2ra-2445/15 — Cu privire la încasarea dublul arvunei

dosarul nr.2ra-2445/15 prima instanţă - C. Vîrlan instanţa de apel - M. Guzun, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Serghei Mocanu în interesele Nadejdei Postica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Postica, Alexandru Postica împotriva Svetlanei Timuș și Sergiu Timuș cu privire la încasarea dublei arvuni, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 31 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Nadejda Postica și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 05 august 2014. c o n s t a t ă La 19 martie 2012, Nadejda Postica și Alexandru Postica au depus cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Timuș și Sergiu Timuș cu privire la încasarea dublei arvuni.

În motivarea acţiunii, Nadejda Postica și Alexandru Postica au indicat că din anunțul în ziarul ”Makler” în rubrica ”Case de locuit”, era menționat că se vinde casă de locuit cu două nivele cu suprafața de 116 m2, fiind indicat prețul și numărul de telefon. La 26 octombrie 2012, s-au întîlnit cu pîrîții, ultimii menționînd că casa se vinde împreună cu teren aferent separat. Astfel, relatează că au acceptat să cumpere casa de locuit la prețul de 70000 EURO, fiind transmisă arvuna în sumă de 1400 EURO, pîrîții obligîndu-se în termen de 2 luni să perfecteze actele pentru a încheia contractul de vînzare-cumpărare. Însă ulterior, s-a stabilit că imobilul propus de pîrîți spre vînzare are statut de apartament la sol cu suprafața de 115,6 m2 și nu are teren aferent separat.

Prin urmare, la moment pîrîții nu pot să vîndă imobilul stabilit la negocieri și anume casa de locuit individuală cu suprafața de 116 m2, cu teren aferent separat. Nadejda Postica și Alexandru Postica solicită încasarea în mod solidar de la Svetlana Timuș și Sergiu Timuș dubla arvună în sumă de 2800 EURO și cheltuielile de judecată. 1 La 26 aprilie 2013, Nadejda Postica și Alexandru Postica au depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitînd încasarea în mod solidar de la de la Svetlana Timuș și Sergiu Timuș dobînda de întîrziere în mărime de 609,01 EURO (f.d. 32). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 05 august 2014, acțiunea a fost admisă parțial. De la de la Svetlana Timuș și Sergiu Timuș a fost încasată în beneficiul Nadejdei Postica și Alexandru Postica suma de 1400 EURO sau echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărîrii, cheltuieli de asistență juridică în mărime de 2000 lei și taxa de stat în mărime de 782,88 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2015, a fost respins apelul declarat de Nadejda Postica și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 05 august 2014. La 22 iulie 2015, avocatul Serghei Mocanu a declarat în interesele Nadejdei Postica recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă integral. Avocatul Serghei Mocanu, în motivarea recursului, a menționat că instanța de apel la judecarea cauzei, a aplicat eronat legea materială. De asemenea, a menționat că instanțele de judecată eronat au constatat că nu a fost probat faptul că suma de 1400 EURO a fost transmisă cu titlu de arvună.

Or, acest fapt este în contradicție cu materialele pricinii, deoarece în ședința de judecată din 31 martie 2015, Serghei Timuș a declarat că suma de 1400 EURO a primit-o în calitate de arvună, dar nu cu titlu de avans. La fel, a relatat că instanțele judecătorești nu au luat în considerație faptul că intimații au ascuns unele fapt esențiale pentru a încheia o tranzacție legală de vînzare- cumpărare și anume: imobilul propus spre vînzare are statut de apartament la sol cu suprafața de 115,6 m2, dar nu de casă individuală cu teren separat cu suprafața de 116 m2; existența unui co-proprietar al bunului imobil – Aliona Timuș-Marandici, precum și faptul că bunul imobil este grevat sub formă de gaj.

Aceste fapte au fost recunoscute de Sergiu Timuș în ședința de judecată din 24 iulie 2014. Astfel, la data de 26 decembrie 2014, intimații nici nu aveau actele necesare pentru a executa obligațiunea de a înstrăina bunul imobil. Totodată, consideră că instanța de apel eronat a concluzionat că ambele părți nu au executat antecontractul, în special faptul că recurenta nu a achitat integral prețul bunului imobil, fără a indica care anume probe dovedesc această constatare. Deci, neexecutarea tranzacției de vînzare-cumpărare se datorează exclusiv refuzului vînzătorilor care nu au perfectat actele pentru a foi încheiat contractul, pe motiv că aveau deja un alt cumpărător acre propunea un preț de 75000 EURO.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 2 În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată la 31 martie 2015, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate a instanței de apel, la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 22 iulie 2015, în termen. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Serghei Mocanu în interesele Nadejdei Postica, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. 3 Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Serghei Mocanu în interesele Nadejdei Postica ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către avocatul Serghei Mocanu în interesele Nadejdei Postica se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 4