2ra-1939/15 — Privind excluderea asociatului din societate

Dosarul nr. 2ra-1939/15 Instanţa de fond: Judecătoria Soroca – D. Gherman Instanţa de apel: CA Bălţi – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 16 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Tamara Chişca - Doneva, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sef – Gaz” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sef – Gaz” şi Baroul „Partener – A” Întreprinderea Individuală împotriva lui Fedor Panferov privind excluderea asociatului din societate, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 07 aprilie 2015, prin care s-a admis cererea de apel declarată de Fedor Panferov, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 octombrie 2014, s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a respins acţiunea, CONSTATĂ : La 24 ianuarie 2014 SRL “Sef-Gaz” , Baroul “Partener-A” ÎI au înainat cerere de chemare în judecată împotriva lui Fedor Panferov privind excluderea asociatului din societate.

În motivarea cererii au indicat că, Fedor Panferov (cetăţean al Federaţeii Ruse), fiind administrator al întreprinderii SRL “Sef - Gaz”, folosind situaţia de serviciu, a folosit bunurile Societăţii în scop personal. Potrivit datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice - Fedor Panferov este asociat al întreprinderii SRL “Sef - Gaz” (IDNO 1003600136299), cu deţinerea a 48% din capitalul social. 1 Reclamanţii au menţionat că Fedor Panferov în perioada de la 08 decembrie 2009 pînă la 10 februarie 2012 a figurat în calitate de administrator al întreprinderii SRL “Sef - Gaz”, în perioada în care ultimul a luat sub răspundere sume de bani în mărime de 57.904,69 lei, pe care nu i-a întors pînă în prezent.

Au solicitat excluderea asociatului Fedor Panferov din societate, ca sancţiune pentru folosirea bunurilor întreprinderii în interes personal. Faptul folosirii de către Fedor Panferov a bunurilor societăţii în interesele personale a fost constatat documentar. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 octombrie 2014 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de SRL “Sef - Gaz”, Baroul “Partener-A” ÎI. S-a exclus din SRL “Sef - Gaz” asociatul Fedor Panferov (f.d. 117, 119 - 120). La 24 noiembrie 2014 avocaţii Valentin Ciuhrii şi Boris Onică în interesul lui Fedor Parfenov au înaintat cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Soroca din 24 octombrie 2014, solicitînd casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărîri (f.d.

125 - 126). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 07 aprilie 2015 s-a admis apelul declarat de Fedor Parfenov, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 octombrie 2014, s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a respins acţiunea. În motivarea soluţiei s-a indicat că prima instanţă în motivarea hotărîrii s-a limitat doar la aprecierea subiectivă a unor înscrisuri, concluzionînd eronat că acestea ar avea calitate de probe la dosar, cu invocarea normelor legale referitoare la excluderea asociatului din cadrul societăţii, fără a aprecia, în modul corespunzător, înscrisurile anexate la dosar şi a aprecia corect cadrul legislativ, care guvernează circumstanţele speţei examinate în coraborare cu probele anexate de către părţi.

Astfel în speţa dată materialele anexate la dosar nu pot avea calitate de probă, fiind incerte şi inadmisibile, drept urmare nu pot fi luate la baza soluţiei de admitere a acţiunii. Prin urmare, probele prezentate nu au demonstrat că Fedor Panferov în calitate de administrator a comis careva fraude în detrimentul societăţii, a folosit patrimoniul acesteia în favoarea sa. Sub aspect de fraudă reclamantul nu a probat că pîrîtul cu rea-credinţă a comis careva acte păgubitoare pentru ceilalţi asociaţi şi în scop de obţinere de foloase, precum nu a fost probat folosirea patrimoniului în folosul său ori primirea sub răspundere a banilor nu- l scuteşte de obligaţia de a-i restitui.

Astfel, instanţa de apel a reţinut că întregul raţionament al instanţei de fond a fost bazat pe prezumţii simple, inadmisibile de sinestătător pentru dovedirea unor fapte ilicite, ori nu s-a făcut dovada faptelor reglementate de art. 47 alin. (1) al Legii nr. 135 din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată (f.d. 180 - 183). La 11 iunie 2015 SRL “Sef - Gaz” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 07 aprilie 2015, solicitînd casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii primei instanţei (f.d. 190 - 194). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, avînd un conţinut contradictoriu şi insuficient motivat, fapt pentru care se impune casarea acesteia.

Fedor Panferov a depus referinţă la cererea de recurs înaintată de către SRL “Sef - Gaz”, prin care a solicitat respingerea acesteia. 2 Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Bălţi a fost pronunţată la 07 aprilie 2015 şi a fost expediată părţilor la 21 aprilie 2015 (f.d. 184). Recurentul a depus recurs la 11 iunie 2015, fiind depus în termen. Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, raportîndu-le la materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de SRL “Sef - Gaz” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. SRL “Sef - Gaz” a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, avînd un conţinut contradictoriu şi insuficient motivat, fapt pentru care se impune casarea acesteia. În speţă, Colegiul menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanţa de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Alin. (4) al aceluiaş articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 3 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de SRL “Sef - Gaz” împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sef – Gaz” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sef – Gaz” şi Baroul „Partener – A” Întreprinderea Individuală împotriva lui Fedor Panferov privind excluderea asociatului din societate. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca - Doneva Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4