste pretenţii, vizând, în sensul dat toate aspectele, inclusiv şi specificul litigiului supus judecării, precum şi de a soluţiona problema intervenirii în proces participanţilor corespunzători.

În acest context, indiferent de modul către care pîrît este intitulată cererea de chemare în judecată, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) lit. a) CPC, instanţele de judecată au obligaţia să interpreteze adecvat cererea de chemare în judecată, potrivit cu scopul urmărit de reclamant prin promovarea acţiunii, în speţă cererea reprezentînd o acţiune de drept comun, formulată potrivit dispoziţiilor art. art. 166 şi 167 CPC. Faţă de cele ce preced, se constată că dispunînd respingerea acţiunii ca fiind înaintată faţă de un pîrît necorespunzător, instanţele ierarhic inferioare au omis să soluţionez problema intervenirii a Direcţiei Economie, Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineți în calitate procesuală corespunzătoare, care de altfel, a fost antrenată în proces avînd calitate de intervenient accesoriu.

În consecinţă, nici instanţa de apel şi nici prima instanţă nu au asigurat disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce constă în posibilitatea, în primul rând, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare, astfel, prin urmare fiind admise încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) CPC. Concomitent se va remarca că la caz a fost admisă încălcarea drepturilor a lui Gruntei Anatol la un proces echitabil, precum şi principiul egalităţii armelor statuat de art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, or unul din principiile procesului echitabil este contradictorialitatea între părţile care sunt parte a procesului.

Pentru a răspunde exigenţelor articolului enunţat procedura în faţa instanţelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui al egalităţii armelor. Principiul contradictorialităţii presupune, în fond, posibilitatea pentru părţile în proces de a li se aduce la cunoştinţă toate dovezile invocate şi observaţiile formulate şi de a face comentarii în legătură cu ele. Pentru considerentele menţionate şi reieşind din constatările enunţate, instanţa de recurs constată că pricina a fost judecată cu încălcarea normelor de drept procedural, iar având în vedere faptul că eroarea comisă nu poate fi corectată de instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în fond în prima instanţă.

La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectând dreptul părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. art. 445 alin. (1) lit.c1), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Gruntei Anatol. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 17 februarie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 17 septembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gruntei Anatol împotriva Svetlanei Gruntei, intervenient accesoriu Direcţia Economie, Asistență Socială şi Protecție a Familiei Edineți cu privire la modificarea graficului de întrevedere cu copiilor minori, cu restituirea pricinii pentru judecare în fond la Judecătoria Edineţ, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva