2ra-2213/15 — Repararea prejudiciului material şi moral

Dosarul nr.2ra-2213/15 Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău –N. Arabadji Instanţa de apel: CA Chişinău – V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor declarate de Canţîr Mihail şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în pricina civilă la acţiunea lui Canţîr Mihail către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2015, prin care s-au respins cererile de apel declarate de Canţîr Mihail, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Procuratura Generală a Republicii Moldova şi s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 25 martie 2015, prin care s-a admis parțial acţiunea, CONSTATĂ: La 13 martie 2014 Canţîr Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind repararea prejudiciului material în cuantum de 5240,85 lei, prejudiciului moral în cuantum de 570000 lei şi cheltuielilor de asistenţă juridică 5000 lei ( f.d.3-6, vol. I). În motivarea cererii reclamantul a invocat că deţinînd funcţia de procuror în Procuratura raionului Orhei, la data de 03 aprilie 2012, în privinţa sa a fost pornită o cauză penală, pe faptul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 324, al. 2, lit. c) Cod Penal. Prin ordonanța din 05 aprilie 2012 a fost recunoscut în calitate de bănuit, iar prin ordonanţa din 13 aprilie 2012 a fost învinuit în comiterea infracţiunii prevăzută de art. 324, al.

3 lit. c ) Cod Penal, în calitatea de măsură preventivă fiind aplicată obligaţia de a nu părăsi localitatea şi ţara. Prin sentinţa Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 18 decembrie 2012 a fost recunoscut vinovat şi stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu amendă în mărime de 1000 u.c., cu privarea de dreptul de a 1 ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 a fost casată sentința Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 18 decembrie 2012 şi s-a pronunțat o nouă hotărîre, prin care Canţîr Mihail a fost achitat din motivul că fapta încriminată nu întruneşte elementele infracţiunii.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din data de 13 august 2013 recursul ordinar declarat de către procuror împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 a fost respins ca inadmisibil. În perioada de la 18 decembrie 2012 pînă la 13 martie 2013 a fost deţinut în penitenciarul nr. 13 din mun. Chişinău, suportînd un şoc psihic şi fizic deosebit. După eliberarea din penitenciar şi pînă la momentul depunerii cererii de chemare în judecată se tratează permanent de boli psihonevrologice, de tensiune şi de inimă, fapt confirmat prin certificatele medicale şi cecurile pentru procurarea medicamentelor în sumă de 5240,85 lei. În această perioadă a suportat două intervenții chirurgicale, ca consecință a stării de şoc psihice suportate.

De asemenea, i-a fost înjosită onoarea şi demnitatea de procuror prin atingerea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului, nerespectarea legalităţii, umilinţa, intimidarea, discriminarea socială, suferinţe psihice şi fizice, prin care i s-a cauzat un prejudiciu moral enorm. Ilegal a fost suspendat din funcţia de procuror în Procuratura raionului Orhei şi lipsit de dreptul de a activa în organele procuraturii. Informaţia precum că procurorul în procuratura Orhei a fost prins în flagrant primind 300 euro mită, a fost publicată în mijlocele mass-media, în Ziarul de Gardă, difuzată pe internet şi canalul de televiziune „Prime”. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 martie 2015 a fost admisă acţiunea parţial.

S-a încasat din bugetul statului prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Canţîr Mihail suma de 15000 lei cu titlul de prejudiciu moral, 5240,85 lei cu titlul de prejudiciu material şi 5000 lei cheltuieli de asistenţă juridică. În rest acţiunea a fost respinsă ca nefondată ( f.d. 130, vol I). Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 martie 2015, Procuratura Generală la 14 aprilie 2015 a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 martie 2015 cu emiterea unei noi decizii, prin care acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 141, vol I). La 15 aprilie 2015 Canţîr Mihail a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 25 martie 2015 cu emiterea unei hotărîri de încasare a prejudiciului moral în cuantum de 570 000 lei ( f.d. 143-144, vol I). De asemenea, Ministerul Justiţiei a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, în principal casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 2 25 martie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă ca fiind neîntemeiată, în subsidiar modificarea hotărîrii emise în sensul diminuării sumei acordate drept despăgubire pentru prejudiciul moral (f.d. 145, vol I). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2015 au fost respinse ca neîntemeiate cererile de apel declarate de Procuratura Generală, Canţîr Mihail şi Ministerul Justiţiei şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 25 martie 2015 ( f.d. 16-24, vol II). În motivarea soluţiei instanţa de apel a reţinut că la data de 03 aprilie 2011 în privinţa lui Canţîr Mihail, la acel moment procuror în procuratura raionului Orhei, a fost pornită cauza penală, pe faptul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 324, al. 2 lit. c) Cod Penal. La 05 aprilie 2012 a fost recunoscut bănuit, prin ordonanța din 13 aprilie 2012 a fost învinuit în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 324, al. 2 lit. c) Codul Penal. Ulterior, la demersul Procuraturii Anticorupţie din 20 aprilie 2012, a fost emis ordinul nr. 429- p din 27 aprilie 2012, prin care Canţîr Mihail a fost suspendat din funcţia de procuror în Procuratura raionului Orhei.

Prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 august 2013 a fost respins recursul declarat de către procuror împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 prin care s-a casat sentinţa Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, prin care a fost recunoscut vinovat Canţîr Mihail în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 324, al. 2 lit. c) Cod Penal şi s-a emis o hotărîre nouă prin care Canţîr Mihail a fost achitat pe motivul că fapta incriminată nu întruneşte elementele infracţiunii. Conform art. 3, al.

1 al Legii nr. 1545- XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi ţara sau localitatea, tragerea ilegală la răspundere penală, condamnări ilegale, confiscarea ilegală a averii, etc. Conform art. 6 al legii enunţate, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilit de prezenta lege, apare în cazul devenirii irevocabile a sentinţei de achitare.

Potrivit art. 11 al legii nr. 1545 – XIII din 25 februarie 1998 mărimea concretă a compensației se determină luîndu - se în consideraţie: gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost invinuită persoana respectivă, caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată, rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei, durata urmării penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată, natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori personale, suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice, măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate, dauna aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

3 Fiindcă la caz, în privinţa lui Canţîr Mihail a fost emisă sentinţă de achitare la 13 martie 2013, dînsul, în temeiul Legii nr. 1545- XIII din 25 februarie 1998 este în drept să pretindă la repararea prejudiciului material şi moral. Instanţa de fond just a determinat prejudiciul moral în cuantum de 15000 lei, ţinînd cont de criteriile menţionate, ca fiind unul echitabil şi rezonabil. Prejudiciul material este constituit din cheltuieli pentru procurarea medicamentelor, la tratarea de boli psihonevrologice, de tensiune, de inimă, ca consecinţe a stării de şoc suportate în legătură cu pornirea cauzei penale, fapt confirmat prin foile de boală şi bonurile de plată. Cheltuielile de asistenţă juridică sunt reale, necesare şi rezonabile, constituite din onorariul avocatului pentru participarea la faza de urmărire penală şi examinarea cauzei în instanţele de judecată.

Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2015, Canţîr Mihail la 17 iunie 2015 a depus recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri de încasarea prejudiciului moral în mărime de 150 000 lei ( f.d. 26- 28, vol II). La data de 31 iulie 2015 Ministerul Justiţiei a depus recurs prin care a solicitat admiterea recursului: în principal casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2015 cu emiterea unei noi hotărîrii prin care acţiunea să fie respinsă ca fiind neîntemeiată, în subsidiar modificarea deciziei emise în sensul diminuării sumei acordate drept despăgubire pentru prejudiciul moral ( f.d. 34-37, vol II).

La 13 august 2015 Procuratura Generală a depus referință la recursul înaintat de Ministerul Justiţiei şi la recursul înaintat de Canţîr Mihail prin care a solicitat respingerea cererii de recurs înaintată de Canţîr Mihail ca inadmisibilă şi admiterea recursului depus de Ministerul Justiţiei ( f.d. 40-43, vol II). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 27 mai 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la data de 09 iunie 2015. Conform materialelor dosarului, f.d.38 vol. II, Ministerul Justiţiei a recepționat decizia Curţii de Apel din 27 mai 2015, la data de 01 iulie 2015. Astfel cererile de recurs, depusă la 17 iunie 2015 de către Canţîr Mihail, şi la 31 iulie 2015 de către Ministerul Justiţiei, se consideră a fi depuse în termen.

Examinînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarate de Canţîr Mihail şi Ministerul Justiţiei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

4 Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui temei de admiterea lor, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenți şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Conform celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Canţîr Mihail şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2015, în pricina civilă la acţiunea lui Canţîr Mihail către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul, Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 5