2rac-270/15 — Anularea procesului verbal al adunării generale a acţionarilor

prima instanţă: A.Cucerescu dosarul nr. 2rac-270/15 instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Galina Stratulat, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Logodenco Svetlana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Logodenco Svetlana împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Europromex”, băncii comerciale ,,Banca Socială”, executorului judecătoresc Bumbac Rodica privind anularea procesului – verbal al adunării generale, demersului şi hotărîrii asociatului unic, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 19 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Logodenco Svetlana, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 09 septembrie 2014, c o n s t a t ă : La data de 29 mai 2013, Logodenco Svetlana a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Europromex”, BC ,,Banca Socială” SA, executorului judecătoresc Bumbac Rodica privind anularea procesului – verbal al adunării generale, demersului şi hotărîrii asociatului unic.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la data de 19 iunie 2012 de către executorul judecătoresc Bumbac Rodica a fost intentată procedura de executare nr. 092-341/2012 cu privire la încasarea în mod solidar din contul Svetlanei Logodenco, Victor Sorocean şi SRL "Europromex" în beneficiul BC „Banca Socială" SA a datoriei în sumă de 2 795 490,47 lei, despre care a luat cunoştinţă din scrisoarea executorului judecătoresc – recepţionată la 26 februarie 2013. Afirmă reclamanta că, luînd cunoştinţă cu materialele şi documentele din speţă, a aflat că din numele ei la BC „Banca Socială" SA a fost încheiat contractul de fidejusiune.

La fel, susţine că, nu a cunoscut nici despre faptul existenţei procesului verbal al adunării generale a acţionarilor SRL „Europromex" din 25 martie 2008 în ordinea de zi a căruia fiind obţinerea unui credit de la BC „Banca Socială" SA în sumă de 1 000 000 lei, pe un termen de 18 luni, cu gajarea bunurilor imobile ce-i aparţin cu drept de proprietate SRL „Europromex". 1 Consideră actele enunţate ilegale şi pasibil de a fi anulate, din considerentul că semnătura din acestea nu-i aparţine. A mai invocat reclamanta că, nu a luat parte la adunarea generală a asociaţilor din 25 august 2008, nu a semnat procesul verbal al adunării generale şi respectiv la rubrica preşedinte, semnătura nu îi aparţine.

Menţionează că, la data de 20 mai 2013, a primit încheierea executorului judecătoresc Bumbac Rodica din 08.05.2013 cu privire la numirea petrecerii licitaţiei, pe care o consideră neîntemeiată şi ilegală, deoarece SRL „Europromex" şi-a exprimat acodrul privind executarea benevolă a obligaţiei conform Contractului de credit şi Contractului de gaj nr. 28, în acest sens la data de 30.10.2012, fiind expediată BC „Banca Socială" SA o înştiinţare, despre faptul dat fiind informat şi executorul judecătoresc, la care nu a primit nici un răspuns, iar la data de 18.02.2013 a fost emisă încheierea cu privire la petrecerea licitaţiei, ulterior suspendată prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 07.03.2013 pînă la emiterea unei hotărîri judecătoreşti definitive pe cazul dat.

Consideră reclamanta că executorul judecătoresc dispunînd numirea petrecerii licitaţiei asupra bunurilor imobile ce-i aparţin cu drept de proprietate SRL „Europromex" situate în mun. Bălţi, str. Ştefan cel Mare 172 nu a ţinut cont de valoarea bunurilor, or, potrivit raportului de evaluare efectuat de către SRL „Naxim" costul imobilului constituie suma de 3 903 000 lei, ce prevalează considerabil suma datorată faţă de bancă, totodată nu a fost petrecută evaluarea acestuia conform rigorilor legale.

Solicită reclamanta Logodenco Svetlana, anularea procesului verbal al adunării generale a SRL „Europromex" din 25.03.2008 şi recunoaşterea ilegală a dispunerii licitaţiei repetate din 31 mai 2013 cu anularea încheierii executorului judecătoresc Bumbac Rodica privind anunţarea licitaţiei din 08 mai 2013. Ulterior, Logodenco Svetlana şi-a concretizat pretenţiile, solicitînd anularea procesului verbal al adunării generale din 25.03.2008 şi 25.02.2009, anularea demersului SRL „Europromex" din 25.06.2003 şi anularea hotărîrii asociatului unic al SRL „Europromex" din 03.03.2010 - invocînd că toate aceste acte nu sunt semnate de către ultima. Referitor la pretenţia privind recunoaşterea ilegală a dispunerii licitaţiei repetate din 31 mai 2013 cu anularea încheierii executorului judecătoresc Bumbac Rodica privind anunţarea licitaţiei din 08 mai 2013 – reclamanta a renunţat de la ea expres, renunţul fiind admis de instanţa de judecată prin încheierea din 25.06.2014.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 09 septembrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de către reclamanta Logodenco Svetlana, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.150). Prin decizia Curții de Apel Bălţi din 19 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către Logodenco Svetlana, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 09 septembrie 2014 (f.d.198). Invocînd ilegalitatea actelor judecătoreşti enunţate, la 05 iunie 2015, Logodenco Svetlana a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălţi din 19 martie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 09 septembrie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea privind 2 anularea procesului – verbal al adunării generale, demersului şi hotărîrii asociatului unic să fie admisă în sensul declarat.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, la caz, atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale și neîntemeiate și urmează a fi casate, pe motiv că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, cu atît mai mult că instanţele de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi au interpretat în mod eronat legea. Astfel, întru argumentarea poziţiei nominalizate s-a subliniat că, atît prima instanţă cît şi instanţa ierarhic superioară – instanţa de apel, nu au ţinut cont de faptul că recurenta nu a luat parte la adunarea generală a asociaţilor din 25 august 2008, nu a semnat procesul verbal al adunării generale şi, respectiv la rubrica preşedinte, semnătura nu îi aparţine.

În rezultat, instanţele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin lege – înfăptuirea actului de justiţie, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existențe ale cauzei, pronunțînd hotărîri ilegale și neîntemeiate de respingere a acţiunii, astfel fiind încălcat în mod direct dreptul ei la judecarea în mod echitabil a cauzei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată cu recurs a fost pronunţată la 19 martie 2015 (f.d.198) şi recepţionată de către recurentă la data de 07 aprilie 2015 (f.d.206), iar recursul a fost depus la 05 iunie 2015 (f.d.210-216).

Verificînd legalitatea deciziei contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Logodenco Svetlana, urmează a fi declarat inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

3 Alin. (4) al articolului enunţat prevede expres că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Logodenco Svetlana, este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Argumentele invocate în cererea de recurs depusă de Logodenco Svetlana, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Cele relatate mai sus derivă și din dispoziţia articolului 13 din Convenţia Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Logodenco Svetlana, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Logodenco Svetlana, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Valentina Clevadî 4