2ra-1943/15 — Repararea prejudiciului cauzat sănătăţii

prima instanță: E. Pșenița dosarul nr. 3ra-1943/15 instanța de apel: I. Grosu A. Corcenco D. Corolevschi DECIZIE 16 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Iurie Diaconu, Ion Corolevschi examinând recursului declarat de către Anatol Țapu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatol Țapu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 07 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Anatol Țapu şi menținută hotărârea Judecătoriei Edineț din 09 martie 2015, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen a acţiunii, iar acţiunea a fost respinsă ca tardivă, c o n s t a t ă: La 18 iulie 2014, Anatol Țapu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 28 martie 1981, fiind sergent în organele de miliţie, în jurul orei 19.00, a fost inclus în grupa operativă cu care s-a deplasat la cinematograful din or. Edineț, unde avea loc o bătaie. În timpul dispersării participanților la bătaie, a fost lovit cu pumnii şi picioarele în față şi pe alte regiuni ale corpului până şi-a pierdut cunoștința. Ulterior, adresându- se la medicul legist, s-a constatat că a suferit o comoție cerebrală și excoriație în regiunea feței. Susține că în urma examinării faptului dat, a fost adoptată o încheiere prin care s-a stabilit că această traumă a avut loc în timpul exercitării obligațiunilor de serviciu. De asemenea, ulterior a fost întocmit actul cu privire la împrejurările contractării traumei din 31 ianuarie 1997 aprobat de comisarul CPR Edineț, prin care de asemenea s-a constatat că a fost traumat în timpul exercițiului funcției.

1 Menționează că în rezultatul traumei suferite în timpul exercițiului funcției situația sănătății sale s-a înrăutățit grav, fapt ce se constată şi prin certificatul medical nr. 8 din 12 februarie 1997, aprobat de 5 medici ai Spitalului MAI unde este indicat că acuză dureri permanente surde în regiunea lombară, vome, scăderea memoriei, nervozitate și insomnie, care au apărut din anul 1981. Indică reclamantul că s-a adresat către pârât cu solicitarea de a fi despăgubit pentru traumele suferite în timpul exercițiului funcției, dar prin răspunsul primit de la MAI a fost informat că nu-i poate fi achitată suma de asigurare obligatorie de stat în legătură cu contractarea traumei în anul 1981 din motivul omiterii termenului general de prescripție.

Consideră că acest răspuns nu face față unui organ de Stat, deoarece nu din vina lui nu a fost întocmit setul de acte necesar pentru achitarea sumei de asigurare obligatorie. Astfel, având în vedere faptul agravării stării sănătății sale, ceea ce resimte și până în timpul de față, permanent are dureri de cap, amețeli, nu vede, insomnie, foarte des este in stare de acces şi transportat la spital, estimează prejudiciul moral în sumă de 150000 lei. Solicită Anatol Ţapu repunerea în termenul de înaintare a acțiunii și încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în folosul său a prejudiciului moral în sumă de 150000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 09 martie 2015 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea cu privire la repunerea în termen a acțiunii şi acţiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.

A fost încasat de la Anatolie Ţapu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălți din 07 mai 2015 a fost respins apelul declarat de către Anatol Țapu şi menținută hotărârea primei instanțe. La 11 iunie 2015, Anatol Țapu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului, recurentul Anatol Ţapu a indicat că nu este de acord cu hotărîrile instanţelor de judecată, deoarece acestea s-au mărginit numai asupra termenului de prescripţie, fără a examina fondul cauzei. Menţionează că conform art. 208 Codul civil, sunt imprescriptibile extinctiv pretenţiile vu privire la repararea prejudiciului cauzat vieţii sau sănătăţii persoanei.

La fel a menţionat că instanțele de judecată nu au elucidat și constatat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, au fost încălcate şi aplicate greșit normele de drept material și de drept procedural. Astfel instanţa a examinat cauza aplicînd şi făcînd referire la legi în interesul reclamatului. Mai mult instanţa de apel nu s-a expus în decizie din ce cauză nu este repusă în termen acţiunea sa, neluînd în consideraţie faptul că este grav bolnav, invalid şi permanent se tratează. Nu s-a pronunţat instanţa de apel şi în privinţa taxei de stat care a fost încasată ilegal de către prima instanţă. 2 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîri sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost recepţionată de către recurent la 15 mai 2015, iar la 11 iunie 2015, adică în termenul prevăzut de lege Anatol Ţapu a declarat recurs. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 19 august 2015 recursul declarat de Anatol Ţapu a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentele recursuri se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţă de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Astfel, la 18 iulie 2014 Anatol Ţapu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne prin care a solicitat repunerea în termen repararea prejudiciului moral în mărime de 150000 lei . Fiind investită cu judecarea pricinii în fond, prima instanţă a respins cererea de repunere în termen a acţiunii şi a respins acţiunea ca fiind depusă tardiv.

Curtea de Apel Chişinău, respingînd apelul, nu a verificat legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. Judecînd recursul declarat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel la emiterea deciziei a încălcat normele de drept procedural. Conform art. 267 Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Conform art. 271 Codul civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond.

În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. Conform art. 272 alin. (1) Codul civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Art. 280 lit. c) Codul civil prevede că sînt imprescriptibile extinctiv pretenţiile cu privire la repararea prejudiciului cauzat vieţii sau sănătăţii persoanei. În acest caz, se repară prejudiciul pentru o perioadă anterioară intentării acţiunii, dar nu mai mare de 3 ani.

3 Astfel, după cum rezultă din actele pricinii recurentul Anatol Ţapu a solicitat repararea de către Ministerul Afacerilor Interne prejudiciului cauzat vieţii şi sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu în mărime de 150000 lei şi reieşind din prevederile art. 280 lit. c) Codul civil, aceste pretenţii sunt imprescriptibile extinctiv. Prin urmare, nu pot fi reţinute argumentele instanţelor de judecată ierarhic inferioare precum că în condiţiile în care recurentul-reclamant Anatol Ţapu solicită repararea prejudiciului moral în temeiul art. 1424 alin, (1) Codul civil urma să depună acţiune în instanţă în termen de 3 ani începînd cu momentul în care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa prejudiciului şi persoana obligată, deoarece după cum s-a menţionat acesta solicită repararea prejudiciului cauzat vieţii sau sănătăţii în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu.

Relevant la cele expuse Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că respingerea acţiunii ca fiind tardivă în circumstanţele date afectează grav dreptul recurentului- reclamant Anatol Ţapu la un proces echitabil. În acelaşi timp, se reţine că instanţele de judecată ierarhic inferioare, respingând acţiunea ca fiind tardivă, nu s-au expus asupra fondului cauzei, bazându-se în exclusivitate doar pe faptul că recurentul-reclamant a omis fără motive temeinic justificate termenul de adresare în judecată.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ţinând cont de faptul că instanţele de judecată ierarhic inferioare nu s-au expus asupra fondului cauzei, respingând neîntemeiat cererea de repunere în termen şi respectiv respingând acţiunea ca fiind tardivă, iar instanţa de recurs este în imposibilitate de a corecta respectiva eroare judiciară, concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârile judecătoreşti pronunţate nu satisfac standardele procedurale ale legalităţii şi temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs, şi reiterând lipsa temeiurilor legale de a restitui cauza spre rejudecare în prima instanţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, a casa integral decizia instanţei de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, de un alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina, să emită o decizie legală şi întemeiată, respectând dreptul părţilor la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Anatolie Ţapu. 4 Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 07 mai 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatol Țapu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Iurie Diaconu Ion Corolevschi 5