2ra-2131/15 — Repararea prejudiciului material şi moral

Prima instanță: Judecătoria Făleşti Dosarul nr. 2ra-2131/15 Judecător: I. Ghizdari Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: N. Chircu, A. Toderaş, A. Albu ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Oleg Sternioală, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sajin Victor împotriva Întreprinderii Mixte Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acţiuni şi Ciornîi Elena privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 28 mai 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 20 februarie 2015, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă : La 28 februarie 2014, Sajin Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către IM CIA „Transelit” SA şi Ciornîi Elena cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin infracţiune.

In motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin decizia agentului constatator din 14 octombrie 2013 Ciornîi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod Contravenţional, şi sancţionată cu amendă în mărime de 40 unităţi convenţionale, şi 5 puncte de penalizare. Procesul-verbal cu privire la contravenţie precum şi decizia agentului constatator din 14 octombrie 2013 Ciornîi Elena nu a contestat, din contra a achitat amenda aplicată.

Menţionează reclamantul că, la data de 14 octombrie 2013, Ciornîi Elena nerespectînd regulile de circulaţie rutieră, drept urmare a tamponat automobilul ce aparţine reclamantului, la acel moment condus de către Vacarciuc Andrei, căruia i l-a transmis în posesie şi folosinţă, în urma accidentului a avut loc deteriorarea automobilului ce aparţine cu drept de proprietate reclamantului de model Suzuki Liana, anul producerii 2004, număr de înregistrare ED BG 671. Automobilul pîrîtei era asigurat de răspundere civilă auto obligatorie la ÎM CIA „Transelit” SA, drept dovadă este poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă. La data de 02 ianuarie 2014, în baza cererii a fost efectuată expertiza merceologică privind stabilirea cuantumului prejudiciului material cauzat automobilului ce aparţine reclamantului, inclusiv costul lucrărilor şi a materialelor necesare reparaţiei.

Potrivit raportului de expertiză nr. 0342704 din 03 ianuarie 2014 mărimea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier constituie 37 987,41 lei, fiind luată în consideraţie si uzura detaliilor. Indică reclamantul că, pîrîtii au refuzat să repare prejudiciului material constatat în baza raportului de expertiză. De asemenea, compania de asigurare în răspunsul prezentat a stabilit că, prejudiciul material cauzat reclamantului constituie suma de 17 000 lei, fapt cu care ultimul nu este de acord. La fel, prin acţiunile lui Ciornîi Elena au fost create reclamantului suferinţe fizice şi retrăiri sufleteşti, cauzîndu-i un prejudiciu moral pe care îl apreciază în mărime de 20000 lei. Solicită reclamantul, încasarea în beneficiul său în mod solidar din contul pîrîţilor a prejudiciului material cauzat în mărime de 37 987,41 lei, a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei, precum şi cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Făleşti din 05 mai 2014, cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol, în temeiul art. 267 lit. a) CPC (f.d. 84-87). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 01 iulie 2014, a fost admis recursul declarat de Sajin Victor, casată încheierea Judecătoriei Făleşti din 05 mai 2014 cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași instanţă în acelaşi complet de judecată (f.d. 97-99). Prin încheierea Judecătoriei Făleşti din 08 decembrie 2014, a fost atras din oficiu în calitate de intervenient accesoriu Vacarciuc Andrei (f.d. 141-142). Prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 20 februarie 2015, s-a admis parţial cererea de chemare în judecată formulată de Sajin Victor.

S-a încasat din contul ÎM CIA „Transelit” SA în beneficiul lui Sajin Victor suma de 37 987,41 lei cu titlu de despăgubire de asigurare; suma de 3 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică; suma de 2 447,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat din contul lui Sajin Victor în beneficiul lui Ciomîi Elena suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică. S-a încasat din contul IM CIA „Transelit” SA în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 629,62 lei (f.d. 159; 173-186). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015, au fost respinse apelurile declarate de către Sajin Victor şi ÎM CIA „Transelit” SA şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 20 februarie 2015. S-a încasat de la Sajin Victor în beneficiul Elenei Ciornîi cheltuielile de judecată în mărime de 1 500 lei.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 01 iulie 2015, în termenul prevăzut de lege, ÎM CIA „Transelit” SA a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Făleşti din 20 februarie 2015, modificarea hotărîrilor recurate în partea cuantumului despăgubirilor de asigurare prin micşorarea sumei despăgubirii de asigurare la suma de 17 000 lei, respingerea integrală a pretenţiilor în partea cheltuielilor de asistenţă juridică şi cheltuielilor de judecată. Solicită recurentul încasarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat pentru examinarea recursului. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

La 07 august 2015, Sajin Victor prin intermediul reprezentantului avocatul Pleşca Iulian a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de ÎM CIA „Transelit” SA nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎM CIA „Transelit” SA ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” Societate pe Acţiuni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Oleg Sternioală Ion Druţă