2ra-1919/15 — Constatrea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil și compensarea prejudiciului

Prima instanţă: A. Negru 2ra-1919/15 Instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Ţurcan Serghei şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţurcan Serghei împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil, constatarea neexecutării în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015, au fost respinse apelurile declarat de către Ţurcan Serghei, reprezentant de avocatul Viorel Chetruşcă şi de către Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 24 noiembrie 2014, c o n s t a t ă: La 05 septembrie 2014, Ţurcan Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil, constatarea neexecutării în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 martie 2011, s-a dispus încasarea datoriei de 13000 euro din contul lui Alexandru Ţîganiuc în folosul lui Serghei Ţurcan, ulterior titlul executoriu din 03 mai 2011 a ajuns în procedura executorului judecătoresc, Agarici Adrian, pentru executare silită.

Mai indică că, la 17 ianuarie 2013, prin încheierea nr. 111-440/12/2013, executorul judecătoresc Adrian Agarici, a anunţat petrecerea licitaţiei cu vînzarea bunurilor sechestrate de la Alexandru Ţîganiuc, pentru data de 15 februarie 2013. Menţionează că potrivit procesului-verbal din 15 februarie 2013, licitaţia nu a avut loc, deoarece nu a fost înregistrată nici o cerere de participare. Ulterior, prin încheierea nr. 111-440/12/2013 din 13 martie 2013, a executorului judecătoresc Adrian Agarici, s-a dispus a transmite în proprietate lui Ţurcan Serghei, bunurile sechestrate de la Alexandru Ţîganiuc, nevîndute la licitaţia publică, în contul datoriei, şi anume: ½ cotă parte din apartamentul nr. 39 cu S=64,7 m.p.

cu nr. cadastral 7101101.028.01.039 în imobilul cu adresa str. Independenţei nr. 61, or. Rîşcani; ½ cotă parte din imobilul nelocativ cu S=22,2 m.p. cu nr. cadastral 7101118.450.03.005 în imobilul cu adresa str. Donici 111, nr. 5, or. Rîşcani. Reclamantul susţine că, după ce a solicitat de la Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani să fie înregistrat dreptul său de proprietate, asupra a cîte ½ cote părţi din bunurile enunţate în încheierea nr. 111-440/12/2013 din 13 martie 2013, a executorului judecătoresc Adrian Agarici, Oficiul Cadastral a refuzat înregistrarea, făcînd trimitere la conţinutul art. art. 344, 345, 357 şi 366 din Codul civil. Reclamantul invocă că, drept urmare, se impune concluzia precum că, în cazurile respective, legislaţia Republicii Moldova nu prevede proceduri şi competenţe efective pentru executorul judecătoresc întru executarea efectivă şi în termen rezonabil a hotărîrii judiciare.

Astfel, ineficienţa legislaţiei moldoveneşti îl împovărează şi îl impune pe reclamant să caute soluţii pentru situaţia creată, timp în care există o hotărîre judiciară de încasare, există avere debitorială şi executorul a făcut maxim posibil pentru a executa silit documentul executoriu.

Afirmă că, din motiv că a fost impus să-şi caute soluţii din impasul creat de legile ineficiente ale Republicii Moldova, la 11 decembrie 2013, acesta s-a adresat la Judecătoria Rîşcani cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ţîganiuc şi Maria Ţîganiuc privind partajarea proprietăţii comune pe cote-părţi, prevăzute în încheierea nr. 111-440/12/2013 din 13 martie 2013. Menţionează că pînă în prezent cauza respectivă nu a fost examinată, fiind tergiversată, respectiv prin urmare a tergiversării comise de judecătorul pe dosarul nr. 2-78/14, la 04 iulie 2014, reclamantul a depus cerere de accelerare conform art. 192 alin. (11) CPC, iar prin încheierea din 08 iulie 2014 a judecătoriei Rîşcani, s-a constatat faptul tergiversării procesului enunţat.

Reclamantul solicită constatarea încălcării dreptului său la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 martie 2011, executorie la 03 mai 2011, constatarea faptului încălcării dreptului său la judecare în termen rezonabil a acţiunii lui Ţurcan Serghei către Ţîganiuc Alaexandru şi Ţîganiuc Maria, privind partajarea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi, încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciului moral în sumă de 50000 lei, compus din suma a cîte 25000 lei pentru fiecare încălcare şi toate cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 24 noiembrie 2014, s-a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Ţurcan Serghei şi s-a constatat încălcarea dreptului acestuia la examinarea în termen rezonabil a pricinii civile nr. 2-78/14, iniţiate la cererea de chemare în judecată depuse de către Ţurcan Serghei împotriva lui Ţîganiuc Alexandru şi Ţîganiuc Maria privind încetarea dreptului de proprietate, vînzarea la licitaţie, distribuirea preţului obţinut şi încasarea cheltuielilor de judecată, s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul lui Ţurcan Serghei suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile enunţate, în rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015, au fost respinse apelurile declarat de către Ţurcan Serghei, reprezentant de avocatul Viorel Chetruşcă şi de către Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 24 noiembrie 2014. La 08 iunie 2015, Ţurcan Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 24 noiembrie 2014, în partea prin care a fost respinsă cererea lui Ţurcan Serghei privind încasarea de la Ministerului Justiţiei a sumei de 50000 lei, drept despăgubire morală, a cîte 25 000 lei pentru fiecare încălcare enunţată în acţiune, şi pronunţată o nouă decizie prin care să fie admisă integral acţiunea lui Ţurcan Serghei către Ministerul Justiţiei, precum şi să fie încasate în mod corespunzător de la pîrît în folosul reclamantului cheltuielile de judecată. În motivarea cererii de recurs, recurentul Ţurcan Serghei a invocat că decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 este ilegală, neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată, deoarece a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi a normelor de drept procedural.

La 09 iunie 2015, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 24 noiembrie 2014 şi emiterea unei noi decizii prin care acţiunea înaintată de către Ţurcan Serghei să fie respinsă integral, sau modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 24 noiembrie 2014, în sensul constatării încălcării dreptului ca fiind o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral acordat. La 07 iulie 2015, Ţurcan Serghei a depus referinţă la recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, solicitînd declararea recursului ca inadmisibil.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ţurcan Serghei şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ţurcan Serghei şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Ţurcan Serghei şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Ţurcan Serghei şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas