2rac-273/15 — Privind declararea nulităţii clauzei contractuale

Dosarul nr. 2rac-273/15 Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău – V. Micu Instanţa de apel: CA Chişinău – V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa DECIZIE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele colegiului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Tamara Chişca - Doneva, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Apă – Canal Chişinău” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „AITEC CA” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Apă – Canal Chişinău” privind declararea nulă a clauzei contractuale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2015, prin care s-a admis cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „AITEC CA”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 11 noiembrie 2013, s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a admis acţiunea, CONSTATĂ : La 05 februarie 2013 SRL „AITEC CA” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă – Canal Chişinău” privind declararea nulă a clauzei contractuale. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în scopul beneficierii de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare SRL „AITEC CA” a demarat procedura de racordare la reţelele publice de alimentare cu apă şi canalizare. La 10 ianuarie 2012 SRL „AITEC CA” a înaintat furnizorului de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare SA „Apă – Canal Chişinău” o cerere de branşare însoţită de toate actele necesare pentru obţinerea condiţiilor tehnice, pentru proiectarea, construirea instalaţiilor şi reţelelor de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate.

1 SRL „AITEC CA” a menţionat că la 23 ianuarie 2012 condiţiile tehnice menţionate au fost aprobate de către Departamentul tehnic al SA „Apă – Canal Chişinău” şi eliberate SRL „AITEC CA”, iar ulterior s-au adresat la întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ din sectorul, unde se află. La 10 mai 2012 în urma finalizării lucrărilor de construcţie a instalaţiilor de branşare, efectuate în conformitate cu proiectul prevăzut de condiţiile tehnice, s-a racordat obiectivul dat la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare. Reclamantul a invocat că la 15 mai 2012 reprezentantul SA „Apă – Canal Chişinău” a efectuat inspectarea stării evidenţei şi folosirii apei la sediul SRL „AITEC CA”.

În urma exercitării controlului, reprezentantul SA „Apă – Canal Chişinău” a considerat că branşarea la apeduct este una arbitrară, indicînd încălcarea pct. 9.1.1 al Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, ignorînd faptul că toţi parametrii indicaţi de condiţiile tehnice propuse de furnizor au fost respectate întocmai de SRL „AITEC CA”. Ulterior comisia a decis ca SRL „AITEC CA” să achite consumul de apă, stabilit pentru perioada 15 februarie 2012 – 15 mai 2012 în valoare de 11.957,57 lei. SRL „AITEC CA” a indicat că la 08 august 2012 în calitate de consumator a acceptat să încheie contractul nr. 3339934 privind furnizarea apei şi recepţionarea apelor uzate cu SA „Apă – Canal Chişinău”.

Însă furnizorul a abuzat de poziţia sa dominantă ca fiind singurul furnizor de astfel de servicii şi a introdus în contract clauze abuzive. Astfel, condiţiile dezavantajoase impuse de furnizor se regăsesc în partea contractului denumită “Condiţii speciale”, unde furnizorul a inserat în contract la pct. 11 clauze, a căror conţinut sînt inechitabile şi abuzive în raport cu consumatorul şi anume clauzele de la pct. 11.1, 11.2 şi 11.3. Suplimentar prin clauza contractuală de la pct. 11.2 a contractului, consumatorului i-au fost calculate neîntemeiat servicii în valoare de 11.957,57 lei pentru perioada 15 februarie 2012 – 15 mai 2012. Reclamantul a menţionat că prin inserarea clauzelor contractuale de la pct. 11.1 şi 11.3, furnizorul a modificat conţinutul unor obligaţii contractuale şi legale stabilite în Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din mun.

Chişinău. SRL „AITEC CA” consideră că stabilirea greşită, eronată şi nejustificată de către furnizor a plăţii de 11.957,57 lei fixate în clauza 11.2 nu reprezintă un motiv temeinic de a impune condiţii disproporţionate consumatorului sub forma clauzelor din pct. 11.1 şi 11.3 în contract. Reclamantul a solicitat declararea nulităţii clauzelor contractuale standart de la pct. 11.1, 11.2, 11.3 din contractul nr. 3339934 din 09 august 2012. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 noiembrie 2013 s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „AITEC CA” ca neîntemeiată.

În motivarea soluţiei instanţa de fond a indicat că contractul de furnizare a apei şi de recepţionare a apelor uzate nr. 339934 din 09 august 2012, încheiat între SA „Apă – Canal Chişinău” şi SRL „AITEC CA”, a fost întocmit în formă scrisă şi a fost semnat de ambele părţi, fiind respectată prin urmare condiţia de formă a actului juridic cît şi voinţa părţilor contractante (f.d. 30, 51 - 56). 2 La 13 decembrie 2013 SRL „AITEC CA” a înaintat cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 noiembrie 2013, solicitînd casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea (f.d. 32, 66 - 69). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2015 s-a admis apelul declarat de SRL „AITEC CA”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 11 noiembrie 2013, s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a admis acţiunea. S-a declarat nulă clauza din pct. 11.1 – 11.3 al contractului standart nr. 3339934 din 09 august 2012. S-a încasat de la SA “Apă – Canal Chişinău” în beneficiul SRL „AITEC CA” 250 lei cheltuielile de judecată. S-a încasat de la SA „Apă – Canal Chişinău” în bugetul de stat 100 lei taxa de stat. În motivarea soluţiei s-a indicat că clauzele din pct. 11.1 – 11.3 sînt nule deoarece contravin prevederilor contractuale şi conţin dispoziţii contrare Regulamentului de organizare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare din mun. Chişinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 5/4 din 25 martie 2008 (f.d.

88 - 93). La 06 iunie 2015 SA „Apă – Canal Chişinău” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2015, solicitînd casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii primei instanţei (f.d. 98 - 100). La 25 septembrie 2015 SA „Apă – Canal Chişinău” a depus recurs suplimentar. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea, ce a dus la soluţionarea greşită a pricinii. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 04 martie 2015 şi a fost expediată părţilor la 07 aprilie 2015 (f.d.

94), fiind recepţionată de către recurent la 10 aprilie 2015 (f.d. 101). Recurentul a depus recurs la 09 iunie 2015, fiind depus în termen. Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs a SA „Apă – Canal Chişinău”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform art. 445 alin. (1) lit. f) CPC instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 04 martie 2015 a admis apelul declarat de SRL „AITEC CA”, a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 11 noiembrie 2013, a pronunţat o nouă hotărîre prin care a admis acţiunea, declarînd nulă clauzele din pct. 11.1 – 11.3 ale contractului standart nr. 3339934 din 09 august 2012. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră neîntemeiată concluzia instanţei de apel din următoarele motive. Din materialele cauzei instanţa de recurs reţine că la 09 august 2012 SA “Apă – Canal Chişinău” şi SRL „AITEC CA” au încheiat contractul standart de furnizare a apei şi de recepţionare a apelor uzate nr. 339934 (f.d. 7-12). În contractul standart 3 părţile au negociat şi au întrodus la capitolul “Condiţii speciale” următoarele clauze: pct. 11.1, “pct.

3.1.2 capitolul III al contractului respectiv se modifică şi va avea următorul cuprins: să asigure în limita hotarului de delimitare al reţelelor gestionate, presiunea apei conform condiţiilor tehnice eliberate de către furnizor şi calitatea apei potrivit hotărîrii Guvernului nr. 934 din 15 august 2007”; pct. 11.2 “Conform situaţiei preexistente încheierii contractului, “Consumatorul” se obligă să achite “Furnizorului” serviciile de furnizare a apei şi recepţionare a apelor uzate pentru conectare neautorizată şi folosirea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, fără perfectarea contractului privind prestarea serviciilor, în volum de 434 m3 în sumă de 11.957,57 lei, din 06 iulie 2012 cu indicaţiile 00007 m3”; pct. 11.3 “Conectarea la reţelele de apă şi canalizare a fost efectuată în mod neautorizat, astfel “Furnizorul” nu garantează aprovizionarea cu apă fără intermitenţe, volumul, calitatea şi presiunea necesară şi recepţionarea apelor uzate stabile”.

Astfel, obiectul prezentului litigiu sînt anume aceste clauze, considerate de intimat abuzive şi disproporţionate. Conform art. 216 Cod Civil actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanţa de judecată sau prin acordul părţilor (nulitate relativă). Art. 667 Cod Civil prevede că părţile contractante pot încheia în mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte şi pot stabili conţinutul lor. Dacă, în scopul protecţiei intereselor prioritare ale societăţii sau ale unui individ, efectele unui contract depind de încuviinţarea autorităţilor statului, limitările şi condiţionările trebuie reglementate prin lege.

Obligarea la încheierea unui contract este interzisă, cu excepţia cazurilor cînd obligaţia de a contracta este prevăzută de prezentul cod, de lege sau dacă reiese dintr-o obligaţie asumată benevol. Părţile pot încheia contracte care nu sînt prevăzute de lege (contracte nenumite), precum şi contracte care conţin elemente ale diferitelor contracte prevăzute de lege (contracte complexe). Potrivit pct. 5.1.22 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din mun.

Chişinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 5/4 din 25 martie 2008, punerea în funcţiune a instalaţiilor şi construcţiilor de branşare se efectuiază de către furnizor, doar după încheierea cu clientul a contractului privind furnizarea serviciilor, înregistrarea lui în calitate de consumator, prezentarea de către acesta a setului de documente şi achitarea tuturor cheltuielilor furnizorului pentru construcţia instalaţiilor de branşare sau supravegherea construcţiei acestora în conformitate cu contractual. Analizînd clauzele contractului contestate de SRL „AITEC CA”, instanţa de recurs menţionează că la momentul includerii clauzelor în contract acesta deja folosea serviciile de furnizare a apei şi de recepţionare a apelor uzate fără a avea un contract încheiat cu furnizorul.

Astfel, la 15 iunie 2012 Comisia pentru examinarea încălcărilor în evidenţa serviciilor de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate a adoptat hotărîrea privind efectuarea calculului conform actului cercetării stării evidenţei şi folosirii apei din 15 mai 2012 în volum de 434 m3 şi a expus spre plată suma de 11.957,57 lei. 4 La 09 august 2012 părţile au încheiat contractul standart nr. 339934 privind furnizarea apei şi recepţionarea apelor uzate. Totodată în contractul standart părţile au negociat şi au inclus clauze la pct. 11.1, 11.2 şi 11.3. Motivul de a include clauzele 11.1 – 11.3 a servit faptul că consumatorul s-a branşat la reţeaua de apă şi canalizare în lipsa reprezentanţilor furnizorului.

Clauza la pct. 11.2 a fost introdusă în urma constatării faptului conectării neautorizate a consumatorului la reţeaua de apă şi consumul fraudulos al acesteia. Actul de inspecţie a stării evidenţei şi folosinţei apei din 15 mai 2012 cît şi hotărîrea Comisiei pentru examinarea încălcărilor în evidenţa serviciilor de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate (f.d. 13 – 14), nu au fost contestate de consumator. Ba mai mult suma calculată ca consum fraudulos, a fost achitată de acesta (25). Prin urmare clauza pct. 11.2 s-a consumat la momentul achitării datoriei de către SRL „AITEC CA”.

Referitor la dezacordul reclamantului cu pct. 11.1 şi 11.3 instanţa menţionează că aceste condiţii sînt necesare specificului tehnic şi sînt în concordanţă cu Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007, ori intimatul s-a conectat la reţeaua de apă şi canalizare în lipsa reprezentantului furnizorului, lipsindu-l pe acesta de posibilitatea verificării respectării întocmai a condiţiilor tehnice pentru proiectarea, construirea instalaţiilor şi reţelelor de alimentare cu apă şi evacuarea apelor uzate. Potrivit pct. 4.5 şi 4.6 din condiţiile tehnice, investitorul este obligat să informeze în scris SA “Apă Canal Chişinău” despre intenţia desfăşurării lucrărilor de implimentare a proiectelor cu 30 zile pînă la demararea acestora.

Lucrările de construcţie se vor executa doar sub controlul nemijlocit al responsabilului tehnic, atestat al SA “Apă Canal Chişinău”, care însă nu-l va substitui pe responsabilul tehnic al investitorului. Instanţa de recurs reiterează că conform art. 714 Cod Civil, clauzele contractuale negociatela capitolul “Condiţii speciale”, pct. 11.1, 11.2, 11.3 au prioritate faţă de clauzele contractuale standard. Conform art. 720 alin. (1) Cod Civil prevederile art.712 alin.(3) şi (5), precum şi prevederile art.718 şi 719, nu se aplică în cazul clauzelor contractuale standard care se folosesc faţă de un întreprinzător, o persoană juridică de drept public sau faţă de un patrimoniu cu regim special de drept public.

În cazul în care unele dintre clauzele contractului au fost preformulate de una dinte părţi, iar altele au fost negociate de părţi în cazul în care vor exista contradicţii între aceste clauze contractuale prioritate vor avea clauzele contractuale negociate. Clauzele contractuale negociate vor avea prioritate faţă de clauzele contractuale standard indiferent de momentul în care au devenit clauze contractuale (pînă la încheierea contractului sau după încheierea contractului) şi indiferent de forma lor (cu condiţia că s-a respectat forma cerută pentru valabilitatea contractului şi a clauzelor acestuia). Momentul cînd clauzele contractuale au devenit parte a contractului va fi totuşi relevant în cazurile în care un contract scris prevede că înscrisul conţin toate condiţiile asupra cărora au convenit părţile nu poate fi contestat sau completat prin proba declaraţiilor sau acordurilor anterioare.

În acest caz clauzele contractuale standard incluse în contractul scris vor avea prioritate chiar şi faţă de clauzele contractuale negociate anterior datei la care a fost întocmit înscrisul. Dacă însă clauza 5 privind faptul că înscrisul conţine toate condiţiile asupra cărora au convenit părţile este o clauză contractuală standard aceasta se va aplica numai cu privire la clauzele contractuale standard. Clauzele contractuale negociate anterior întocmirii înscrisului vor avea prioritate faţă de clauzele contractuale standard stipulate în înscris. Astfel, concluziile primei instanţe privind respingerea cererii de chemare în judecată înaintată de SRL „AITEC CA” ca neîntemeiată, sînt apreciate de instanţa de recurs ca fiind juste.

Or, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii, reieşind din probele prezentate de recurent. Reieşind din cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că intimatul liber a negociat clauzele contractuale la pct. 11.1, 11.2 şi 11.3 şi temei de a le exclude din contract lipsesc, iar argumentele aduse de SA “Apă – Canal Chişinău” şi-au găsit confirmare în cadrul examinării prezentului recurs, care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 noiembrie 2013, prin care acţiunea SRL „AITEC CA” a fost respinsă. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Apă – Canal Chişinău”.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „AITEC CA” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Apă – Canal Chişinău” privind declararea nulă a clauzei contractuale. Se menţine hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 noiembrie 2013 prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „AITEC CA” ca neîntemeiată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele colegiului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Elena Covalenco Dumitru Mardari Maria Ghervas 6