2rac-286/15 — Încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere

prima instanţă: V. Sîrbu dosarul nr. 2rac-286/15 instanţa de apel: M.Guzun, A.Doga, A.Nogai ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Garma - Grup”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acţiuni ,,Drum-11” împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Garma - Grup” privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 martie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Garma - Grup” şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 11 decembrie 2014, c o n s t a t ă La 04 februarie 2013 SA,,Drum-11” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Garma - Grup” privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere.

În motivarea acţiunii s-a indicat că, la 18 septembrie 2007 între SA,, Drum-11” şi SRL,,Garma –Grup” a fost încheiat contractul de antrepriză nr. 17, conform căruia SA,,Drum-11” în calitate de antreprenor s-a obligat să execute lucrări de reconstrucţie şi amenajare a teritoriului fabricii de sticlă din s. Fîrlădeni, r-ul Hînceşti, iar pîrîtul conform contractului s-a obligat să achite pentru lucrările efectuate. Menţionează că, la moment datoria constituie 36 685 lei, iar la adresările prealabile pîrîtul nu reacţionează. Solicită reclamantul, încasarea de la SRL ,,Garma - Grup” în beneficiul SA,,Drum-11” pentru serviciile prestate suma de 36 685 lei şi cheltuielile de judecată. Ulterior, reclamantul şi-a concretizat cerinţele, solicitînd încasarea de la SRL ,,Garma - Grup” în beneficiul SA,,Drum-11” a sumei de 69 101 lei, dintre care suma restantă de 36 352 lei şi dobînda de întîrziere de 32 749 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 11 decembrie 2014 acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat de la SRL,,Garma-Grup” în beneficiul SA,,Drum-11” datoria în sumă de 34 685 lei. În rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, SRL,,Garma - Grup” a contestat-o cu apel. 1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 martie 2015 s-a respins apelul declarat de SRL ,,Garma - Grup” şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 11 decembrie 2014. La 05 iunie 2015 SRL,,Garma - Grup” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă integral.

În susţinerea recursului s-a invocat încălcarea normelor de drept material şi procedural. În acest sens menţionează că, hotărîrile contestate nu corespund tuturor normelor de drept şi nu răspund în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de recurent în procesul examinării pricinii. Susţine că, din materialele dosarului nu a fost constatat cu certitudine că între SRL,,Garma-Grup” şi SA,, Drum-11” a fost încheiat vre-un contract de antrepriză, iar în această situaţie SRL,,Garma-Grup” nu poate fi obligată la executarea unui contract pe care nu l-a negociat şi nu l-a semnat. De asemenea, indică că instanţa de judecată greşit a interpretat circumstanţele cauzei referitor la termenul de adresare în judecată.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către SRL ,,Garma - Grup” urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa 2 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL ,,Garma - Grup” este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL ,,Garma - Grup” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Garma - Grup”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 3