3ra-1064/15 — Obligarea transmiterii lotului de pămînt în folosinţă şi demolarea construcţiei

prima instanţă: A.Catană dosarul nr. 3ra-1064/15 instanţa de apel: A.Panov, M.Moraru, A.Minciuna ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Munteanu Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul mun. Chişinău împotriva lui Munteanu Ion privind demolarea construcţiei şi eliberarea lotului de pămînt şi la cererea de chemare în judecată depusă de către Munteanu Ion împotriva Consiliului şi Primăriei mun.

Chişinău şi Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare privind obligarea semnării contractului de arendă şi de vînzare-cumpărare a terenului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 martie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de către Munteanu Ion şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 01 iulie 2014, c o n s t a t ă La 09 aprilie 2012, Consiliul mun. Chişinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Munteanu Ion privind demolarea construcţiei şi eliberarea lotului de pămînt. În motivarea acţiunii s-a indicat că, la 02 decembrie 2011, serviciul abilitat al Consiliului mun.Chişinău a exercitat un control privind folosirea raţională şi după destinaţie a resurselor funciare din mun.

Chişinău, în rezultatul căruia s-a constatat că, în urma mai multor tranzacţii de vânzare-cumpărare şi donaţie, Ion Munteanu, domiciliat în mun. Chişinău, comuna Budeşti, str. Budeştii Noi, 4, a devenit proprietarul lotului de pământ din Chişinău, str. Gh. Ghimpu, 9/1, cu suprafaţa de 0,06 ha, înregistrat la OCT Chişinău la 05 octombrie 1999, cu numărul cadastral 0100313004. Susţine că, în lipsa coordonărilor cu organele abilitate şi a deciziei Consiliului mun.Chişinău privind atribuirea terenului, Munteanu Ion a ocupat ilegal un lot de pământ - proprietate municipală, cu suprafaţa de aproximativ 0,053 ha, ceea ce constituie 88,3 % din suprafaţa terenului deţinut în proprietate, în mod legal.

1 În acest context afirmă că, terenul litigios este îngrădit cu gard capital din beton şi piatră, cu înălţimea de 2,0 - 2,5 m, instalat neautorizat. De asemenea a invocat că, Munteanu Ion neautorizat a pavat terenul cu dală din beton, fapt ce contravine prevederilor art. art. 20 şi 21 Cod funciar, art. 77 alin.(5) al Legii privind administraţia publică locală, al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie şi Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, inclusiv Planului Urbanistic General al oraşului Chişinău şi cartierului locativ din zona respectivă.

Menţionează că, dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale organelor de stat împuternicite care exercită controlul asupra folosirii şi protecţiei terenurilor, emise în limitele competenţei lor, sînt obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri, precum şi dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale organelor de ocrotire a naturii în problemele folosirii şi protecţiei terenurilor în limitele competenţei lor sânt obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri.

Astfel, conform dispoziţilor art. 42 al Codului Funciar, art. 10 al Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, terenul litigios constituie proprietate municipală şi se consideră neautorizate construcţiile de orice categorie, indiferent de tipul de proprietate, precum şi lucrările de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, executate fară certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire, iar demolarea construcţiilor neautorizate se execută de către proprietar pe cont propriu sau în mod forţat, de către autorităţile administraţiei publice locale - din contul proprietarului. Mai invocă încălcarea de către Munteanu Ion a prevederilor art. 101 al Codului funciar.

În acest sens, mai menţionează prevederile art. art. 20 şi 21 ale Codului Funciar, care direct indică documentele ce confirmă drepturile deţinătorului de teren şi anume: titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat de către autorităţile administraţiei publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau de către Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, în cazul atribuirii de către stat a terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de moştenire, contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donaţie, contractul de schimb, contractul de arendă, etc. Totodată, a indicat că, deţinătorii de terenuri nu au dreptul la folosirea lor, inclusiv în condiţii de arendă, până când Primăria mun.

Chişinău, în cazul atribuirii de către aceasta a terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, sau Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, în cazul atribuirii de către stat a terenurilor proprietate publică a statului, nu i-a stabilit hotarele terenurilor în natură (pe loc). Consideră că, în calitate de proprietar al terenului şi instituţie responsabilă pentru demararea lucrărilor de organizare a lucrărilor de interes public, Consiliul mun. Chişinău şi Primăria mun. Chişinău intervine cu prezenta cerere de chemare în judecată, în vederea 2 înlăturării obstacolelor în folosirea lotului de pământ şi demolarea construcţiilor edificate neautorizat. Mai consideră, că dreptul de proprietate asupra terenului proprietate municipală, este garantat prin dispoziţia art. 316 Cod Civil, care stipulează că, proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă.

Cere, Consiliul mun. Chişinău, obligarea lui Munteanu Ion să înlăture obstacolele în folosirea terenului proprietate municipală, demolarea construcţiilor samavolnice şi eliberarea terenului ocupat ilegal din mun. Chişinău, str. Gh. Ghimpu, 9/1, cu suprafaţa totală de aproximativ 0,053 ha. La 05 mai 2012, Munteanu Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare, iar la 21 mai 2015 a depus cerere de concretizare a cerinţelor împotriva Consiliului şi Primăriei mun. Chişinău şi Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare privind obligarea semnării contractului de arendă şi de vînzare-cumpărare a terenului.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 31 decembrie 2003 în temeiul contractului de donaţie a devenit proprietarul lotului de pămînt pentru construcţii, cu suprafaţa de 0,06 ha, situat în mun.Chişinău, str. N.Milescu-Spătaru, 41, stradă care ulterior a fost redenumită în str.Gh. Ghimpu, 9/1. Susţine că, lotul de pământ situat în mun.Chişinău, str.Gh. Ghimpu 9/1 este un teren adiacent a lotului de pământ care îi aparţine cu drept de proprietate, iar pe acest lot de pămînt a construit o casă de locuit individuală.

La 07 februarie 2012 s-a adresat Primăriei mun.Chişinău cu cerere privind transmiterea lotului de pămînt adiacent celui aflat în proprietate privată din str. Gh.Gimpu, 9/1, cu suprafaţa de aproximativ 0,053 ha, în arendă sau proprietate privată, iar prin răspunsul nr. 21/119 din 21 februarie 2012, Direcţia Generală Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare a respins cererea, motivîndu-şi soluţia pe faptul că, terenul solicitat poate fi format ca bun imobil separat şi asemenea terenuri conform legislaţiei se transmit la licitaţie funciară. Consideră refuzul Primăriei mun.

Chişinău neîntemeiat şi fară temei legal, deoarece conform art.11 Codul Funciar, autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fară plată, eliberându-le titluri de proprietate şi trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta este posibil, reieşind din suprafaţa reală a terenului ce deserveşte construcţiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporţional suprafeţei privatizate de fiecare. Cere, Munteanu Ion, prin cererea de chemare în judecată şi cererea de concretizare a cerinţelor din 21 msi 2012, obligarea Primăriei şi Consiliului mun.

Chişinău să treacă în proprietate lui privată, lotul de teren cu suprafaţa de 0.053 ha, situat în mun. Chişinău, str. Gheorghe Ghimpu, 9/1 şi obligarea Direcţiei Generale Arhitectură Urbanism şi Relaţii 3 Funciare să semneze contractul de arendă şi de vînzare-cumpărare a lotului de teren cu suprafaţa de 0.053 ha, situat în mun. Chişinău, str. Gheorghe Ghimpu, 9/1 (f.d. 15). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 septembrie 2012, cererile de chemare în judecată depuse de Consiliul mun. Chişinău şi Munteanu Ion au fost conexate intr-o singură procedură (f.d. 27-28). Curtea de Apel Chişinău prin încheierea din 01 martie 2013, ca urmare a modificării legislaţiei procesual civile prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012 a transmis cauza civilă pentru judecare, după competenţă la Judecătoria Centru, mun.

Chişinău (f.d.93). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 01 iulie 2014 a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către Munteanu Ion şi s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul mun. Chişinău împotriva lui Munteanu Ion privind demolarea construcţiilor şi eliberarea terenului. S-a obligat Munteanu Ion să demoleze gardul şi pavajul de pe lotul de pămînt proprietate municipală, cu suprafaţa de 0,053 ha, situat în mun. Chişinău, str. Gh. Ghimpu, 9/1, cu eliberarea acestui lot. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Munteanu Ion a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 martie 2015 a fost respins apelul declarat de către Munteanu Ion şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

La 25 mai 2015, în termenul prevăzut de lege, Munteanu Ion a contestat hotărîrile judecătoreşti cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată înaintată de către Consiliul mun. Chişinău şi admiterea cererii de chemare în judecată înaintată de Munteanu Ion. În susţinerea recursului s-a invocat că au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material, nefiind aplicată legea care urma a fi aplicată. Susţine că, instanţa de apel a respins neîntemiat argumentul de scoatere de pe rol a cererii înaintate de Consiliul mun. Chişinău în temeiul art. art. 267 lit. a), 393 alin. (1) ale CPC, deoarece la materialele cauzei nu sunt probe în vederea respectării de către Consiliul mun.

Chişinău a procedurii prealabile de soluţionare a litigiului. Menţionează că, atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel au comis o eroare judiciară şi anume că, nu s-au expus asupra imposibilităţii formării terenului situat în mun. Chişinău, str. Gh.Ghimpu, 9/1, cu suprafaţa de 0,053 ha, ca bun imobil separat, ce constituie obiectul prezentei pricini, circumstanţă care urmează a fi examinată, întrucît alegaţia intimatului privind solicitarea demolării construcţiei şi refuzul privatizării terenului respectiv a fost motivat pe faptul că, terenul urmează a fi vîndut la licitaţie, ca urmare a formării ca bun imobil separat.

Consideră că, prin prisma art. art. 376 alin. (1), 575 alin. (1) ale Codului Civil şi pct. 62 şi pct. 108 ale hotărîrii Guvernului nr. 5 din 05 ianuarie 1998 cu privire la aprobarea Regulamentului general de urbanism, precum şi dispoziţiilor Regulamentului local de 4 urbanism al oraşului Chişinău, art. 4 alin. (10) al Legii privind preţul normativ şi modul de vănzare-cumpărare a pămîntului, bunul imobil litigios nu poate fi format ca bun imobil separat. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Munteanu Ion urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Munteanu Ion este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). 5 Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către Munteanu Ion în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Munteanu Ion ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Munteanu Ion se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Valentina Clevadî 6