2rac-250/15 — Recunoaşterea nulitatii actului juridic

dosarul nr.2rac-250/15 prima instanţă: N. Podlisnic instanţa de apel: E. Grumeza, I. Talpă, S. Melnic DECIZIE 23 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Druţă Oleg Sternioală, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de Întreprinderea Mixtă Centrul de Cercetări Şţiinţifice “AMG-Magroselect” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a ÎM CCŞ “AMG-Magroselect” SRL împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Agrosalvia” cu privire la recunoaşterea nulităţii actului juridc, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Agrosalvia”, casată integral hotărîrea Judecătoriei Drochia din 27 noiembrie 2013 şi pronunţată o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 19 decembrie 2012 Întreprinderea Mixtă Centrul de Cercetări Şţiinţifice “AMG-Magroselect” Societate cu Răspundere Limitată (ÎM CCŞ “AMG- Magroselect” SRL) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Agrosalvia” (SRL „Agrosalvia”) cu privire la recunoaşterea nulităţii actelor juridice.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, SRL „Agrosalvia” a prezentat la 09 noiembrie 2012 în şedinţa de judecată la Judecătoria Drochia o copie a Acordului nr. 01 din 10 martie 2009, în calitate de înscris la materialele cauzei dintre ÎM CCŞ „ AMG Magroselect„ SRL şi SRL ,,Agrosalvia „. Indică reclamantul că de un asemenea document în original nu a dispus şi nici nu dispune pînă în prezent, mai mult consideră respectivul acord încheiat de către administratorul Tudor Rotaru cu încălcarea legislaţiei în vigoare şi a Statutului ÎM CCŞ „ AMG Magroselect„ SRL , nefiind aprobat de adunarea generală a asociaţiilor. Susţine reclamantul că Tudor Rotaru datorită funcţiei de administrator şi asociat minoritar al ÎM CCŞ „AMG Magroselect„ SRL şi asociat majoritar al ,,Agrosalvia„ SRL (fondată de membrii familiei Rotaru în anul 2005), a încheiat şi semnat un act ilegal şi dolosiv, defavorizînd astfel ÎM CCŞ „ AMG-Magroselect„ SRL în favoarea „ Agrosalvia „ SRL.

Or, acordul respectiv include un şir de clauze care lezează drepturile legitime ale ÎM CCŞ „ AMG-Magroselect„ SRL şi o prejudiciază material, deoarece în baza acordului respectiv „ Agrosalvia „ SRL pretinde încasarea de la ÎM CCŞ „ AMG- Magroselect„ SRL a sumei de 9 000 000 lei, în baza unei acţiuni aflate pe rolul Judecătoriei Drochia. Indică reclamantul că nu deţine nici un proces-verbal, decizie sau hotărîre, prin care Adunarea generală a asociaţiilor ar fi aprobat încheierea Acordului nr. 01 din 10 martie 2009, cu obligaţiile şi restricţiile existente faţă de ÎM CCŞ „ AMG- Magroselect„ SRL, incluse în textul acordului, unde s-a realizat transmiterea drepturilor de către „ Agrosalvia „ SRL de a cere executarea obligaţiunilor impuse societăţii.

Susţine reclamantul că astfel i-au fost lezate drepturile sale prevăzute de Legea nr. 135 cu privire la societăţile cu răspundere limitată. Susţine reclamantul că, prin acordul încheiat s-a încercat comiterea unei fraude, iar asociatul şi administratorul ÎM CCŞ „ AMG - Magroselect „ SRL, Tudor Rotaru a avut un comportament ilicit în scopul obţinerii unui avantaj personal sau în favoarea unui terţ, prin acţiunile sale intenţionînd să aducă prejudiciu material în proporţii mari societăţii. Cere reclamantul declararea ilegală şi nulă a Acordului nr. 10 din 10 martie 2009. Prin încheierea Judecătoriei Drochia din 21 decembrie 2012 a fost suspendat efectul juridic al Acordului nr. 01 din 10 martie 2009, încheiat între ÎM CCŞ “Magroselect” SRL Soroca şi SRL ”Agrosalvia” s. Nicoreni, r-nul Drochia şi s-a interzis pîrîtului de a săvîrşi anumite acte în baza lui, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti pe litigiul în cauză (f.d.21-22).

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 12 aprilie 2013 a fost admis recursul declarat de SRL ”Agrosalvia”, casată încheierea Judecătoriei Drochia din 21 decembrie 2012 cu pronunţarea unei noi încheieri de respingere a cererii ÎM CCŞ ”AMG-Magroselect” SRL privind asigurarea acţiunii, prin suspendarea efectelor juridice a Acordului şi interzicerea pîrîtului de a săvîrşi careva acte ce rezultă din Acordul contestat (f.d.46-47). Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 27 noiembrie 2013, acţiunea ÎM CCŞ ”AMG-Magroselect” SRL a fost admisă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2014 a fost admis apelul declarat de SRL „Agrosalvia”, casată integral hotărîrea Judecătoriei Drochia din 27 noiembrie 2013 şi pronunţată o nouă hotărîre de respingere a acţiunii.

La 04 mai 2015 ÎM CCŞ “AMG-Magroselect” SRL, a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel, deoarece instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea şi a apreciat în mod arbitrar probele din materialele cauzei. Indică recurentul că instanţa de apel incorect şi abuziv a indicat că ÎM CCŞ „AMG – Magroselect” SRL a solicitat atît nulitatea absolută, cît şi nulitatea relativă a actului juridic indicînd că în conformitate cu art. 231 Cod Civil, termenul de prescripţie pentru invocarea nulităţii relative este de un an de zile de la data la care cel interesat a aflat sau trebuia să afle despre încheierea actului juridic, şi respectiv cererea de chemare în judecată a fost depusă cu depăşirea termenului de prescripţie.

Or, din cererea de chemare în judecată şi înregistrările audio ale şedinţelor de judecată este evident că ÎM CCŞ „AMG – Magroselect” SRL niciodată nu a solicitat nulitatea relativă a Acordului nr. 01 din 10 martie 2009, ci doar nulitatea absolută, iar în conformitate cu art. 217 alin. (3) Cod Civil, acţiunea în constatarea nulităţii absolute este imprescriptibilă. Astfel, susţine recurentul că admiterea cererii de apel şi respingerea cererii de chemare în judecată pe motivul expirării termenului de prescripţie este absolut ilegală. Precizează recurentul că, prin încheierea Acordului nr. 01 din 10 martie 2009, fără a fi aprobat de adunarea generală a asociaţilor, s-a realizat o eventuală transmitere a drepturilor patrimoniale către „Agrosalvia” SRL de a cere executarea obligaţiilor impuse societăţii Î.M.

CCŞ „AMG – Magroselect” SRL, fiind lezat astfel recurentul în drepturile sale prevăzute de Legea nr.135 cu privire la societăţile cu răspundere limitată, inclusiv fiind grav încălcate drepturile şi interesele legitime ale celorlalţi asociaţi. Consideră recurentul că, prin Acordul nr. 01 din 10 martie 2009 s-a încercat comiterea unei fraude, iar asociatul şi administratorul Î.M. CCŞ „AMG – Magroselect” SRL Tudor Rotaru a avut un comportament ilicit, cu scopul obţinerii unui avantaj personal sau în favoarea unui terţ, prin acţiuniile sale intenţionînd să aducă prejudiciu material în proporţii mari societăţii. Astfel, în conformitate cu art. 231 alin. l) Cod Civil, Acordul nr. 01 din 10 martie 2009 urmează a fi declarat nul de instanţa de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Articolul 434 CPC statuează că recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 24 octombrie 2014. ÎM CCŞ “AMG-Magroselect” SRL a declarat recurs la 04 mai 2015, peste termenul legal.

Este cert faptul că copia deciziei redactate din 24 octombrie 2014, a fost expediată de către Curtea de Apel Bălţi în adresa tuturor participanţilor la proces, inclusiv şi ÎM CCŞ “AMG-Magroselect” la 31 decembrie 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire nr. de ieşire 27092, 2ac-17/14 din 24 octombrie 2014 (f. d. 241). Mai mult, instanţa de recurs notează că ÎM CCŞ “AMG-Magroselect” conform avizului de recepţie a recepţionat copia deciziei instanţei de apel la 12 ianuarie 2015 (f.d. 245). Aici se va remarca că în avizului de recepţie este indicat că se expediază pe adresa or. Soroca, str. F. Budde, 15 după cum a fost indicat în cererea de chemare în judecată şi în cererea de recurs declarată.

Cu toate acestea însă, cererea de recurs, a fost declarată de către ÎM CCŞ “AMG-Magroselect” la 04 mai 2014, respectiv, în afara termenului legal prevăzut de art. 434 CPC, care este un termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Instanţa de recurs apreciază critic afirmaţia recurentului precum că recursul este declarat în termen, deoarece cu decizia integrală a instanţei de apel a făcut cunoştinţă la 19 martie 2015, în urma unui demers oficial la Judecătoria Drochia din motivul neexpedierii acesteia de către Curtea de Apel Bălţi, iar faptul primirii deciziei contestate la data indicată se dovedeşte prin înscrisul administratorului ÎM CCŞ “AMG-Magroselect”, Guzun Ghenadie pe coperta dosarului de judecată or, după cum a fost menţionat mai sus, conform avizului de recepţie, ÎM CCŞ “AMG- Magroselect”, a recepţionat copia deciziei instanţei de apel la 12 ianuarie 2015 (f.d.

245), respectiv, tergiversarea depunerii unui recurs dovedeşte doar un pasivism din partea recurentului şi o atitudine superficială faţă de obligaţiile procesuale ca parte în proces. Mai mult, în conformitate cu art. 105 alin. (5) Cod de Procedură Civilă al RM, Citaţia sau înştiinţarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra semnătură pe cotor. Citaţia sau înştiinţarea adresată unei organizaţii se înmînează persoanei cu funcţie de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenţei acesteia, se înmînează în acelaşi mod unui alt angajat, considerîndu- se recepţionată de organizaţie.

În acestea condiţii, şi ţinînd cont de perioada de timp scursă de la data emiterii deciziei contestate şi pînă la data depunerii recursului, invocarea de către recurent a faptului că nu a fost familiarizat cu decizia adoptată de către instanţa de apel la 24 octombrie 2014 pînă la 19 martie 2015, este lipsit de consistenţă, deoarece un asemenea comportament este de rea-credinţă, avînd în vedere obligaţia părţilor de a se interesa de soarta dosarelor despre care au cunoştinţă la intervale rezonabile de timp. Mai mult, recurentul a fost prezent la şedinţa instanţei de apel din 21 octombrie 2014 (f.d. 228-230) şi cunoştea că deliberarea şi pronunţarea deciziei va avea loc la data de 24 octombrie 2014 ora 11:30, iar atitudinea superficială faţă de obligaţiile procesuale ca parte în proces dovedesc doar un pasivism din partea recurentului şi o neglijenţă a drepturilor sale procedurale stipulate în legislaţia naţională.

Coroborînd cele expuse Colegiul indică că recurentul urma să întreprindă măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudenţa CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanţă şi de a contesta în termen hotărârea judecătorească. La caz, instanţa de recurs notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a deciziei judecătoreşti emise în instanţa de apel şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

Aşa fiind, în speţa de referinţă Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a reiterat cu titlu de principiu general că deşi, în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil. Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie notează că, examinarea unui recurs tardiv declarat împotriva unei hotărâri definitive, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către ÎM CCŞ “AMG-Magroselect” urmează a fi respins ca depus tardiv cu menţinerea deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către către ÎM CCŞ “AMG-Magroselect” ca depus tardiv. Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 octrombrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a ÎM CCŞ “AMG-Magroselect” SRL împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Agrosalvia” cu privire la recunoaşterea nulităţii actului juridic.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Oleg Sternioală Galina Stratulat