2ra-2320/15 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea apartamentului, repararea prejudiciului material şi moral

Prima instanță: Judecătoria Căușeni Dosarul nr. 2ra-2320/15 Judecător: I. Sandu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Ciugureanu, E. Clim, B. Bîrca ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecători Liliana Catan, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Țurcanu Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţurcanu Mihail împotriva Consiliului or. Căuşeni, Primarul or. Căuşeni şi Ploșniță- Muntean Aliona, privind anularea actelor administrative şi cererea lui Ţurcanu Mihail către Ploșniță-Muntean Aliona, Inspecţia de Stat în Construcţii şi Primarul or.

Căuşeni privind înlăturarea obstacolelor în folosirea apartamentului nr. 7-a din bl. 13 din str. Poleanicichin, or. Căuşeni, cu obligarea pîrîtei de a demola anexa la apartament, precum şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 07 octombrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 03 mai 2013 Ţurcanu Mihail a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Alionei Ploşniţă-Muntean, intervenienţi accesorii Inspecţia de Stat în Construcţii şi Primarul or. Căuşeni, privind obligarea pîrîtei să nu-i creeze obstacole în folosirea apartamentului nr.7-a din blocul locativ nr. 13, str. Poleanicichin, or.

Căuşeni, demolarea anexei și repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în luna octombrie 2007, Ploşniţă-Muntean Aliona a început construcţia unei anexe neautorizate la apartamentul său. Prin hotărîrea Comisiei administrative din 11 decembrie 2007, aceasta a fost sancționată pentru construcţia anexei fără certificat de urbanism, documentație de proiect şi autorizație de construire la amendă în mărime de 4 000,00 lei cu demolarea construcţiei neautorizate, însă hotărîrea respectivă a fost executată doar în partea amenzii. Indică reclamantul că Primăria or. Căuşeni nu a insistat asupra demolării construcţiei neautorizate dar dimpotrivă i-a eliberat pîrîtei certificat de urbanism şi ultima a continuat construcţia anexei.

La 07 mai 2014 Ţurcanu Mihail a depus cerere în instanţa de contencios administrativ, solicitînd anularea actului nr. 30 din 06 decembrie 2005 de examinare şi selectare a terenului; deciziei Consiliului orăşenesc nr. 7/7 din 29 august 2007 cu privire la permiterea proiectării construcţiei; procesului verbal de recepţie finală nr. 78 din 29 noiembrie 2010; certificatului de urbanism nr. 150 din 12 noiembrie 2007; autorizaţiei de construire nr. 225 din 19 decembrie 2012. Prin încheierea din 11 iunie 2014, în temeiul art. 371, 187 CPC, instanţa a dispus conexarea pricinii nr. 3-30/14 la cauza nr. 2-3368/2013.

Prin încheierea Judecătoriei Căuşeni din 07 octombrie 2014, în temeiul art. 267 lit. a) din CPC, instanţa a scos de pe rol cererea lui Ţurcanu Mihail în partea referitoare la contestarea deciziei Consiliului orăşenesc nr.7/7 din 29.08.2007 cu privire la permiterea proiectării construcţiei pe motiv, că reclamantul n-a respectat procedura prealabilă, prevăzută prin lege, de soluţionare a litigiului pe cale extrajudiciară. Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 07 octombrie 2014, a fost respinsă ca fiind tardivă şi nefondată acţiunea reclamantului Ţurcanu Mihail împotriva Consiliului orăşenesc, Primarul or.

Căuşeni şi Ploşniţă-Muntean Aliona cu privire la anularea actului nr. 30 din 06 decembrie 2005 de examinare şi selectare a terenului; procesului verbal de recepţie finală nr. 78 din 29 noiembrie 2010; certificatului de urbanism nr. 150 din 12 noiembrie 2007; autorizaţiei de construire nr. 225 din 19 decembrie 2012, iar acţiunea reclamantului Ţurcan Mihail împotriva Alionei Ploşniţă-Muntean, Inspecţia de Stat în Construcţii şi Primarul or. Căuşeni, privind înlăturarea obstacolelor în folosirea apartamentului nr. 7-a din blocul locativ nr. 13 de pe str. Poleanicichin, or. Căuşeni, obligarea acesteia de a demola anexa de la apartament, repararea prejudiciului material şi moral, a fost respinsă ca nefondată.

Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Căuşeni din data de 29 octombrie 2014, a fost anulate interdicțiile impuse în calea legalizării construcţiei cu dimensiunile 6,0 X 4,2 m, anexa la apartamentul nr.13, din str. Poleanicichin, or. Căuşeni. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, s-a respins apelul declarat de Țurcanu Mihail și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 07 octombrie 2014 și încheierea Judecătoriei Căuşeni din data de 29 octombrie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 20 iulie 2015 Țurcanu Mihail a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărîri. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat eronat legea și nu a luat în considerare circumstanțele care au importanță pentru examinarea pricinii în fond.

Totodată, indică recurentul că instanța de apel a apreciat eronat probele. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părților la 08 iunie 2015 (f.d. 201), cît și faptul că la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe privind recepționarea acesteia, recursul înaintat de Țurcanu Mihail se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Țurcanu Mihail nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Țurcanu Mihail ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat Țurcanu Mihail se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Liliana Catan Ion Druţă