2ra-2304/15 — Încasarea prejudiciului material în ordine de regres

Dosarul nr. 2ra-2304/15 prima instanţă - I. Mînăscurtă instanţa de apel –V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova, ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni împotriva lui Darii Liviu privind încasarea prejudiciul material în ordine de regres, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Darii Liviu, şi modificată hotărîrea judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 04 martie 2015, c o n s t a t ă ; La 07 noiembrie 2014 Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni s-a adresat cu cerere de chemare în instanţa de judecată împotriva lui Darii Liviu în care a solicitat încasarea prejudiciului material în ordine de regres în mărime de 19794,92 lei, cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 3900 lei şi compensarea cheltuielilor de plata taxei de stat în mărime de 593,85 lei. În motivarea pretenţiilor sale a reiterat că, la 23 octombrie 2013 Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni a încheiat cu Temciuc Victor contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr.000462535 potrivit căruia s-a asigurat automobilul de model „BMW 520i” cu numărul de înmatriculare CQX 237. La 05 aprilie 2014 în mun.

Chişinău Darii Liviu conducînd automobilul de model „BMW 520i” cu numărul de înmatriculare CQX 237 a tamponat automobilul de model Toyota Corolla cu numărul de înmatriculare RAT 104 condus de către Duhlicher Grigore, iar în rezultatul accidentului rutier automobilul a fost deteriorat tehnic. A arătat că, a fost pornit dosarul de daune nr.0447 la 11 aprilie 2014, ulterior a fost întocmit procesul-verbal de constatare a pagubelor din 15 aprilie 2014 semnat de către părţile implicate in accident, prin care au fost stabilite defectele aduse automobilului deteriorat Toyota Corolla cu numărul de înmatriculare RAT 104. 1 Susţine că prin dispoziţia nr. RCO 0447-2014 LA 06 mai 2014 Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni a dispus recunoaşterea evenimentului produs drept caz asigurat.

În baza contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr.000462535 şi a Dispoziţiei nr. RCA0447-2014 din 06 mai 2014, Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni a achitat despăgubirea de asigurare în mărime de 19794,92 lei beneficiarului despăgubirii de asigurare. Prin hotărîrea judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 martie 2015 acţiunea înaintată de Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni s-a admis integral. S-a încasat de la Darii Liviu în beneficiul Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni, prejudiciu material în mărime de 19794,92 lei, cheltuieli de judecată în mărime de 1593,85 lei, în total suma de 21388, 77 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, S-a scutit integral apelantul Darii Liviu de la plata taxei de stat în mărime de 445,50 lei, la depunerea apelului. S-a admis apelul declarat de către Darii Liviu şi s-a modificat hotărîrea judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 martie 2014 în partea cuantumului prejudiciului material încasat de la Darii Liviu în beneficiul Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni, micşorînd suma de la 19794,92 lei pînă la 11000 lei şi cheltuielile pentru plata taxei de stat de la 593,85 lei, la 330 lei. La 23 iulie 2015, Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd casarea acesteia şi menţinerea hotărîrii judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 04 martie 2014. În motivarea recursului, a indicat că, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material. Concluziile instanţei de apel fiind eronate din cauza aplicării legii incorect a legii materiale. Consideră recurentul că procesul verbal de constatare a pagubelor nu are drept scop evaluarea sumei finale a despăgubirii de asigurare ci doar stabilirea pieselor şi părţilor componente deteriorate şi procedeul tehnologic de remediere a lor, prin procesul verbal nu poate fi stabilit cuantumul despăgubirii de asigurare. Afirmă că instanţa de apel a concluzionat greşit faptul că procesul verbal de constatare a pagubei reprezintă acordul cu privire la cuantumul despăgubirii de asigurare.

Procesul verbal nu are scop stabilirea sumei despăgubirii de asigurare, iar suma indicată în acesta este suma rezervei preventive pînă la prezentarea documentelor justificative de la staţia de reparaţie sau concluziile expertului. A invocat că instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionare corectă a pricinii. Recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Prin referinţa depusă la 17 septembrie 2015 Darii Liviu a indicat că decizia 2 instanţei de apel este legală şi întemeiată fiind emisă în conformitate cu prevederile legale şi circumstanţele cauzei. Susţine că instanţa de apel just a stabilit cuantumul prejudiciului material cauzat automobilului de model „Toyota Corolla”. A pledat pentru respingerea recursului înaintat de către Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Potrivit scrisorii Curţii de Apel Chişinău (f.d.124), decizia motivată a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 11 iunie 2015, însă nu există dovada legală de recepţionare motiv pentru care instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 23 iulie 2015 este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile 3 trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” societate pe acţiuni, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 4