3rh-90/15 — Cu privire la obligarea acordării spațiului locativ

dosarul nr. 3rh-90/15 prima instanţă - L. Vasilevici instanţa de apel - D. Manole, S. Arnaut, E. Fistican instanţa de recurs Sv. Filincova,M. Ghervas, D. Mardari ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de către Vitalie Bujoreanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Bujoreanu împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015, prin care a fost considerat ca inadmisibil recursul declarat de avocatul Vasile Țurcan în interesele lui Vitalie Bujoreanu.

constată La 03 decembrie 2012, Vitalie Bujoreanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii, Vitalie Bujoreanu a indicat că în anul 1990 a devenit cursant al Școlii militare superioare din orașul Samarcand, Uzbekistan. După absolvirea acesteia, s-a întors în Republica Moldova, fiind angajat prin contract în Armata Națională prin contract, ultimul contract fiind semnat la 15 iunie 2009, conform căruia se află în serviciul militar pînă în prezent. La fel a menționat că conform raportului și actelor confirmative depuse în septembrie 1996, prin decizia Comisiei locative a unității militare în care își efectua serviciul în orașul Bălți, a fost pus la evidență pentru a fi asigurat cu spațiu locativ.

Deoarece pe parcursul activității a fost transferat în diferite structuri militare și în diferite localități, în fiecare din acestea prezenta actele confirmative și era pus la evidență, fiind inclus în lista militarilor pentru a fi asigurat cu spațiu locativ, ultima structură în care a fost pus la evidență este aparatul central al Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Reiterează că la 17 iulie 1999, s-a căsătorit cu Ludmila Pojița, iar la 16 mai 2000 s-a născut fiul Gheorghe, iar la 07 aprilie 2005 fiica Alexandra. 1 Consideră că familia sa are dreptul la un apartament cu 3 odăi.

Menționează de asemenea că a locuit cu familia în diferite spații alocate provizoriu, iar din anul 2009 locuiește în hotelul Ministerului Apărării, locuință care îi este acordată pe perioada aflării în serviciu, fapt despre care a sesizat de nenumărate conducerea, însă de fiecare dată primea răspunsul că nu există fonduri pentru construcția sau procurarea spațiului locativ pentru militari. La 24 octombrie 2012 s-a adresat Ministerului Apărării cu cerere prealabilă, prin care a solicitat să fie informat despre perspectiva reală de a fi asigurat cu spațiu locativ. Prin răspunsul din 14 noiembrie 2012, s-a menționat că în baza raportului depus la 10 septembrie 1996, este inclus în lista generală a solicitanților Armatei Naționale ca persoană care necesită asigurarea cu spațiu locativ, apartament cu 3 odăi în raza orașului Chișinău, răspunsul fiind unul declarativ, deoarece nu conține o informație concretă la subiect.

Mai mult ca atît menționează că în răspuns se face referire la faptul că urma să fie asigurat cu spațiu locativ, dar prin Legea nr. 90 din 04 decembrie 2009 ”Pentru modificarea și completarea unor acte legislative”, a fost exclusă obligativitatea statului de a asigura militarii prin contract cu spațiu locativ, fiind exclus de la evidență de rînd cu 1100 militari. Consideră răspunsul ca fiind un refuz.

Chiar dacă prin Legea nr. 90 din 04 decembrie 2009 ”Pentru modificarea și completarea unor acte legislative”, a fost exclusă obligativitatea statului de a asigura militarii prin contract cu spațiu locativ, acest drept al persoanelor nominalizate nu a fost abrogat, deoarece situația juridică a fost constituită anterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 90, astfel raporturile sale cu Ministerul Apărării fiind reglementate de Legea nr. 162 din 22 iulie 2005. Vitalie Bujoreanu solicită obligarea Ministerului Apărării al Republicii Moldova să-i acorde spațiu locativ în raza municipiului Chișinău conform normelor prevăzute de legislația în vigoare.

La 06 martie 2014, Vitalie Bujoreanu a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitînd recunoașterea ilegalității acțiunilor Ministerului Apărării al Republicii Moldova și obligarea Ministerului Apărării al Republicii Moldova să-l asigure cu spațiu locativ conform normelor prevăzute de legislația în vigoare – un apartament cu 3 odăi în raza municipiului Chișinău (f.d. 46-49). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 06 martie 2014, acțiunea a fost admisă. Ministerul Apărării al Republicii Moldova a fost obligat să-i acorde lui Vitalie Bujoreanu cu membrii familiei spațiu locativ, ținînd cont ce componența familiei acestuia.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de avocatul Vasile Țurcan în interesele lui Vitalie Bujoreanu, admis apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 06 martie 2014 și emisă o nouă hotărîre, prin care acțiunea a fost respinsă. Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 03 iunie 2015, a fost considerat ca inadmisibil recursul declarat de avocatul Vasile Țurcan în interesele lui Vitalie Bujoreanu. 2 La 02 septembrie 2015, Vitalie Bujoreanu a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate și dispunerea rejudecării recursului.

În motivarea cererii de revizuire, Vitalie Bujoreanu a menționat că la 15 iunie 2015, a făcut cunoștință cu telegrama directorului Departamentului dotări al Ministerului Apărării nr. 70/649 din 02 iunie 2015, prin care militarii Armatei Naționale au fost informați ca să depună rapoarte pentru a fi asigurați cu spațiu locativ de serviciu, chiar dacă actualmente nu există o lege care ar acorda dreptul la spațiul locativ militarilor prin contract ai Armatei Naționale, iar art. 21 al Legii cu privire la statutul militarilor după modificările operate în anul 2009, are următoarea formă – militarilor în termen și celor în termen redus, precum și rezerviștilor chemați la concentrare li se repartizează necondiționat, din fondul de cazarmă, spațiu locativ la locul de îndeplinire a serviciului militar.

Spațiul locativ trebuie să corespundă normelor stabilite de regulamentele militare și nu mai acordă dreptul militarilor prin contract al Armatei Naționale de a beneficia de spațiu locativ din contul Ministerului Apărării. Consideră că prin răspunsul în cauză, Ministerul Apărării a recunoscut dreptul său la spațiu locativ din contul Ministerului Apărării, în temeiul art. 21 al Legii cu privire la statutul militarilor, însă a invocat că nu poate fi asigurat cu spațiul locativ solicitat, deoarece nu dispune de surse financiare pentru procurarea acestui spațiu, fiind informat despre faptul că va fi asigurat cu spațiu locativ cînd Ministerul Apărării va dispune de acesta. Astfel, menționează că Ministerul apărării a dispus și dispune de spațiu locativ.

Prin urmare, consideră că telegrama în cauză conține informație care denotă circumstanță ce se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC și constituie temei de revizuire a încheierii instanței de recurs. La data de 28 septembrie 2015 Ministerul Apărării a depus referință la cererea de revizuire, menționînd că în cerere lipsesc temeiuri de declarare a revizuirii și ea nu poate fi încadrată în prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. Careva circumstanțe sau fapte noi nu au fost prezentate, iar toate afirmațiile revizuentului nu pot servi drept temeiuri de casare a deciziei Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015, deoarece acestea au fost anterior examinate și apreciate de către instanțele de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 CPC. De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă.

S-a constatat că instanţa de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la 03 iunie 2015, a examinat admisibilitatea recursului declarat de avocatul Vasile Țurcan în interesele lui Vitalie 3 Bujoreanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Bujoreanu împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 10 februarie 2015, și în conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, a considerat ca inadmisibil recursul declarat de avocatul Vasile Țurcan în interesele lui Vitalie Bujoreanu.

Drept temei al cererii de revizuire au fost invocate prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, conform căruia revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Conform art. 451 al. (1) CPC, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 CPC, cu anexarea probelor ce le confirmă.

Astfel, Vitalie Bujoreanu a invocat drept temei al revizuirii faptul că conform telegramei directorului Departamentului dotări al Ministerului Apărării nr. 70/649 din 02 iunie 2015, șefii direcțiilor și secțiilor Ministerului Apărării și Marelui Stat Major al Armatei Naționale, comandanții comandamentelor de forțe și logistic, comandanții marilor unități și unități militare ale Armatei Naționale, șefii instituțiilor Ministerului Apărării, comandanții Centrelor militare teritoriale, au fost rugați să aducă la cunoștința efectivului din subordine, care necesită asigurare cu spațiu locativ de serviciu în garnizoana Chișinău, privind depunerea raportului în mod ierarhic și prezentate în Departamentul dotări al Ministerului Apărării (f.d.

200). Revizuentul consideră că prin telegrama invocată drept temei al revizuirii, a fost recunoscut dreptul său la spațiu locativ din contul Ministerului Apărării, fapt ce constituie o circumstanță esențială a pricinii, care servește drept temei pentru admiterea cererii de revizuire.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că informația ce se conține în telegrama directorului Departamentului dotări al Ministerului Apărării, nu poate servi drept temei de revizuire a hotărîrilor adoptate, deoarece în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înţeles că circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, precum şi că circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Deci, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acest înscris nu constituie circumstanţă sau faptă esenţială a pricinii care nu a fost şi nu a putut fi cunoscută revizuentului, deoarece în sensul textului redat, acestea nu îndeplinesc cerinţele impuse de legiuitor. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa, că Vitalie Bujoreanu nu este 4 lipsit de dreptul de a se adresa Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu raport privind luarea la evidență ca persoană care necesită asigurarea cu spațiu locativ de serviciu în garnizoana Chișinău.

Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză.

Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii (cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei). Deci, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire este în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vitalie Bujoreanu, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Bujoreanu împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele ședinței, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5