2ra-2180/15 — Evacuarea silită din bunul imobil

prima instanţă: Gh.Mîra dosarul nr. 2ra-2180/15 instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Lenţa Ivan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Panteleeva Victoria către Lenţa Ivan, intervenienţi accesorii Stratuţa Ana, Hrinco Efimia privind evacuarea silită din imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 21 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Lenţa Ivan, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Soroca din 20 decembrie 2014, c o n s t a t ă: La 06 octombrie 2014 Panteleeva Victoria a depus cerere de chemare în judecată către Lenţa Ion privind evacuarea silită din bunul imobil.

În motivarea acţiunii, indică că este fiica Victoriei Cujba decedată la 14.11.2004. Menţionează că după decesul mamei a primit ca moştenire gospodăria ce aparţinea mamei sale Cujba Victoria situată în s. Şeptelici, r-1 Soroca, fapt ce se confirmă prin certificatul de moştenitor legal nr. 153, eliberat la 06.01.2012 de către notarul public Panteleev Ana şi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Soroca la 06.01.2012 şi în baza căruia a devenit proprietara casei de locuit cu suprafaţa de 60,1 m2 şi terenului aferent cu suprafaţa de 0,2771 ha cu nr. cadastral 7854109036. Precizează că după decesul mamei în gospodăria dată a rămas cu traiul concubinul acesteia Pşenicinîi Petru, care a decedat în iarna anului 2010. Indică că în pofida faptului că a devenit proprietara bunurilor imobile, fiica lui Pşenicinîi Petru, Hrinco Efimia a început a efectua acţiuni de înstrăinare a bunului imobil.

Astfel, în timpul achitării impozitelor pe imobil în Primăria s. Şeptelici, r-1 Soroca a aflat că imobilul ce-i aparţine cu drept de proprietate a fost înstrăinat pîrîtului Lenţa Ivan, care în prezent locuieşte acolo. Din considerentele menţionate, solicită reclamanta Panteleeva Victoria evacuarea silită a pîrîtului Lenţa Ivan cu toţi membrii de familie din gospodăria situată în s. Şeptelici, r-1 Soroca, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 20 decembrie 2014 acţiunea a fost admisă. S-a evacuat Lenţa Ivan cu toţi membrii de familie din gospodăria situată în satul Şeptelici, r-1 Soroca cu nr. cadastral 7854109036. S-a încasat de la Lenţa Ivan în beneficiul Victoriei Panteleev cheltuieli de judecată în sumă de 250 lei.

Ne fiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 15 ianuarie 2015 Lenţa Ivan a declarat apel, solicitînd casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Soroca din 20 decembrie 2014, cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 mai 2015 apelul declarat de Lenţa Ivan, s-a respins, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Soroca din 20 decembrie 2014. La emiterea soluţiei instanţa de apel a invocat că, din materialele cauzei rezultă că proprietar al bunului imobil în cauză este Panteleeva Victoria, cu drept de proprietate obţinut şi înregistrat în Registrul bunurilor imobile în baza certificatului de moştenitor legal nr.153 din 06.01.2012, pe cînd Ivan Lenţa nu a prezentat probe care ar confirma că el este proprietar al imobilului.

Astfel, instanţa de apel a apreciat drept neîntemeiate argumentele apelantului întrucît, acesta nu a prezentat instanţei nici o probă pertinentă şi concludentă ce ar demonstra că are careva drepturi asupra imobilului în cauză, iar certificatele prezentate nu pot demonstra obţinerea dreptului de proprietate de către acesta or, în conformitate cu art. 321 alin. (2) Cod Civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege. Depoziţiile martorilor la fel nu pot confirma dreptul de proprietate asupra imobilului or, apelantul Lenţa Ivan nu a înaintat cerere reconvenţională privind valabilitatea contractului de vînzare -cumpărare sau încasarea cheltuielilor legate de întreţinerea imobilului în litigiu.

La 30 iunie 2015, în termen, Lenţa Ivan a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanţă. În motivarea recursului se invocă că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Lenţa Ivan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Lenţa Ivan, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.

2 Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Lenţa Ivan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Lenţa Ivan se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 3