Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2152/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
23 septembrie 2015
Părțile
Ivanov Elena vs Ghimpu Lora şi Ghimpu Tudor, interveient accesoriu Mamolea Feodor şi Direcţia asistenţă socială şi protecţia familiei Soroca
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-2152/15 — Privind evacuarea silită din bunul imobil, încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2152/15 Instanţa de fond: Judecătoria Soroca – Gh. Mîra Instanţa de apel: CA Bălţi – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către avocatul Elic Dlujanschi în interesele lui Tudor Ghimpu şi Lora Ghimpu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Ivanov împotriva lui Tudor Ghimpu şi Lora Ghimpu, intervenienţi accesorii Feodor Mamolea şi Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Soroca privind evacuarea silită din bunul imobil, încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 21 mai 2015, prin care s-a admis cererea de apel declarată de Tudor Ghimpu şi Lora Ghimpu, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 05 decembrie 2014 în partea micşorării cheltuielilor de judecată, micşorînd suma de la 5.100 lei la suma de 2.600 lei, cu menţinerea hotărîrii în partea admiterii pretenţei privind evacuarea şi respingerii pretenţiei privind încasarea prejudiciului moral, CONSTATĂ : La 30 mai 2014 Elena Ivanov prin intermediul avocatului Nina Dorogan a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Ghimpu şi Lora Ghimpu privind evacuarea silită din bunul imobil, încasarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că în baza contractului nr. 2-263 din 09 februarie 1996 Elena Ivanov a devenit proprietara apartamentului nr. 44 din str. Luceafărul, 22 or. Soroca, Din anul 1999 a plecat la muncă în Italia, apartamentul lăsîndu-l în seama fiicelor gemene Oxana şi Aliona, care ulterior în anul 2004 au plecat la muncă peste hotare. Revenind acasă în anul 2012 Elena Ivanov a constatat că în apartament locuiesc Lora Ghimpu şi Tudor Ghimpu, care conform datelor cadastrale din 05 februarie 2008 deţin dreptul de proprietate asupra apartamentului.

1 Reclamanta a argumentat că prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 septembrie 2012, hotărîrea instanţei de fond din 29 decembrie 2007 a fost casată şi s-a dispus respingerea cererii lui Tudor Ghimpu şi Lora Ghimpu privind recunoaşterea contractului de vînzare – cumpărare a imobilului valabil şi retragerea vizei de reşedinţă, decizie menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 mai 2014. Astfel a fost restabilit integral dreptul de proprietate a Elenei Ivanov asupra apartamentului menţionat. Reclamanta considerînd că pîrîţii ilegal ocupă spaţiul locativ, ce-i aparţine, a solicitat evacuarea silită a lui Tudor Ghimpu şi Lora Ghimpu din apartamentul nr. 44 din str. Luceafărul, 22 or.

Soroca fără acordarea unui alt spaţiu locativ, precum şi încasarea de la pîrîţi în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 50.000 lei şi a cheltuielilor de judecată. În cadrul examinări cauzei pîrîţii au solicitat de a atrage în proces în calitate de intervenient accesoriu pe Feodor Mamolea, indicînd că la 01 ianuarie 2013 Lora Ghimpu a încheiat cu acesta un contract de locaţiune în privinţa unei odăi din apartamentul litigios pe un termen de 2 ani şi 11 luni. Primă instanţă prin încheierea din 29 iulie 2014 a dispus atragerea lui Feodor Mamolea în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîţilor (f.d. 85). Ulterior, prin încheierea instanţei de fond din 22 octombrie 2014 s-a dispus atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîţilor Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Soroca (f.d.

97). Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 05 decembrie 2014 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de către Elena Ivanov. S-a evacuat Lora Ghimpu şi Tudor Ghimpu din bunul imobil – apartamentul nr. 44 din str. Luceafărul, 22, or. Soroca. S-a încasat solidar de la Lora Ghimpu şi Tudor Ghimpu în beneficiul Elenei Ivanov cheltuielile de judecată în sumă de 5.100 lei. În rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 125, 134 - 136). La 31 decembrie 2014 Lora Ghimpu şi Tudor Ghimpu au înaintat cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Soroca din 05 decembrie 2014, solicitînd casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acţiunea (f.d. 131 – 132, 151 - 153). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 mai 2015 s-a admis apelul declarat de Lora Ghimpu şi Tudor Ghimpu, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 05 decembrie 2014 în partea cheltuielilor de judecată, micşorînd suma de la 5.100 lei la suma de 2.600 lei.

În partea admiterii pretenţiei privind evacuarea silită şi respingerii pretenţiei privind încasarea prejudiciului moral hotărîrea s-a menţinut (f.d. 182 - 187). La 08 iulie 2015 avocatul Elic Dlujanschi în interesele Lorei Ghimpu şi Tudor Ghimpu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel din 21 mai 2015 în partea menţinerii hotărîrii instanţei de fond, solicitînd în această parte de a emite o hotărîre nouă de respingere a cerinţelor privind evacuarea Lorei Ghimpu şi Tudor Ghimpu din bunul imobil şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică. În rest de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond din 05 decembrie 2014 (f.d. 195 - 203). 2 În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că erorile comise de instanţa de apel şi de fond au dus la soluţionarea greşită a pricinii, aprecierea probelor de către instanţele de apel şi de fond a fost arbitrară.

La 05 august 2015 avocatul Nina Dorogan în interesele Elenei Ivanov a depus referinţă la cererea de recurs declarată de avocatul Elic Dlujanschi în interesele Lorei Ghimpu şi Tudor Ghimpu, solicitînd respingerea recursului ca inadmisibil. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale . Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Bălţi a fost pronunţată la 21 mai 2015 şi a fost expediată părţilor la data de 03 iunie 2015 (f.d. 188), fiind recepţionată la 09 iunie 2015 (f.d. 192). Recurentul a depus recurs la 08 iulie 2015, fiind depus în termen.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de avocatul Elic Dlujanschi în interesele Lorei Ghimpu şi Tudor Ghimpu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Avocatul Elic Dlujanschi în interesele Lorei Ghimpu şi Tudor Ghimpu a invocat că erorile comise de instanţa de apel şi de fond au dus la soluţionarea greşită a pricinii, aprecierea probelor de către instanţele de apel şi de fond a fost arbitrară.

Condiţii de netemeinice ale acţiunii au fost întrunite şi demonstrate în instanţa de judecată, însă cu toate acestea, criteriile de bază care necesită să fie luate în consideraţie la soluţionarea unor asemenea litigii, au fost neglijate de instanţa de apel şi instanţa de fond, fapt ce au dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. În speţă, Colegiul menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanţa de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Alin. (4) al aceluiaş articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în 3 măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de avocatul Elic Dlujanschi în interesele Lorei Ghimpu şi Tudor Ghimpu împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Elic Dlujanschi în interesele Lorei Ghimpu şi Tudor Ghimpu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Ivanov împotriva lui Tudor Ghimpu şi Lora Ghimpu, intervenienţi accesorii Feodor Mamolea şi Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Soroca privind evacuarea silită din bunul imobil, încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.