2ri-238/15 — Atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere

prima instanţă: S. Procopciuc dosarul nr. 2ri-238/15 DECIZIE 16 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Iuliana Oprea, Iurie Diaconu, Galina Stratulat examinând recursul declarat de către lichidatorul autorizat a SRL „Saiha Exim” în procedură de faliment – Ciobanu Dorin, în cauza civilă la cererea introductivă a IFS Glodeni cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Saiha Exim”, împotriva hotărârii Curţii de Apel Bălți din 03 iunie 2015, prin care a fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie a cererii lichidatorului Ciobanu Dorin cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a SRL „Saiha Exim” în proces de insolvabilitate c o n s t a t ă: La data de 28 februarie 2011 IFS Glodeni a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Saiha Exim”.

Prin încheierea Curții de Apel Economice din 03 martie 2011, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de inspectoratul fiscal, dispusă aplicarea măsurilor de asigurare în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea insolvabilității și numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Casian Tamara”. Prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 20 aprilie 2011, a fost admisă cererea introductivă și intentată procedura de insolvabilitate față de SRL „Saiha Exim”, fiind numit în calitate de administrator al insolvabilității ÎI „Ciobanu Daniela”. Totodată a fost aplicat sechestru pe toate bunurile, conturile bancare și corespondența comercială a societăţii. Prin încheierea Curții de Apel Economice din 22 septembrie 2011, a fost încetată procedura de insolvabilitate şi dispusă lichidarea debitorului, cu desemnarea în calitate de lichidator a ÎI „Ciobanu Daniela”.

Cererea de demisie a lichidatorului ÎI „Ciobanu Daniela” a fost admisă prin încheierea Curții de Apel Economice din 21 decembrie 2011, cu desemnarea în calitate de lichidator a ÎI „Ciobanu Dorin”. Deoarece a fost dispusă continuarea procedurii de insolvabilitate faţă de societate, cu intrarea în faliment şi lichidarea acesteia, prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 20 martie 2015 a fost admisă cererea de înlocuire prin subrogare a lichidatorului ÎI „Ciobanu Dorin” cu lichidatorul în persoana administratorului autorizat Ciobanu Dorin, deţinătorul autorizaţiei nr. 13 din 14 ianuarie 2015 eliberată de Ministerul Justiţiei. Lichidatorul SRL „Saiha Exim” - ÎI „Ciobanu Dorin” a depus cerere cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a administratorului SRL „Saiha Exim” – Podlesnaia Natalia şi a contabilului şef – Vîrstiuc Irina.

În motivarea cererii a indicat că, conform art. 72 al. (7) a Legii privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007, în cazul apariţiei indiciilor de insolvabilitate, administratorul este obligat să depună imediat, dar nu mai tîrziu decît la expirarea unei luni, cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate dacă asociaţii nu vor acoperi pierderile. Art. 14 al. (3) a Legii insolvabilităţii prevede că, debitorul este obligat să depună cerere introductivă imediat, dar nu mai tîrziu de expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor indicate în prezentul articol la alin.(2) şi la art.10 alin.(2). Respectiv, în cazul neîndeplinirii din partea administratorului societăţii cu răspundere limitată a obligaţiei de înaintare a cererii introductive privind iniţierea procesului de insolvabilitate, survin consecinţele prevăzute de art. 14 al.

(4) şi art. 248 al. (1) a Legii insolvabilităţii, care indică expres că dacă debitorul nu depune cerere introductivă în cazurile şi în termenul prevăzut în prezentul articol, persoana care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are dreptul de a reprezenta debitorul, asociaţii cu răspundere nelimitată şi lichidatorii debitorului răspund subsidiar în faţa creditorilor pentru obligaţiile apărute după expirarea termenului prevăzut la alin.(3). Dacă în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14.

În cazul societăţii date însă, cererea introductivă privind iniţierea procesului de insolvabilitate a fost înaintată de creditorul IFS Glodeni. Deci, odată cu admiterea cererii introductive a creditorului pe motivul existenţei temeiurilor de insolvabilitate a debitorului, concomitent se constată şi culpa organului de conducere a debitorului în neexecutarea obligaţiei de depunere în termen a cererii introductive. Or, reprezentantul debitorului, d-na Podlesnaia Natalia, în calitate de administrator, nu a îndeplinit aceste condiţii imperative, din care considerente asupra acesteia urmează a fi aplicate consecinţele răspunderii subsidiare.

La moment întreprinderea insolvabilă SRL „Saiha Exim” nu dispune de masă debitoare care ar acoperi integral creanţele validate şi cheltuielile procesului de insolvabilitate, din care cauză conform art. 247-249 a Legii insolvabilităţii, urmează a fi admisă cererea de atragere la răspundere subsidiară a membrului organului de conducere a debitorului - d-na Podlesnaia Natalia. A mai menţionat că, Podlesnaia Natalia nu a prezentat administratorului insolvabilităţii actele de evidenţă contabilă a societăţii, ştampila întreprinderii, care prin prisma art. 248 al. (1) lit. e) a Legii insolvabilităţii la fel constituie temei de atragere la răspundere subsidiară. Creanţa formată în sumă de 540163,5 lei rezultă din actul de control şi decizia IFS Glodeni din 06 octombrie 2009, în urma căruia s-a stabilit că mai multe bunuri lipsesc.

Or, lipsa în stoc a materialelor în valoare de 540000 lei şi faptul ascunderii acestora au dus nemijlocit la acumularea datoriilor şi, cu titlu de consecinţă, la incapacitatea de plată a societăţii. În final, lichidatorul a menţionat că incapacitatea de plată a debitorului a apărut începînd cu data de 07 octombrie 2009, după adoptarea deciziei de către IFS Glodeni, care nu a fost contestată în vreun mod de societate. Prin hotărîrea Curţii de Apel Bălți din 03 iunie 2015, a fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie a cererii lichidatorului Ciobanu Dorin cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a SRL „Saiha Exim” în proces de insolvabilitate.

La 29 iunie 2015 lichidatorul autorizat a SRL „Saiha Exim” în procedură de faliment – Ciobanu Dorin a declarat recurs împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii contestate, cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea cererii şi atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a societăţii insolvabile. În motivarea recursului a invocat că, instanţa la adoptarea hotărîrii a aplicat o lege care nu trebuia aplicată. Astfel, instanţa şi-a motivat soluţia în baza Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, care a intrat în vigoare la 14 martie 2013. Or, avînd în vedere că legea prevede pentru categoria dată de litigii a termenului de 3 ani de prescriere a acţiunii, acest termen urma să curgă începînd cu data de 14 martie 2013, reieşind din caracterul neretroactiv al legii.

Respectiv, în coraport cu cele menţionate mai sus, cererea lichidatorului din 21 august 2014 de atragere a membrilor organelor de conducere a debitorului la răspundere subsidiară a fost depusă în termen. La rîndul său, Legea insolvabilităţii în redacţia legii din 14 noiembrie 2001 nu stipula expres vreun termen de prescriere a dreptului la acţiune privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului de conducere a debitorului. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Potrivit art. 8 alin. (1) a Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

Conform art. 248 alin.(6) a Legii insolvabilităţii, în toate cazurile, asupra acţiunii prevăzute la alin.(1), instanţa de insolvabilitate se pronunţă prin hotărîre, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea. Colegiul relevă că, materialele cauzei nu atestă date care ar confirma recepţionarea de către recurent a copiei hotărîrii primei instanţe din 03 iunie 2015, din care cauză instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 29 iunie 2015 în termen (f.d. 156,158). În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. După cum rezultă din materialele cauzei, la 28 februarie 2011 IFS Glodeni a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Saiha Exim”.

Prin încheierea Curții de Apel Economice din 03 martie 2011, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de organul fiscal, dispusă aplicarea măsurilor de asigurare în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea insolvabilității și numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Casian Tamara”. Prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 20 aprilie 2011, a fost admisă cererea introductivă și intentată procedura de insolvabilitate față de SRL „Saiha Exim”, fiind numit în calitate de administrator al insolvabilității ÎI „Ciobanu Daniela”, iar prin încheierea Curții de Apel Economice din 22 septembrie 2011 a fost încetată procedura de insolvabilitate şi dispusă lichidarea debitorului, cu desemnarea în calitate de lichidator a ÎI „Ciobanu Daniela”.

În urma admiterii cererii de demisie a lichidatorului ÎI „Ciobanu Daniela”, prin încheierea Curții de Apel Economice din 21 decembrie 2011 a fost desemnat în calitate de lichidator ÎI „Ciobanu Dorin”, iar prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 20 martie 2015 a fost admisă cererea de înlocuire prin subrogare a lichidatorului ÎI „Ciobanu Dorin” cu lichidatorul în persoana administratorului autorizat Ciobanu Dorin, deţinătorul autorizaţiei nr. 13 din 14 ianuarie 2015 eliberată de Ministerul Justiţiei. La fel, s-a stabilit că la 21 august 2014 lichidatorul SRL „Saiha Exim” - ÎI „Ciobanu Dorin” a depus cerere cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului, care însă a fost respinsă prin hotărîrea Curţii de Apel Bălți din 03 iunie 2015 ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie.

Or, în motivarea cererii sale lichidatorul a invocat faptul că administratorul SRL „Saiha Exim” - d-na Podlesnaia Natalia şi contabilul şef - Vîrstiuc Irina nu au transmis lichidatorului ştampila şi actele contabile, au deturnat activele debitorului prin ce au prejudiciat proprietatea societăţii, nu a fost depusă cerere de insolvabilitate în termen de 30 zile de la apariţia stării de insolvabilitate şi a fost continuată activitatea întreprinderii care a dus vădit la incapacitatea de plată a debitorului. Astfel, ca rezultat al supraîndatorării debitorului, acesta a fost în imposibilitate de a stinge datoriile acumulate faţă de bugetul public naţional în sumă totală de 134575,9 lei. A fost invocat şi faptul că organele de conducere nu au predat actele contabile şi ştampila, iar în stocul întreprinderii lipseau bunuri materiale în sumă de 672099 lei.

Or, fiind în incapacitate de plată întreprinderea, urma a fi depusă acţiune în termen de 30 zile de la data apariţiei stării de insolvabilitate a societăţii. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă constatând şi elucidând pe deplin circumstanţele ce au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, în coroborare cu prevederile legale ce guvernează raportul juridic litigios, temeinic a constatat că cererea cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Conform art. 248 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dacă în cadrul procesului sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal, desfăşurarea unei activităţi comerciale în interes personal sub acoperirea debitorului, majorarea fictivă a pasivelor debitorului şi/sau deturnarea (ascunderea) unei părţi din activul debitorului, procurarea de fonduri pentru debitor la preţuri exagerate, ţinerea unei contabilităţi fictive sau contrare prevederilor legii, precum şi contribuirea la dispariţia documentelor contabile, a documentelor de constituire şi a ştampilei, dispunerea continuării unei activităţi a debitorului care îl duce în mod vădit la incapacitate de plată, dispunerea, în luna precedentă încetării plăţilor, de a se plăti cu preferinţă unui creditor în dauna celorlalţi creditori, nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art. 14,

comiterea altor acţiuni care au adus daune proprietăţii debitorului. În conformitate cu al. (5) art. 148 al Legii menționate, măsura prevăzută la al.(1) se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia să fie cunoscută persoana care a cauzat starea de insolvabilitate, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărîrii de intentare a procedurii de insolvabilitate. Reieșind din prevederile art. 272 al. (1) Cod civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Prin urmare, din analiza prevederilor enunţate rezultă că în cazul în care sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de persoana, care a comis acțiuni ce a adus daune proprietății debitorului, la cererea lichidatorului depusă în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia să fie cunoscută persoana care a cauzat starea de insolvabilitate sau a comis acțiunile ce au adus daune proprietății debitorului dar nu mai devreme de 2 ani de la data de intentare a hotărîrii de insolvabilitate. Dreptul de depunere a cererii se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Raportînd la caz prevederile legale enunțate, instanţa de recurs constată că dreptul lichidatorului Ciobanu Dorin pentru înaintarea cererii cu privire la tragerea la răspundere subsidiară a administratorului SRL „Saiha Exim” - d-na Podlesnaia Natalia şi contabilului şef - Vîrstiuc Irina a luat naştere la 29 iunie 2011, iar termenul de prescriere de 3 ani a acestei acţiuni a expirat la 29 iunie 2014. Cu o astfel de cerere însă lichidatorul Ciobanu Dorin s-a adresat abia la 21 august 2014, deci cu omiterea termenului prescris imperativ de lege.

Sub acest aspect şi având în susţinere stipulările art. 271 Cod civil, care indică că acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond, instanţa de recurs constată că instanţa de insolvabilitate, examinînd pricina, justificat a concluzionat despre necesitatea respingerii cererii lichidatorului Ciobanu Dorin ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Or, la caz s-a stabilit cu certitudine că lichidatorul Ciobanu Dorin a depus cererea cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului cu omiterea termenului de prescripție, iar ultimii au invocat acest fapt ca mijloc de apărare împotriva lichidatorului, încît se consideră ca fiind stins dreptul subiectiv al lichidatorului la apărarea intereselor debitorului pe calea intentării acțiunii în instanța de judecată. Totodată, conform art. 279 Cod civil, în cazuri excepţionale, dacă instanţa de judecată constată că termenul de prescripţie extinctivă nu este respectat datorită unor împrejurări legate de persoana reclamantului, dreptul încălcat al persoanei este apărat.

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de prescripţie, iar conform art. 116 al. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură, pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Cu toate acestea însă lichidatorul Ciobanu Dorin nu a solicitat repunerea cererii în termen și nici nu a prezentat probe concludente care să justifice omiterea termenului prevăzut pentru depunerea cerii cu privire la atragerea la răspundere subsidiară, iar această împrejurare împiedică analizarea fondului pretenţiilor deduse judecăţii.

În consecință, instanța de recurs conchide că hotărîrea primei instanțe a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiul și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiții obiective participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale. Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de către lichidatorul autorizat a SRL „Saiha Exim” în procedură de faliment – Ciobanu Dorin și de a menține hotărîrea instanţei de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către lichidatorul autorizat a SRL „Saiha Exim” în procedură de faliment – Ciobanu Dorin. Se menține hotărîrea Curții de Apel Bălți din 03 iunie 2015, în cauza civilă la cererea introductivă a IFS Glodeni cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Saiha Exim”. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea Iurie Diaconu Galina Stratulat