2ra-2190/15 — Constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

dosarul nr.2ra-2190/15 prima instanţă - Gh. Plămădeală instanţa de apel - N. Budăi, I. Muruianu, A. Nogai ÎNCHEIERE 16 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mariniuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 07 mai 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Mariniuc Serghei și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 23 octombrie 2014. c o n s t a t ă La 27 iulie 2014, Serghei Mariniuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, Serghei Mariniuc a menționat că la 10 aprilie 2007 a depus la Judecătoria Buiucani municipiul Chișinău cererea de chemare in judecata cu privire la încasarea prejudiciului material și moral împotriva SRL „ALLLAS”, cu atragerea în proces a intervenientului accesoriu Alexei Boguțchii, invocînd că la 12 aprilie 2004, aproximativ la ora 00.15, ultimul aflîndu-se la serviciu în calitate de lucrător operativ (gardian al agenției de pază SRL „ALLAS”), în timp ce se afla pe str. Academiei, municipiul Chișinău, s-a apropiat și în mod ilegal, a tras în el din arma din dotare, de modelul „Saiga 20” cauzîndu-i conform raportului de expertiza leziuni corporale grave.

În baza sentinței Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 08 iunie 2005, Alexei Boguțchii a fost condamnat în baza art. 151 alin. (2) CP la 5 ani privațiune de libertate, iar acțiunea civila înaintată de Serghei Mariniuc urmînd a fi examinată de instanța de judecată în ordinea procedurii civile. 1 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2005 și decizia Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2006, sentința instanței de fond a fost menținută, cu excepția unor modificări legate de recalificarea acțiunilor lui Alexei Boguțchii. Invocă faptul că în urma tratamentului postoperatoriu, a cheltuit suma de 5942,50 lei. Consiliul de Expertiza Medicala a Vitalității i-a stabilit gradul 3 de invaliditate pe termen nelimitat.

După acordarea gradului de invaliditate, nu este apt să se angajeze la serviciu, iar starea de sănătate nu-i permite sa activeze în continuare conform profesiei deținute (în domeniul construcției), Pensia de invaliditate, stabilită în sumă de 109 lei, nu-i permite să achite serviciile comunale și sa-și întrețină copilul minor care este invalid de gr. I din copilărie, din care cauză, în perioada 2005-2010, a suportat suferințe fizice și psihice enorme. Prin cererea de chemare in judecata din 10 aprilie 2007, a solicitat încasarea din contul SRL „ALLAS” repararea prejudiciului material în sumă de 6942 lei și prejudiciul moral în sumă de 600000 lei. La 28 mai 2007, a depus cerere suplimentară, solicitînd atragerea în calitate de intervenient accesoriu pe Alexei Boguțchii.

Relatează că s-a adresat cu a două cerere de chemare în judecată împotriva SRL „ALLAS” și Alexei Boguțchii cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 75 691, 13 lei și a prejudiciului moral în suma de 600000 lei cu calcularea venitului ratat pentru anul 2007 în sumă de 101450, 93 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 22 octombrie 2007, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2008, s-a dispus încasarea de la Alexei Boguțchii a prejudiciului material în sumă de 6942 lei, cheltuieli de tratament în sumă de 101450 lei, salariul ratat pentru perioada 12 aprilie 2004 - 12 octombrie 2007, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, și încasarea de la Alexei Boguțchii a plății periodice viagere în sumă de 2429 lei, începînd cu 12 octombrie 2007. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 octombrie 2008, a fost admis recursul declarat de Serghei Mariniuc, casata integral decizia instanței de apel și hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 22 octombrie 2007 cu restituirea pricinii spre rejudecare.

În prima instanță pricina a fost examinată de judecătorul M. Leancă, ulterior, după decesul acestuia, cauza a fost examinată de judecătorul S. Lazar în perioada 29 ianuarie 2009-15 decembrie 2009. Considera că, tergiversarea judecării pricinii a fost cauzată de pronunțarea încheierii Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 08 iulie 2009, prin care s-a decis stabilirea gradului de pierdere a capacității sale de muncă și respectiv, dosarul a fost suspendat pînă la 21 octombrie 2009. La 23 octombrie 2009 Consiliul de Expertiza Medicala a Vitalității a prezentat concluziile sale privitor la faptul că este imposibil de stabilit gradul pierderii capacității de muncă.

Astfel, instanța de judecata a dispus reluarea examinării pricinii date și, prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 15 decembrie 2009, a fost încasată de la Alexei Boguțchii suma de 266496 lei cu titlu de venit ratat pentru perioada 12 aprilie 2004 – 01 august 2009, suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2429 lei cu titlu de cheltuieli de tratament. În rest, pretențiile au fost respinse. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2015, hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 15 decembrie 2009 a fost casată, cu restituirea pricinii 2 spre rejudecare în prima instanță. Pricina a fost repartizata judecătorului O. Cojocaru, aflîndu-se pe rol din 28 iunie 2011, fiind tergiversată examinarea pricinii din cauza neprezentării in ședința de judecată a SRL ’’ALLAS,,, prin încheierea din 31 martie 2011 fiindu-i aplicată amendă.

De asemenea, pretinde că judecarea pricinii a fost tergiversată, avînd în vedere plecarea judecătorului O. Cojocaru în concediu de maternitate.

Astfel, pricina civilă a fost transmisă spre examinare judecătorului Svetlana Balmus, care a examinat cauza în perioada 04 decembrie 2011- 06 august 2013. În baza hotărîrii Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 06 august 2013, s-a încasat de la Alexei Boguțchii venitul ratat pentru perioada 12 aprilie 2004 – 12 octombrie 2007 în sumă de 102018 lei, prejudiciului moral în sumă de 1000 lei și renta viageră în sumă de 2429 lei, începînd cu 13 octombrie 2007. În baza cererii din 08 august 2013 a fost emisa hotărîrea suplimentară din 15 august 2013, conform căreia s-a dispus încasarea de la Alexei Boguțchii a rentei viagere lunare în suma de 2429 lei, începind cu data de 13 octombrie 2007. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2014, a fost admis apelul declarat de Alexei Boguțchii cu modificarea hotaririi Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 06 august 2013 în partea micșorării cuantumului venitului ratat încasat Alexei Boguțchii de la suma de 102018 lei la suma de 81451 lei.

În rest hotărîrea instanței de fond a fost menținută. Astfel, examinarea pricinii civile a durat de la 14 iulie 2007 pînă la 04 februarie 2014, deci о perioada de 7 ani. Estimează suferințele suportate la suma de 70000 lei cu titlu de prejudiciu moral si deoarece nu a avut posibilitate de a obține careva venituri pentru întreținerea sa și a copilului minor, care este invalid de gr. II din copilărie, iar pensia de 593 lei nu este suficientă pentru întreținere. Mai mult, Alexei Boguțchii nu i-а recuperat în această perioadă sumele pretinse. Considera că, tergiversarea examinării cauzei într-un termen de 7 ani este cauzată inclusiv de comportamentul instanțelor de judecată care de două ori au trimis cauza spre rejudecare, deși erau obligate să о examineze în continuare în fond.

Serghei Mariniuc solicită constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă împotriva SRL ”ALLAS” și Alexei Boguțchii cu privire la repararea prejudiciului material și moral. De asemenea, solicită încasarea prejudiciului moral în mărime de 70000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 23 octombrie 2014, acțiunea a fost admisă parțial. A fost constatată încălcarea dreptului lui Serghei Mariniuc la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Mariniuc împotriva SRL ”ALLAS” și Alexei Boguțchii cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

De la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor a fost încasat în beneficiul lui Serghei Mariniuc prejudiciul moral în mărime de 15000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2015, au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Mariniuc Serghei și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 23 octombrie 2014. 3 La 17 iulie 2015, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie respinsă integral sau modificarea deciziei instanței de apel cu diminuarea sumei dispuse spre încasare cu titlu de prejudiciu moral.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în motivarea recursului a menționat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material. Astfel, a menționat că la adoptarea soluției, instanța de apel doar parțial a apreciat raportul motivat prezentat de Judecătoria Buiucani municipiul Chișinău, în condițiile în care din conținutul acestui înscris urmează că durata de timp a examinării cauzei nu poate fi imputată exclusiv instanței de judecată. Or, examinarea cauzei în acest interval de timp s-a datorat atît complexității cauzei, cît și comportamentului părților la proces. Mai mult ca atît, judecarea cauzei în termenul invocat s-a datorat și diversității cerințelor, multitudinilor de acte, contradictorialitate de date în actele prezentate.

La fel a relatat că în partea ce ține de comportamentul părților, pe parcursul examinării cauzei au intervenit situații și solicitări din partea participanților la proces cum ar fi înaintarea cererilor de amînare a ședințelor din diverse motive, inclusiv șapte cereri de amînare au fost depuse de intimat, au fost înaintate demersuri privind numirea expertizei, fapt ce a generat suspendarea procesului pe un termen de 3 luni. Consideră că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că termenul rezonabil urmează a fi apreciat în colaborare și cu termenii prevăzuți de legislația procesual- civilă, care sunt stabiliți în vederea asigurării desfășurării procesului cu respectarea unor principii fundamentale ale dreptului procesual civil, cum ar fi principiul disponibilității, principiul contradictorialității și egalității în drepturi a participanților la proces.

De asemenea, menționează că instanța de apel a apreciat arbitrar poziția participanților procesului și nu a luat în considerație argumentul invocat de recurent în ce privește nedepunerea în instanța de judecată de către intimat a cererii de urgentare a examinării pricinii, or la caz nu s-a făcut uz de remediul accelerator prevăzut de legislația procesual civilă. Prin acest comportament, intimatul a acceptat tăcit toate acțiunile întreprinde de autoritatea judecătorească și participanții procesului. Referitor la soluția instanțelor de judecată privind încasarea prejudiciului moral în cuantum de 15000 lei, consideră că este excesivă în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

Mai mult, cuantumul prejudiciului moral este excesiv și vădit disproporțional în corelație cu sumele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazuri similare. Intimatul Serghei Mariniuc, prin referința depusă a solicitat respingerea recursului declarat de Ministerul Justiției al RM. De asemenea, a menționat că nu-i poate fi imputată vina în faptul că nu a solicitat instanței aplicarea prevederilor art. 192 al. (1) CPC în ce privește depunerea unei cereri de accelerare a procedurii de examinare a pricinii, deoarece cererea de chemare în judecată împotriva SRL ”Allas” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, a fost depusă la 10 aprilie 2007, iar prevederile legale prin care a fost aplicat art. 192 al.

(1) CPC, a intrat în vigoare prin Legea din 21 aprilie 2011, adică cu mult mai tîrziu de la depunerea cererii de chemare în judecată. 4 În ce privește suma prejudiciului moral încasată în mărime de 15000 lei, consideră că este proporțională în raport cu suferințele morale, deoarece fiind invalid de gradul III, are la întreținere un copil minor. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată la 07 mai 2015, iar la 23 mai 2015, recurentul a recepționat copia deciziei motivate a instanței de apel (f.d. 104). Astfel, recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 17 iulie 2015, în termen. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura 5 admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 6