- Dosarul nr.
- 2ra-1913/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 septembrie 2015
- Părțile
- Străisteanu Daniela, Străisteanu Natalia, SRL Codrana Lux vs Ministerul Justiţiei
- Pe scurt
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1913/15 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului
prima instanţă: O.Cernei dosarul nr. 2ra-1913/15 instanţa de apel: M.Ciugureanu, B.Bîrca, E.Clim ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Galina Stratulat, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu şi Daniela Străisteanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Natalia Străisteanu, Daniela Străisteanu şi societatea cu răspundere limitată ,,Codrana Lux” împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral cauzat prin această încălcare, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 29 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Natalia Străisteanu, Daniela Străisteanu şi societatea cu răspundere limitată ,,Codrana Lux”, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 19 septembrie 2014, c o n s t a t ă : La data de 25 iunie 2014, Natalia Străisteanu, Daniela Străisteanu şi SRL ,,Codrana Lux” au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral cauzat prin această încălcare. În motivarea acţiunii reclamanţii au invocat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, în dosarul civil nr. 2rhe-8/13 şi nr. 2rhe-12/13, decizia şi încheierea din 06 martie 2013 emise de CSJ, dosar civil prima instanţă nr. 2c-1502/06/2014 şi nr. 2e-3547/05/2013.
Afirmă că, termenul neexecutării deciziei irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013 constituie un an şi patru luni. Procedura de executare a fost încetată la 07 martie şi 28 mai 2014, iar ultima decizie irevocabilă în speţa enunţată a fost emisă de către CSJ la 30 aprilie 2014. Susţin că, la data de 06 martie 2013, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în baza hotărârii CEDO, emisă la 1 cererea nr. 4834/06 Străisteanu şi alţii c Moldovei, a adoptat decizia în care a indicat: în cauza respectivă, constatarea CEDO, în hotărârea din 07 aprilie 2009, vizează legalitatea hotărârilor pronunţate pe caz de instanţele naţionale.
Astfel, în viziunea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, se impune necesitatea revizuirii cauzei, în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii şi anume pentru a înlătura încălcările pentru care statul a fost condamnat, întru-cât, doar prin admiterea revizuirii şi casarea hotărârilor a căror revizuire se solicită, ar fi înlăturate încălcările pentru care statul a fost condamnat şi s-ar readuce pe SRL „Codrana-Lux", Gheorghe Străisteanu, Daniela Străisteanu şi Natalia Străisteanu la situaţia de până la încălcare, astfel ca revizuenţii să nu se plângă în calitatea sa de „victimă" asupra faptului încălcării drepturilor lor printr-o hotărâre contrară echităţii.
Menţionează că, instanţa de revizuire a casat decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 februarie 2007, hotărârea Curţii de Apel Economice din 18 decembrie 2006 şi încheierea Curţii de Apel Economice din 05 octombrie 2007, pronunţând o nouă hotărâre prin care a fost respinsă acţiunea Procuraturii Generale în interesele Primăriei s. Ţigăneşti, raionul Străşeni împotriva Primăriei satului Oneşti, Gheorghe Străisteanu, Daniela Străisteanu, Natalia Străisteanu etc. cu privire la declararea nulităţii deciziilor Consiliului comunei Oneşti nr. 15/03 din 04.04.2001 şi nr. 17/01 din 28.05.2001, (în prezent, succesor fiind comuna Ţigăneşti), procesului verbal nr. 1 cu privire la negocierile directe, contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor din 29.05.2001, 17.07.2001, 19.12.2003, 20.08.2004, 26.04.2005, contractelor de donaţie din 24.03.2004, 08.04.2004 şi contractului de ipotecă din 06.04.2004.
Invocă reclamanţii că, sunt repuşi doar formal în drepturi, deoarece în realitate acest proces rămâne a fi irealizabil, în condiţiile existente, când însuşi Ministerul Justiţiei (în structura căruia se află Agentul guvernamental - reprezentantul Republicii Moldova la CEDO), care promovează activ reforma sistemului judecătoresc şi aplicarea normelor europene, ajustarea legislaţiei naţionale la standardele europene etc. se opune vehement executării unor decizii irevocabile ale instanţelor judecătoreşti, cu atît mai mult că, hotărârile instanţelor de judecată emise anterior au fost anulate, casate integral deci, ele nu mai există, din punct de vedere juridic şi la ele nu ar mai trebui să se mai facă referire.
Astfel, reclamanţii, repetat, au fost repuşi în poziţia iniţială de până la anularea ilegală a contractelor de vânzare-cumpărare şi de arendă. Au mai invocat reclamanţii că, la 13 martie 2013, în baza deciziei irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013, executorul judecătoresc Gheţiu Liudmila a întocmit procesul-verbal prin care a dispus retransmiterea terenurilor private şi arendate în gestiune familiei Străisteanu.
La data de 05 aprilie 2013, conducerea Inspectoratului de Poliţie Străşeni, la comandă, au pornit în privinţa lui Străisteanu Gheorghe 3 dosare contravenţionale, chipurile, pentru apel fals făcut la organul de poliţiei, atunci când se adresa la poliţie să întreprindă măsurile necesare în scopul executării deciziei irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013. 2 La data de 24 aprilie 2013, Procuratura r-lui Străşeni a pornit un dosar penal în privinţa executorului judecătoresc Gheţiu Liudmila, precum că, chipurile ilegal a întocmit procesul-verbal din 13 martie 2013. La data de 07 iunie 2013, Inspectoratul de Poliţie Străşeni a mai pornit o cauză contravenţională în privinţa lui Străisteanu Gheorghe, pe faptul că chipurile samavolnic a pătruns pe terenurile private retransmise de către executorul judecătoresc în baza deciziei irevocabile din 06 martie 2013. La data de 13 iunie 2013, Judecătoria Buiucani mun.
Chişinău a emis o hotărâre prin care a constatat faptul încălcării dreptului reclamanţilor Străisteanu Daniela, Străisteanu Natalia şi SRL „Codrana Lux" la executarea în termen rezonabil a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013. La data de 21 iunie 2013, Procuratura şi Inspectoratul de Poliţie Străşeni, la solicitarea lui Srăisteanu Gheorghe, l-a informat că pe parcursul perioadei 06 martie - 21 iunie 2013 familia Străisteanu a depus la Procuratură şi Poliţie 42 de cereri şi plângeri împotriva acţiunilor ilegale ale administraţiei „Interpares Prim", călugărilor Mănăstirii Ţigăneşti, poliţiştilor, procurorilor, care au comis şi comit în continuare contravenţii şi infracţiuni în privinţa familiei Străisteanu, blochează intrarea pe terenurile private, ameninţă, fură şi distrug bunurile.
La data de 25 iunie 2013, Procuratura r-lui Străşeni a emis o ordonanţă privind recunoaşterea executorului judecătoresc Gheţiu Liudmila în calitate de bănuit. La data de 26 noiembrie 2013, Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău, printr-o decizie, casează hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 13 iunie 2013 prin care s-a constatat încălcarea dreptului reclamanţilor la executarea în termen rezonabil a deciziei irevocabile din 06 martie 2013 şi dispune respingerea în integral a cererii înaintată de Străisteanu Natalia, Străisteanu Daniela şi SRL "Codrana Lux". La data de 27 noiembrie 2013, un alt Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău, a emis o încheiere prin care a admis cererea înaintată de SRL „Codrana Lux" privind întoarcerea executării, fiind dispusă restituirea în gestiunea SRL „Codrana Lux" a terenului arendat conform contractului nr. 5 din 20.04.2001 încheiat între Primăria satului Oneşti r-1 Străşeni şi SRL Codrana Lux" cu suprafaţa de 5, 63 ha, nr. cadastral 8040102001, cu repunerea în septurile preexistente din data de 03 august 2006, dată cînd executorul judecătoresc Galina Ganea, în baza Titlului executoriu nr. 2e-3547 a întocmit proces-verbal şi a transmis silit terenul menţionat Primăriei satului Ţigăneşti.
La data de 19 decembrie 2013, un alt Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău, a emis o decizie irevocabilă prin care a menţinut în vigoare, ca fiind legal şi întemeiat procesul-verbal din 13 martie 2013, întocmit de către executorul judecătoresc Gheţiu Liudmila privind reransmiterea terenurilor private în gestiunea familiei Străisteanu.
La data de 20 ianuarie 2014, Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău a emis o ordonanţă prin care s-a întors executarea Hotărârii Curţii de Apel Economice din 18 decembrie 2006, fiind restituit lui Străisteanu Natalia terenul cu suprafaţa de 3 1,6549 ha, nr. cadastral 8040102003 (la moment nr. cadastral 8040102023), Danielei Străisteanu terenul cu suprafaţa de 9,6944 ha, nr. cadastral 8040102002 şi cu suprafaţa de 2,0317 ha cu nr. cadastral 8040102008 (la moment nr. cadastral 8040102024). S-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Străşeni să reînregistreze contractul de vânzare-cumpărare nr. 3346 din 17 iulie 2001, încheiat între SRL „Codrana Lux" şi Străisteanu Natalia Afanase, contractul de donare a terenului nr. 3356 din 24 martie 2004, încheiat între Străisteanu Gheorghe şi Străisteanu Daniela şi contractul de donare a terenului nr. 3912 din 08 aprilie 2004, încheiat între Străisteanu Gheorghe şi Străisteanu Daniela.
La data de 23 ianuarie 2014, executorul judecătoresc Gheţiu Liudmila a emis 2 (două) încheieri nr. 023-129/14 şi 023-130/14 privind intentarea procedurii de executare. La data de 10 februarie 2014, Curtea de Apel Chişinău a eliberat Titlu de executare nr. 2e- 3577/-5/2013 cu privire la executarea încheierii judecătoreşti din 27 noiembrie 2013. La data de 24 februarie 2014, Curtea de Apel Chişinău a emis o încheiere prin care a dispus anularea ordonanţei din 20 ianuarie 2014, fiindu-le explicat reclamanţilor dreptul de a depune o acţiune civilă privind întoarcerea executării în ordinea generală la Judecătoria r-lui Străşenie La data de 07 martie 2014, executorul judecătoresc Liudmila Gheţiu, prin încheiere dispune încetarea procedurii de executare.
Prin încheierea Judecătoria r-lui Străşeni din 17 martie 2014, acţiunea civilă depusă de reclamanţi în ordinea generală a fost restituită pe motiv că, asupra întoarcerii executării este în drept să se expună doar Curtea Supremă de Justiţie, deoarece la caz, anume această instanţă a emis ultima decizie. Tot la 17 martie 2014, Curtea de Apel Chişinău a emis încă o încheiere prin care a restituit cererea reclamanţilor privind restituirea contravalorii bunurilor. Prin decizia irevocabilă a Curţii Supremă de Justiţie din 02 aprilie 2014, a casat încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 prin care s-a dispus întoarcerea executării şi restituirea terenului arendat SRL „Codrana Lux". La data de 08 aprilie 2014, dosarul privind încălcarea dreptului la proprietate comis intenţionat de instanţele naţionale în privinţa SRL „Codrana Lux" a fost pus repetat pe rol, la CEDO.
La data de 30 aprilie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a emis o încheiere irevocabilă prin care a respins recursul declarat de reclamanţi împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013, ca inadmisibil. Curtea Supremă de Justiţie a menţionat în încheiere că argumentele Curţii de Apel Chişinău precum că obiectul cererii de chemare în judecată a fost neexecutarea hotărârii judecătoreşti timp de o lună (30 de zile), este motivat.
La data de 28 mai 2014, executorul judecătoresc Liudmila Gheţiu a emis încă 2 încheieri prin care a dispus încetarea procedurii de executare, invocînd că, reclamanţii dispun de 2 decizii judecătoreşti irevocabile care urmează a fi executate, astfel părţile sunt obligate să se conformeze deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 4 2013. S-a mai invocat că, familia Străisteanu nu au fost repuşi în drepturile lor legale, însă dînşii niciodată nu au refuzat de la proprietatea lor. La data de 22 octombrie 2012, familia Străisteanu peste termenul stabilit în Regulamentul Curţii Europene – 6 luni, a solicitat, printr-o cerere adresată către înalta Curtea Europeană, revizuirea hotărârii CEDO din 24 aprilie 2012. Indică reclamanţii că, sunt dispuşi să restituie celeilalte părţi, inclusiv şi statului Republicii Moldova tot ceea ce au primit pe dosarul dat, totodată solicitînd să le fie restituită proprietatea.
Susţin că, prin hotărîrea CEDO din 24 aprilie 2012 emisă la cererea nr. 4834/06 Străisteanu şi alţii c. Moldova, reclamanţilor le-au fost restituite doar valoarea terenurilor care au fost în proprietatea lor, valoarea materialelor de construcţie care sunt proprietatea lui Străisteanu Natalia şi Străisteanu Daniela şi acaparate de către CI. „Interpares Prim" S.A., nu au fost restituite, prejudiciul material suportat de reclamanţi la procurarea materialelor de construcţii, nu a fost reparat. Această circumstanţă se confirmă şi prin scrisoarea Agentului Guvernamental Lilian Apostol nr. 10/3151 din 01 aprilie 2014. Astfel, toate materialele de construcţie care se află pe teritoriul construit şi amenajat de familia Străisteanu în extravelanul satului Ţigăneşti r-1 Străşeni, aparţin cu drept de proprietate Nataliei Străisteanu şi Danielei (Gîrjev) Străisteanu.
Mai afirmă că, conform Raportului de Evaluare nr. 0039 din 19 mai 2014, valoarea materialelor de construcţii amplasate pe terenul aflat anterior în proprietatea lui Străisteanu (Gîrjev) Daniela constituie suma de 3 milioane 509 mii lei, iar în proprietatea lui Străisteanu Natalia constituie suma de 774 mii lei.
Solicită reclamanţii Natalia Străisteanu, Daniela Străisteanu şi SRL ,,Codrana Lux” constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a deciziei irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013, încasarea din contul statului în beneficiul lor a prejudiciului material şi moral cauzat în urma neexecutarea hotărârilor judecătoreşti irevocabile din 06 martie 2013 şi 19 decembrie 2013, conform Raportului de Evaluare nr. 0039 din 19 mai 2014, după cum urmează: - în beneficiul Nataliei Străisteanu a prejudiciului material cauzat în sumă de 774 000 lei; - în beneficiul Danielei (Gîrjev) Străisteanu a prejudiciului material în sumă de 3 509 000 lei; - în beneficiul Nataliei Străisteanu şi Danielei (Gîrjev) Străisteanu a prejudiciului material suportat prin achitarea taxei pentru intentarea procedurii de executare, conform ordinelor de plată anexate, în sumă de 6500 lei; - în beneficiul Nataliei Străisteanu şi Danielei (Gîrjev) Străisteanu a prejudiciului material suportat prin cheltuieli de judecată (asistenţă juridică), în sumă de 5000 lei; - în beneficiul Nataliei Străisteanu a prejudiciului moral cauzat în sumă de 30 000 lei; 5 - în beneficiul Danielei (Gîrjev) Străisteanu a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 19 septembrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de către Străisteanu Daniela, Străisteanu Natalia, SRL "Codrana Lux" a fost respinsă ca neîntemeiată (vol.I, f.d.217). Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 29 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către Străisteanu Daniela, Străisteanu Natalia, SRL "Codrana Lux", fiind menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 19 septembrie 2014 (vol.II, f.d.17). Invocînd ilegalitatea actelor judecătoreşti enunţate, la 08 iunie 2015, Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu şi Daniela Străisteanu au declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chişinău din 29 aprilie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 19 septembrie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral cauzat prin această încălcare să fie admisă în sensul declarat. În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, la caz, atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale și neîntemeiate și urmează a fi casate, pe motiv că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, cu atît mai mult că instanţele de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi au interpretat în mod eronat legea.
Astfel, întru argumentarea poziţiei nominalizate s-a subliniat că, atît prima instanţă cît şi instanţa ierarhic superioară – instanţa de apel, nu au ţinut cont de faptul că statul prin intermediul organelor sale abilitate intenţionat şi ilegal nu execută decizia din 06 martie 2013, iar reprezentanţii Ministerului Justiţiei săvârşesc un abuz de funcţie de durată/continuu, contrar prevederilor art. 16 CPC şi a art. 120 din Constituţia RM nu execută hotărârile de judecată irevocabile, circumstanţe care cauzează prejudicii de imagine statului Republica Moldova, ca stat de drept şi democratic, în care drepturile şi libertăţile omului constituie o prioritate, încălcând astfel prevederile actelor naţionale şi internaţionale, ce ţin de dreptul la proprietate şi accesul la justiţie - prin neexecutarea hotărârilor judecătoreşti irevocabile.
La fel, s-a mai invocat că, hotărârea Judecătoriei sect. Buiucani mun. Chişinău din 19 septembrie 2014 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2015 nu corespund cerinţelor art. 241 alin. (5) Cod de procedură civilă, or, în motivarea hotărârii instanţa judecătorească este obligată să indice: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă; probele veridice pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, locul aflării, în cadrul dosarului, a probei la care se face referire (fila dosarului), argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, pretenţiile sau obiecţiile căror participanţi la proces sunt recunoscute în întregime sau parţial temeinice, cum instanţa consideră necesar de a soluţiona acţiunea, condiţii ce nu sunt prezente în prezenta speţă.
6 Plus la aceasta, au mai indicat recurenţii că, instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre, or, în cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană, condiţie prezentă la caz.
Aşa-dar, s-a mai invocat că, din cuprinsul hotărârii din 19 septembrie 2014 şi deciziei din 29 aprilie 2015, instanţele judecătoreşti nu s-au expus asupra: probelor, iniţial, invocate în cererea de chemare în judecată, în susţinerile verbale, probe care sunt stabilite şi în cadrul examinării cauzei; asupra faptului, probelor că nu există nici un document prin care familia Străistanu chipurile a refuzat la proprietate, or acestea sunt fraze eronate şi declarative; asupra probelor constatate prin decizia irevocabilă din 19 decembrie 2013; că repunerea în poziţia initial semnifică repunerea în realitate, dar nu prin fraze declarative.
În rezultat, instanţele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin lege – înfăptuirea actului de justiţie, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existențe ale cauzei, pronunțînd hotărîri ilegale și neîntemeiate de respingere a acţiunii, astfel fiind încălcat în mod direct dreptul ei la judecarea în mod echitabil a cauzei (vol.II, f.d.30-37). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată cu recurs a fost pronunţată la 29 aprilie 2015 (vol.II, f.d.17), iar recursul a fost depus la 08 iunie 2015 (vol.II, f.d.30-37).
Verificînd legalitatea deciziei contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu şi Daniela Străisteanu, urmează a fi declarat inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un 7 judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Alin. (4) al articolului enunţat prevede expres că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu şi Daniela Străisteanu, este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.
Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Argumentele invocate în cererea de recurs depusă de Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu şi Daniela Străisteanu, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
Cele relatate mai sus derivă și din dispoziţia articolului 13 din Convenţia Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu şi Daniela Străisteanu, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 8 d i s p u n e : Recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, Natalia Străisteanu şi Daniela Străisteanu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Valentina Clevadî 9