2rac-243/15 — Retragerea perimetrului minier și dreptului de folosinta asupra subsolului

prima instanţă: D. Musteaţă dosarul nr. 2rac-243/15 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna DECIZIE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Dumitru Mardari Elena Covalenco şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de către reprezentantul Gavriliţă Oleg în interesele Procuraturii Generale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Mediului şi societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu Primăria com.

Chirca, raionul Anenii Noi cu privire la retragerea perimetrului minier şi dreptului de folosinţă asupra subsolului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Procuratura Generală şi s- a menţinut hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 02 octombrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 09 iunie 2010 Procuratura Generală a depus la Curtea de Apel Economică cerere de chemare în judecată în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Mediului şi societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir”, intervenient accesoriu Primăria com. Chirca, raionul Anenii Noi cu privire la retragerea perimetrului minier şi dreptului de folosinţă a subsolului.

În motivarea cererii de chemare în judecată Procuratura Generală a indicat că în rezultatul investigaţiilor efectuate privind respectarea legislaţiei de către societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” la extragerea zăcămintelor de nisip şi argilă din perimetrul minier situat în com. Chirca, raionul Anenii Noi, au fost constatate încălcări ale legislaţiei, fiind prejudiciate interesele autorităţilor publice locale şi cauzate daune mediului înconjurător. Prin actul de primire-predare nr. 14 din 30 iunie 1975 Direcţia Geologie de pe lângă Sovietul de Miniştri al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a transmis în folosinţă industrială asociaţiei de producţie ,,Kolhozstroi” din Anenii Noi zăcămintele de argilă amplasate pe teritoriul com.

Chirca. Prin actul comisiei interdepartamentale din 30 iulie 1990 au fost transmise de la bilanţul Ministerului Industriei şi Construcţiilor al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti la bilanţul trustului ,,Agropromstroimaterialî” zăcămintele de nisip ,,Mereni” din raionul Anenii Noi. În scopul folosirii zăcămintelor minerale, la solicitarea fostelor comitete executive raionale, prin Hotărârea Guvernului nr. 17 din 14 ianuarie 1994 s-au 1 repartizat 11,07 hectare, inclusiv 7,95 hectare în folosinţă temporară (pe termen de 5 ani) şi 3,12 hectare (0,1 hectare teren arabil, 0,08 hectare păşune şi 2,94 hectare alte terenuri) în folosinţă permanentă din folosinţa funciară a întreprinderii intergospodăreşti de producţie a cărnii de vită şi creştere a juncilor din satul Ţînţăreni, raionul Anenii Noi – fabricii intergospodăreşti Anenii Noi de producere a materialelor de construcţie pentru exploatarea carierei de nisip “Mereni” şi construcţia drumului de acces auto.

Potrivit informaţiei furnizate de Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru raionul Anenii Noi, după expirarea termenului stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 17 din 14 ianuarie 1994, factorii de decizie ai societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir”, succesor de drept al trustului ,,Agropromstroimaterialî”, au continuat să utilizeze terenurile menţionate în scopul extragerii nisipului, fără ca termenul de folosinţă să fie prelungit şi fără achitarea plăţilor pentru folosinţa acestora. Conform actelor comisiilor respective ale fostelor comitete executive raionale, ministerele, departamentele şi întreprinderile trebuiau să recupereze deţinătorilor de terenuri pierderile suportate la repartizarea terenurilor.

După expirarea termenelor de folosinţă temporară a terenurilor, agenţii economici urmau să recultive cu forţe şi mijloace proprii terenurile în cauză pentru a fi utilizate conform destinaţiei. În urma controlului efectuat s-a constatat că societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” nu a îndeplinit condiţiile din Hotărârea Guvernului nr. 17 din 14 ianuarie 1994 şi în perioada anilor 1999-2006 nu a achitat plăţile pentru folosirea terenurilor de pământ ale Primăriei com. Chirca, raionul Anenii Noi. Societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” nu a întreprins măsuri în vederea schimbării destinaţiei terenurilor de unde au fost extrase zăcăminte minerale utile şi scoaterii acestora din circuitul agricol şi nu a compensat pierderile corespunzătoare.

Factorii de decizie ai societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” au extras nisip şi argilă cu încălcarea normativelor stabilite existând pericolul alunecărilor de teren şi prejudicierii mediului înconjurător. Extragerea argilei contrar prevederilor normative, fără respectarea tehnologiilor referitoare la unghiul de excavaţie şi prezenţa teraselor cu lăţime de 15-30 metri are ca rezultat producerea alunecărilor de teren, şuvoaiele de apă transportând zăcămintele de argilă în grădinile şi casele oamenilor. Activitatea societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” de extragere a zăcămintelor minerale contrar normativelor creează pericol iminent pentru viaţa locuitorilor din aproprierea carierei.

Prin decizia irevocabilă a Curţii de Apel Bender din 01 decembrie 2009 s-a recunoscut ca fiind legală decizia Consiliului local Chirca nr. 6/02 din 08 septembrie 2009, prin care s-a interzis agenţilor economici care exploatează ilegal zăcăminte minerale utile şi societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” - decopertarea stratului fertil de pe terenurile Primăriei com. Chirca. Decopertarea stratului fertil de pe terenuri a fost efectuată fără înştiinţarea şi acordul Primăriei com. Chirca, raionul Anenii Noi şi din acest motiv la 20 aprilie 2010 a fost dispusă începerea urmăririi penale pentru samovolnicie. 2 Circumstanţele menţionate conform art. 31 alin. (1) şi (2) Codul subsolului servesc drept temei pentru încetarea dreptului de folosinţă asupra sectoarelor de subsol, în scopul asigurării securităţii de stat şi protecţiei mediului înconjurător, precum şi în cazurile încălcării legislaţiei cu privire la folosirea subsolului.

Cere Procuratura Generală retragerea de la societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a perimetrului minier şi dreptului de folosinţă asupra subsolului ce constituie zăcămintele de nisip şi argilă din carierele ,,Mereni” şi ,,Chirca” amplasate în com. Chirca, raionul Anenii Noi (f.d. 2-5, vol. I). Preşedintele Curţii de Apel Economice a trimis pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Mediului şi societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir”, intervenient accesoriu Primăria com. Chirca, raionul Anenii Noi pentru judecare în fond conform competenței la Curtea de ApelChișinău (f.d.

191 Vol. I). Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală. S-a retras societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” perimetrul minier şi dreptul de folosinţă asupra subsolului ce constituie zăcămintele de nisip şi argilă din carierele ,,Mereni” şi ,,Chirca” amplasate în com. Chirca, raionul Anenii Noi (f.d. 211-217, vol. I). Prin procura din 17 februarie 2011 Leancă Liliana a fost împuternicită de societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, etc. (f.d.

178, vol. I). Prin procura din 26 august 2010 Indoitu Andrei a fost împuternicit de societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată (f.d. 62, vol. I). La 12 martie 2013 reprezentanţii Leancă Liliana şi Indoitu Andrei au declarat recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 (f.d. 220-225, vol. I). Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 14 august 2013 a admis recursul declarat de societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir”, a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 şi a trimis pricina la rejudecare la Judecătoria Anenii Noi (f.d.

279-285, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 02 octombrie 2014 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală în interesele Guvernului Republicii Moldova (f.d. 77, 81-86, vol. II). Prin procura din 27 iunie 2014 Gavriliţă Oleg a fost împuternicit de Procuratura Generală să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, etc. (f.d. 7, vol. II). La 24 octombrie 2014 reprezentantul Gavriliţă Oleg a declarat în interesele Procuraturii Generale apel împotriva hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 02 octombrie 2014 (f.d. 89-91, vol. II). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 18 martie 2015 a respins apelul declarat de Procuratura Generală şi a menţinut hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 02 octombrie 2014 (f.d.

116-123, vol. II). 3 În motivarea soluţiilor instanţele de judecată au indicat că prin actul Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 012506 din 22 aprilie 2010 şi alte acte anexate la materialele pricinii se confirmă că a fost verificată existenţa şi amplasarea punctelor de reper şi abateri nu au fost stabilite în activitatea societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir”. Atribuirea perimetrelor miniere şi dreptului de folosire a subsolului a avut loc încă în anii 1996-1997, iar Codul funciar şi actele normative au fost adoptate ulterior şi nu poate fi solicitată sancţionarea societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” pentru neîndeplinirea în anii 1996-1997 a unor condiţii legale ce au fost impuse abia în anul 2006. Deciziile Consiliului com.

Chirca nr. 6/02 din 08 septembrie 2009 şi nr. 2/05 din 23 martie 2010 cu privire la interzicerea decopertării stratului fertil al solului pe terenurile proprietate a administraţiei publice locale Chirca nu sunt relevante, deoarece din momentul emiterii acestor decizii societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” nu a efectuat lucrări în cariere. La 12 mai 2015 reprezentantul Gavriliţă Oleg a declarat în interesele Procuraturii Generale recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015 solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs reprezentantul Gavriliţă Oleg a indicat că societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a folosit ilegal terenurile ce aparţineau Primăriei com.

Chirca, raionul Anenii Noi în scopul extragerii zăcămintelor minerale utile, nu a respectat normativele prevăzute de lege pentru decopertarea, utilizarea şi recultivarea terenurilor, cauzând autorităţii administraţiei publice locale şi mediului înconjurător prejudicii considerabile. La 14 iulie 2015 Guvernul Republicii Moldova a comunicat că susţine cererea de recurs declarată de Procuratura Generală. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin referinţa depusă la 25 iunie 2015 Ministerul Mediului a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri. La 30 iunie 2015 Primarul comunei Chirca a prezentat decizia Consiliului comunal Chirca în care a comunicat că lasă la discreția instanței soluționarea litigiului. La 10 iulie 2015, 01 septembrie 2015 și 17 septembrie 2015 societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a prezentat referințe solicitînd respingerea recursului şi menținerea hotărîrilor judecătorești. În motivarea referințelor depuse societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a indicat că Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Mediului şi nici Primăria com.

Chirca, raionul Anenii Noi nu au semnat cererea de chemare în judecată, nu au contestat hotărîrile judecătorești. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. 4 În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţelor depuse, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Judecînd recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar şi a referinţelor depuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a trimis în adresa părţilor copia deciziei la 01 aprilie 2015 (f.d. 124 Vol. II). Astfel, recursul declarat de reprezentantul Procuraturii Generale Gavriliţă Oleg la 12 mai 2015 este depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din materialele pricinii rezultă că prin actul de primire-predare nr. 14 din 30 iunie 1975 Direcţia Geologie pe lângă Sovietul de Miniştri al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a transmis în folosinţă industrială asociaţiei de producţie ,,Kolhozstroi” din Anenii Noi zăcăminte de argilă amplasate pe teritoriul com. Chirca (f.d. 27 Vol. I). Prin actul comisiei interdepartamentale din 30 iulie 1990 au fost transmise de la bilanţul Ministerului Industriei şi Construcţiilor al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti la bilanţul trustului ,,Agropromstroimaterialî” zăcămintele de nisip ,,Mereni” din raionul Anenii Noi (f.d.

25-26 Vol. I). În scopul folosirii zăcămintelor minerale, la solicitarea fostelor comitete executive raionale, prin Hotărârea Guvernului nr. 17 din 14 ianuarie 1994 s-au repartizat 11,07 hectare, inclusiv 7,95 hectare în folosinţă temporară (pe termen de 5 ani) şi 3,12 hectare (0,1 hectare teren arabil, 0,08 hectare păşune şi 2,94 hectare alte terenuri) în folosinţă permanentă din folosinţa funciară a întreprinderii intergospodăreşti de producţie a cărnii de vită şi creştere a juncilor din satul Ţînţăreni, raionul Anenii Noi – fabricii intergospodăreşti Anenii Noi de producere a materialelor de construcţie pentru exploatarea carierei de nisip “Mereni” şi construcţia drumului de acces auto (f.d.

26 Vol. II). Societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir”, în calitate de succesor de drept al trustului ,,Agropromstroimaterialî” a continuat să utilizeze terenurile menţionate în scopul extragerii nisipului. Prin actul Departamentului de Standardizare nr. 279 din 09 septembrie 1996 societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” i s-a atribuit perimetrul minier din satul Chirca pe malul stîng al rîului Bîc, raionul Anenii Noi (f.d. 21-22 Vol. I). Prin actul Departamentului de Standardizare nr. 308 din 27 octombrie 1997 societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” i s-a 5 atribuit perimetrul minier din satul Mereni pe malul stîng al rîului Bîc, raionul Anenii Noi (f.d.

23-24 Vol. I). La 09 iunie 2010 Procuratura Generală a depus în interesele Guvernului Republicii Moldova cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Mediului şi societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir”, intervenient accesoriu Primăria com. Chirca, raionul Anenii Noi cu privire la retragerea perimetrului minier şi dreptului de folosinţă a subsolului (f.d. 2-5 Vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 02 octombrie 2014, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală în interesele Guvernului Republicii Moldova (f.d. 77, 81-86, 116-123 vol. II). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă şi instanţa de apel au aplicat corect normele de drept material, procedural şi au emis hotărîri legale.

Argumentele invocate de reprezentantul Gavriliţă Oleg în interesele Procuraturii Generale în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Din actele pricinii rezultă că Camera de Licenţiere a eliberat societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” licenţa A MMII nr. 021409 pentru genul de activitate extragerea zăcămintelor minerale cu termenul de valabilitate de la 24 mai 2005 pînă la 24 mai 2010 şi prin licenţa nr. 035036 termenul fiind prelungit de la 06 iulie 2010 pînă la 06 iulie 2015. Ministerul Economiei a eliberat titularului societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” autorizaţia tehnică în domeniul securităţii industriale seria SI-2010 nr. 0289 din 20 mai 2010 valabilă pînă la 20 mai 2015 (f.d.

36 Vol. I). Conform art. 4 alin. (4) Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 în registrul bunurilor imobile pot fi înregistrate porţiunile de subsol, obiectivele acvatice separate, precum şi plantaţiile prinse de rădăcini (plantaţiile perene) înfiinţate în conformitate cu normele stabilite de legislaţie. Conform pct. 91 din Instrucţiunile cu privire la înregistrarea bunului imobil, aprobat prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 112 din 22 iunie 2005, porţiunile de subsol în calitate de roci deschise se vor înregistra în Registru după regulile de înregistrare a terenurilor. Porţiunile de subsol în calitate de spaţii subterane se vor înregistra după regulile construcţiilor subterane.

Ca documente pentru înregistrarea porţiunii de subsol va servi perimetrul minier şi licenţa. Aşadar, la materialele dosarului nu au fost prezentate probe că societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” i-a fost retrasă licenţa şi că aceasta nu ar avea dreptul să efectueze lucrări de extragere a zăcămintelor minerale. În cererea de chemare în judecată Procuratura Generală a invocat circumstanţele inserate la art. 31 alin. (1) şi (2) Codul subsolului drept temei de încetare a dreptului de folosinţă asupra sectoarelor de subsol. Conform art. 31 alin. (1), (2) şi (3) Codul subsolului, dreptul de folosinţă asupra sectoarelor de subsol poate fi limitat, suspendat sau încetat în scopul asigurării securităţii de stat şi protecţiei mediului înconjurător, precum şi în cazurile încălcării legislaţiei cu privire la folosirea subsolului.

6 Dreptul de folosinţă asupra sectoarelor de subsol pe teritoriile localităţilor şi zonelor suburbane, obiectivelor industriale, de transport şi comunicaţii, ale zonelor de protecţie a apelor poate fi limitat sau încetat de către organele abilitate în cazul apariţiei unui pericol pentru viaţa şi sănătatea populaţiei, prejudicierii obiectivelor economice sau mediului înconjurător. Decizia motivată privind limitarea, suspendarea sau încetarea dreptului de folosinţă asupra sectoarelor de subsol se ia de Ministerul Mediului. Contrar normelor legale enunţate, înaintînd la 09 iunie 2010 acţiune în instanţa de judecată Procuratura Generală nu a prezentat decizia Ministerului Mediului în acest sens, or legiuitorul a prevăzut expres condiţiile şi modalitatea de limitare, suspendare sau încetare a dreptului de folosinţă asupra sectoarelor de subsol.

Aşadar, prima instanţă şi instanţa de apel corect au conchis asupra necesităţii respingerii pretenţiilor reclamantului Procuratura Generală privind retragerea dreptului de folosinţă a societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” asupra sectorului de subsol.

În afară de aceasta, conform art. 32 alin. (1) Codul subsolului, dreptul de folosinţă asupra sectoarelor de subsol poate fi limitat, suspendat sau încetat în cazurile: a) expirării valabilităţii contractului pentru folosirea sectorului de subsol, inclusiv a contractului de concesiune; b) dispariţiei necesităţii de folosire a sectorului de subsol prin acord reciproc dintre beneficiarul subsolului şi autoritatea care a acordat dreptul de folosinţă a sectorului de subsol; c) apariţiei unui pericol direct pentru viaţa şi sănătatea oamenilor ce activează sau locuiesc în zona de influenţă a lucrărilor legate de folosirea subsolului; d) imposibilităţii folosirii sectoarelor de subsol ca urmare a calamităţilor naturale sau apariţiei altor situaţii excepţionale; e) apariţiei necesităţii de retragere a sectorului de subsol atribuit în folosinţă în alte scopuri publice, cu compensarea cheltuielilor efectuate; f) lichidării sau reorganizării persoanei juridice beneficiară a sectorului de subsol, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.30; g) încălcării considerabile a clauzelor contractului pentru folosirea sectorului de subsol, inclusiv nerespectării măsurilor de folosire raţională şi protecţie a sectorului de subsol atribuit în folosinţă; h) neachitării plăţilor pentru folosirea subsolului în termenul stabilit de legislaţia fiscală;

i) nefolosirii sectorului de subsol conform destinaţiei de către beneficiarul lui fără motive întemeiate pe parcursul a doi ani; j) folosirii sectorului de subsol necorespunzătoare destinaţiei, abaterii de la proiectele tehnice (tehnologice) şi de la planurile de dezvoltare a lucrărilor miniere; k) încălcării tehnologiei de prelucrare a materiei prime minerale, ce cauzează pierderi ale acesteia. Articolul 32 alin. (2) Codul subsolului prevede că dacă beneficiarul subsolului nu este de acord cu hotărîrea privind limitarea, suspendarea sau încetarea dreptului de folosinţă asupra sectorului de subsol, acesta este în drept să o conteste pe cale judiciară.

Conform art. 33 alin. (1)-(6) Codul subsolului, (1) încetarea dreptului de folosinţă asupra sectoarelor de subsol, în cazurile prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b), trebuie să fie declarată de către beneficiarul subsolului în scris autorităţii, care a acordat dreptul de folosinţă asupra sectorului de subsol, nu mai tîrziu decît cu 6 luni înainte de încetarea folosirii subsolului. (2) În cazurile prevăzute la art.32 alin.(1) lit.c), d) şi f), folosirea subsolului încetează după adoptarea de către autoritatea competentă a deciziei respective, cu 7 notificarea în scris a beneficiarului subsolului, iar în cazul prevăzut la lit.e) – nu mai tîrziu decît cu 6 luni înainte de încetarea folosirii subsolului.

(3) În cazurile prevăzute la art.32 alin.(1) lit.g)-k), decizia privind încetarea dreptului de folosinţă asupra sectorului de subsol poate fi luată de către organul competent, după 3 luni de la data primirii de către beneficiarul subsolului a notificării scrise privind încălcările comise de el, dacă în termenul indicat beneficiarul subsolului nu a înlăturat aceste încălcări. (4) În cazul încetării înainte de termen a dreptului de folosinţă asupra sectorului de subsol, se efectuează lichidarea sau conservarea excavaţiilor miniere, obiectivelor şi construcţiilor subterane nelegate de extragerea substanţelor minerale utile, în modul prevăzut la art.67. (5) Dacă folosirea sectorului de subsol a încetat în conformitate cu prevederile alin.(1) şi (3), cheltuielile de lichidare sau conservare a excavaţiilor miniere, a obiectivelor şi construcţiilor subterane nelegate de extragerea substanţelor minerale utile le suportă beneficiarul subsolului.

(6) Dacă folosirea sectorului de subsol a încetat în conformitate cu alin.(2) din lipsă de vinovăţie a beneficiarului sectorului de subsol, cheltuielile de lichidare sau conservare a excavaţiilor miniere, a obiectivelor şi construcţiilor subterane nelegate de extragerea substanţelor utile le suportă statul ori noul beneficiar al sectorului de subsol. Aşadar, din sensul normelor legale citate rezultă că la înaintarea acţiunii în judecată privind retragerea perimetrului minier şi a dreptului de folosinţă asupra subsolului urmează a fi respectată atît procedura, temeiurile în baza cărora pot fi retrase, cît şi competenţa autorităţii publice care poate iniţia şi înainta atare cereri. Argumentele Procuraturii Generale că societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a adus prejudicii intereselor autorităţii publice locale şi a cauzat daune mediului înconjurător nu pot fi reţinute.

Departamentul Standardizare şi Metrologie a Agenţiei Naţionale pentru Supraveghere Tehnică în actul nr.94-A a expertizei de Stat a proiectului de corectare, de exploatare şi recultivare a carierii de nisip pentru construcţii din zăcămîntul „Mereni” (sectorul SA ,Anchir” obiect nr.2983) din 21 decembrie 2004 nu a indicat despre careva încălcări admise de societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” (f.d.32-33, Vol.I). Din actul expertizei de stat a proiectului exploatării zăcămîntului din Chirca nr. 111 din 25 februarie 2005 rezultă că proiectul corespunde normelor şi reflectă toate cerinţele (f.d.34-35, Vol.I).

Prin actul Inspectoratului Ecologic de Stat nr.012506 din 22 aprilie 2010 privind inspectarea îndeplinirii cerinţelor privind protecţia mediului se confirmă că au fost verificate existenţa şi amplasarea punctelor de reper, în urma cărora abateri nu s-au depistat, fiind stabilită lipsa încălcărilor în activitatea societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” (f.d.80, Vol.I). Din scrisoarea Ministerului Mediului nr.01-07/820 din 03 mai 2010 rezultă că în urma efectuării verificărilor la societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” încălcări în procesul de exploatare a sectoarelor de subsol atribuite în folosinţă pentru valorificare industrială nu au fost depistate (f.d.81, Vol.I).

Întreprinderea de Stat Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare a eliberat Avizele expertizei privind securitatea industrială nr. 3315 din 11 mai 2010 şi nr. 3378 din 20 mai 2010 pentru cariera s. Mereni şi Chirca, raionul 8 Anenii Noi în care a constatat că activitatea societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” corespunde cerinţelor securităţii industriale pentru desfăşurarea proceselor tehnologice de extragere la suprafaţă a nisipului şi argilei (f.d. 241-242 Vol. I). Primarul satului Chirca, specialistul reglementării regimului proprietăţii funciare şi reprezentantul Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi au întocmit actul de control nr. l din 23 septembrie 2009, prin care au constatat că societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” la cariera de nisip a folosit ilegal o suprafaţă de 2,0 ha (f.d.

17 Vol.I). Societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a contestat în instanţa de judecată actul nominalizat. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 28 decembrie 2010 s-a admis acţiunea depusă de societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” şi s-a anulat actul de control nr. 1 din 23 septembrie 2009, privind folosirea raţională şi suficientă a terenurilor proprietate publică şi anume planul suprafeţei decopertate ilegal de către societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” din ziua întocmirii (f.d.

118-120 Vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 24 decembrie 2010 s-a admis acţiunea depusă de societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” şi s-a anulat actul administrativ de control întocmit de Inspectoratul Ecologic Anenii Noi din 08 iulie 2010 motivînd că societatea actuivează în mod legal şi că nu au fost depistate abateri în domeniul extragerii zăcămintelor minerale (f.d.121 Vol. I). În conformitate cu art. 123 alin. (2) Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

Din Actul de control a Direcţiei control geologic şi supraveghere minieră nr. 336/09 din 03.02.2010, rezultă că la solicitarea Procuraturii Anticorupţie şi a Procurorului General Adjunct a fost formată o comisie de lucru cu participarea Inspectoratului Ecologic de Stat, Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale şi Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru fiind efectuate măsurări cadastrale de către o companie română ,,P.F. Melinte Dragoş-Mihai” care a constatat că activitatea societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” şi cariera de nisip „Mereni” a fost realizată cu abateri.

Conform art. 5 Legea nr. 778-XV din 27 decembrie 2001 cu privire la geodezie şi cartografie, subiecţi ai relaţiilor juridice în domeniul activităţii geodezice şi cartografice sînt: Republica Moldova; autorităţile administraţiei publice care, în limitele competenţei lor, reglementează activitatea geodezică şi cartografică; persoanele fizice şi juridice care sînt beneficiari sau executanţi ai lucrărilor geodezice şi cartografice, precum şi cele care comercializează producţia geodezică şi cartografică; cetăţenii străini, persoanele juridice din alte state, organizaţiile internaţionale, statele străine, care pot fi doar beneficiari. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv cele străine, participă la acţiunile din domeniul activităţii geodezice şi cartografice în condiţiile prezentei legi.

Conform art. 8 lit.f) al aceleiaşi Legi, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru efectuează, prin intermediul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Geodezică, 9 Tehnică şi de Regim în limitele competenţei sale, atribuţii în domeniul standardizării, metrologiei şi certificării, asigurarea măsurărilor geodezice, verificarea şi standardizarea mijloacelor geodezice de măsurat, certificarea produselor geodezice, cartografice şi geoinformatice, controlul metrologic şi supravegherea în domeniu. Din normele legale citate rezultă expres că măsurările cadastrale urmează a fi efectuate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, prin intermediul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Geodezică, Tehnică şi de Regim.

Aşadar, măsurările cadastrale efectuate de compania română „P.F. Melinte Dragoş-Mihai” şi concluziile expuse nu pot fi reţinute, or aceasta nu dispune de competenţa necesară pentru efectuarea măsurărilor şi constatărilor. Argumentele Procuraturii Generale că societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a efectuat ilegal lucrări de decopertare a stratului fertil de pe terenuri fără înştiinţarea şi acordul proprietarului Primăria comunei Chirca pe care motive la 20 aprilie 2010 Procuratura Generală a dispus urmărirea penală în baza art. 352 alin. (1) Codul penal pentru samovolnicie nu pot fi reţinute. Or, Procuratura Generală nu a prezentat probe privind finalitatea dosarului penal supra indicat precum şi faptul dacă a fost sau nu dovedită samovolnicia societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir”.

Argumentele Procuraturii Generale că societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” nu are încheiat contract privind deţinerea sectoarelor de subsol cu autoritatea publică sunt declarative şi se combat cu actele pricinii. Societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a încheiat cu Primăria comunei Chirca, raionul Anenii Noi contract de arendă pentru folosirea terenurilor ocupate de cariere nr.40 din 23 mai 2000 (f.d.86 Vol.I), contract de arendă nr.63 şi contract de arendă nr. 68 din 26 aprilie 2001 (f.d.89-90 Vol.I), contract de arendă nr.58 din 18 iunie 2002 (f.d.88 Vol.I), contract de arendă nr.83 din 18 iunie 2002 (f.d.87 Vol.I) şi contract de arendă nr.48 din 18 iunie 2003 (f.d.85, Vol.I).

Ulterior, Primăria comunei Chirca, raionul Anenii Noi a încheiat cu societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” contractul de arendă a terenurilor nr. 3 din 28 iunie 2006 şi acordul adiţional din 17 mai 2008, privind arenda terenurilor nr. cadastrale 1018207215 şi 1018207216 care expira la 28 iunie 2009 (f.d. 43-50 Vol. I). În pct. 2 al Acordului adiţional din 17 mai 2008 părţile au convenit asupra modificării termenului valabilităţii contractului de arendă cu încetarea acestuia în anul 2035 şi nu 2009 cum era convenit iniţial (f.d. 50 Vol. I). Ministerul Mediului a încheiat cu societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” contractele pentru folosirea sectoarelor de subsol nr. 08 şi nr. 09 din 29 iunie 2010 privind arenda terenurilor sector de subsol zăcămîntul de argilă pentru producerea cărămizii „Chirca” şi sector de subsol zăcămîntul de nisip „Mereni” (f.d.

29-32 Vol. II). Prin ordinul Ministrului Mediului nr. 76 din 01 august 2011 s-a revocat dreptul de folosire a sectoarelor de subsol acordate prin contractele nr. 08 şi nr. 09 din 29 iunie 2010 (f.d. 37 Vol. II). Ministrul Mediului prin ordinul nr. 106 din 10 noiembrie 2011 a dispus că ordinul nr. 76 din 01 august 2011 produce efecte juridice începînd cu 10 noiembrie 2011 (f.d. 38 Vol. II). 10 Societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a depus acţiune în judecată împotriva Ministerului Mediului privind anularea ordinelor nr. 76 din 01 august 2011 şi nr. 106 din 10 noiembrie 2011, iar prin încheierea Curţii de Apel Bender din 19 mai 2014 a fost suspendată acţiunea acestor ordine (f.d.

34 Vol. II). Aşadar, contractele de atribuire a sectoarelor de subsol zăcămîntul de argilă pentru producerea cărămizii „Chirca” şi sector de subsol zăcămîntul de nisip „Mereni” sunt în vigoare. Camera de Licenţiere prin actul de control nr. 02/136 din 04 aprilie 2011 privind respectarea condiţiilor de licenţiere la societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” a concluzionat că încălcări şi abateri nu au fost constatate (f.d. 25 Vol. II).

Comisia mediului şi schimbări climatice a Parlamentului Republicii Moldova a constituit subcomisie pentru efectuarea controlului parlamentar cu privire la utilizarea substanţelor minerale utile la care s-a examinat petiţia societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” expediind scrisoarea CMS nr. 335 din 05 decembrie 2011 în adresa Guvernului, Ministerului Mediului, Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (f.d.235 Vol. I). În scrisoarea CMS nr. 335 din 05 decembrie 2011 subcomisia pentru efectuarea controlului parlamentar cu privire la utilizarea substanţelor minerale utile a indicat că IPOT a transmis scrisoarea nr. 01-6-10/1309 din 09 noiembrie 2011, prin care a informat că a efectuat controlul şi că îşi menţine în vigoare avizele nr. 01-6/10/937 din 22 iulie 2010, nr. 01-6/10/1037 din 01 septembrie 2010,

prin care a confirmat că lucrările de exploatare a zăcămintelor de nisip şi argilă de către societatea pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” s-au efectuat în limitele perimetrelor miniere (f.d.236-240 Vol. I). Prin scrisoarea nominalizată preşedintele subcomisiei pentru efectuarea controlului parlamentar cu privire la utilizarea substanţelor minerale utile a Comisiei mediului şi schimbări climatice a Parlamentului Republicii Moldova a solicitat adresaţilor să verifice legalitatea efectuării controalelor şi întocmirii actelor/rapoartelor de către AGRM, CNEJ, IPOT şi veridicitatea acestora; legalitatea revocării de către Ministerul Mediului a contractelor nr. 08 şi nr. 09 din 29 iunie 2010; dacă au fost aplicate sancţiuni societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” pentru încălcările depistate înainte de revocarea contractelor de arendă; dacă în urma controalelor efectuat de AGRM în anii 2010, 2011 la obiectivele de folosire a subsolului au fost depistate încălcări a perimetrului minier la alţi agenţi economici şi la care dintre ei au fost revocate contractele (f.d.236-240 Vol. I). La 11 august 2011 Camera de Licenţiere a adresat Comisiei mediului şi schimbări climatice a Parlamentului Republicii Moldova scrisoarea nr 01/1175,

prin care a comunicat despre lipsa temeiurilor legale pentru retragerea licenţei seria A MMII nr. 035036 din 06 iulie 2010 eliberate societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” pentru genul de activitate „extragerea zăcămintelor minerale” (f.d.249 Vol. I). Prin adresa nr. 01-07/1227 din 22 iunie 2010 Direcţia generală urmărire penală a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a fost informată că colaboratorii Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale au efectuat lucrări de 11 ridicări topografice şi că nu au fost depistate încălcări cu ieşire din limitele terenului atribuit societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” (f.d.254 Vol. I). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au aplicat corect normele de drept material, procedural şi au emis hotărîri legale, iar argumentele invocate de reprezentantul Gavriliţă Oleg în interesele Procuraturii Generale poartă caracter declarativ şi nu au suport legal, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi de a menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 02 octombrie 2014. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a),

art. 445 alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de reprezentantul Gavriliţă Oleg în interesele Procuraturii Generale. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 02 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de depusă de Procuratura Generală în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Ministerului Mediului şi societăţii pe acţiuni pentru producerea materialelor de construcţie ,,Anchir” în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu Primăria com. Chirca, raionul Anenii Noi cu privire la retragerea perimetrului minier şi dreptului de folosinţă asupra subsolului.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Sveatoslav Moldovan 12