2rhc-61/15 — Recunoaşterea ca fiind stinse obligaţiile financiare şi încasarea datoriei

prima instanţă: Iu. Sciastlivîi dosarul nr. 2rhc-61/15 instanţa de apel: B. Bîrca, M. Ciugureanu, I. Cotruţă instanţa de recurs: N. Clima, S. Novac, O. Sternioală V. Timofti, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 09 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea Tamara Chişca-Doneva, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Societatea comercială „Petrivas Trans” societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii mixte „AutoFrame-FM” societate cu răspundere limitată împotriva Societăţii comerciale „Petrivas Trans” societate cu răspundere limitată cu privire la recunoaşterea ca fiind stinse obligaţiile financiare şi încasarea datoriei şi la cererea reconvenţională a Societăţii comerciale „Petrivas Trans” societate cu răspundere limitată împotriva Întreprinderii mixte „AutoFrame-FM” societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea datoriei, a penalităţii şi a dobânzii de întârziere, constatarea nulităţii actului juridic de vânzare-cumpărare a bunurilor şi declararea nulităţii facturilor fiscale de transmitere a bunurilor, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2014, prin care a fost respins recursul declarat de către Societatea comercială „Petrivas Trans” societate cu răspundere limitată şi au fost menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 septembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 06 iulie 2012,

c o n s t a t ă: La 16 aprilie 2009, ÎM „AutoFrame-FM” SRL a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SC „Petrivas Trans” SRL cu privire la recunoaşterea ca fiind stinse obligaţiile financiare şi încasarea datoriei. În motivarea acţiuni reclamantul a indicat că a încheiat cu SC „Petrivas Trans” SRL contractul de prestări de servicii nr. 22/05-1 din 22 mai 2007, conform căruia ultima s-a obligat să execute lucrări de construcţie, iar ÎM „AutoFrame-FM” SRL s-a obligat să le recepţioneze şi să-i plătească retribuţia convenită în prezentul contract. Menţionează că obiectul şi conţinutul contractului menţionat corespund relaţiilor de antrepriză. Susţine că costul lucrărilor convenit de către părţi a constituit 16127537 lei, iar costul total al lucrărilor recepţionate a constituit 15124340 lei.

Afirmă că conform condiţiilor contractului menţionat, ÎM „AutoFrame-FM” SRL a transferat în contul achitării preţului contractual mijloace băneşti în sumă totală de 10474000 lei şi a furnizat materiale de construcţie în valoare de 2788845,42 lei, iar pentru partea rămasă neacoperită a datoriei stabilite în contract ÎM „AutoFrame-FM” SRL a compensat prin trecerea în contul datoriei respective a creanţei reale, pe care o avea faţă de SC „Petrivas Trans” SRL în baza contractelor de vînzare-cumpărare a mijloacelor de transport din 21 noiembrie 2008, 21 noiembrie 2008, 29 septembrie 2008, 28 august 2008 şi 16 aprilie 2008 în sumă de 2880687, 37 lei.

Invocă că în urma compensării pretenţiilor opuse, obligaţiile de plată ale ÎM „.AutoFrame-FM” SRL din cadrul contractului de prestări de servicii nr. 22/05-1 din 22 mai 2007 au fost stinse în totalitate, iar obligaţiile de plată ale SC „Petrivas Trans” SRL, apărute în cadrul contractelor de vânzare-cumpărare a mijloacelor de transport în valoare totală de 1019192,79 lei, nu au fost acoperite în mărimea valorii revendicărilor din acţiune. Prin urmare, solicită recunoaşterea ca fiind stinse obligaţiile financiare ale ÎM „AutoFrame-FM” SRL faţă de SC „Petrivas Trans” SRL, care rezultă din contractul de prestare a serviciilor din 22 mai 2007, în sumă de 1861494,58 lei şi încasarea de la pârât a datoriei în sumă de 1019192,79 lei şi a cheltuielilor de judecată.

La 06 mai 2009, SC „Petrivas Trans” SRL a depus o cerere reconvenţională împotriva ÎM „AutoFrame-FM” SRL cu privire la încasarea datoriei, a penalităţii şi a dobânzii de întârziere. În motivarea acţiunii reconvenţionale pârâtul a indicat că la 22 mai 2007, între SC „Petrivas Trans” SRL şi ÎM „AutoFrame-FM” SRL a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 22/05-1 privind reconstrucţia Centrului de deservire auto „Şevrelet” din str. Socoleni,18, mun. Chişinău. Menţionează că lucrările de construcţie s-au efectuat pe parcursul anilor 2007-2008. Conform contractului şi devizului de cheltuieli, costul total al lucrărilor contractate este de 16127537 lei. Susţine că pînă în prezent, SC „Petrivas Trans” SRL a efectuat lucrări de construcţie, costul cărora constituie 15124340 lei.

Din această sumă reclamantul a achitat pîrîtului doar suma de 10474000 lei. Afirmă că în costul lucrărilor prezentate spre achitate, pârâtul nu a inclus costul materialelor de construcţie primite de la reclamant, care, conform facturilor fiscale înaintate de către reclamant prin înşelăciune şi abuz de încredere, constituie 2788845,42 lei. Conform calculelor efectuate de către specialiştii SC „Petrivas Trans” SRL, la efectuarea lucrărilor de construcţie la obiectul Centrul de deservire a automobilelor „Şevrolet” au fost utilizate materialele reclamantului în sumă de 1785412,45 lei. În rest, materialele reclamantului în sumă de 1003432,97 lei, prezentate pârâtului spre achitare, au fost utilizate la efectuarea lucrărilor de către alţi antreprenori, care au lucrat pe acest şantier, precum şi în alte interese ale reclamantului.

Invocă că din aceste considerente, pârâtul nu recunoaşte suma de 2788845,42 lei ca datorie faţă de reclamant. Mai invocă că în perioada existenţei relaţiilor contractuale, reclamantul nu a achitat pârâtului costul lucrărilor, conform proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor îndeplinite şi recepţionate de către ultimul, în sumă totală de 4650341 lei. Menţionează că în scopul stingerii unei părţi a acestei datorii, între reclamant şi pârât au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare nr. 129/211108 din 21 noiembrie 2008, nr. 128/211108 din 21 noiembrie 2008, nr. 114/290908 din 29 septembrie 2008, nr. 103/280808 din 28 august 2008, nr. 48/160408 din 16 aprilie 2008 şi nr. 89/141107 din 14 noiembrie 2007, prin care reclamantul a livrat pârâtului automobile de diferite modele în sumă de 2880687,37 lei.

Conform prevederilor contractelor menţionate, transmiterea automobilului către proprietar s-a efectuat după achitarea deplină a costului automobilului conform actului de predare-primire. Astfel, actele de predare-primire, semnate de către părţi şi anexate la aceste contracte, confirmă faptul achitării depline a automobilelor livrate de către reclamant. Susţine că au existat unele declaraţii între părţi referitoare la stingerea datoriilor prin compensare, însă din cauză că reclamantul nu a dus negocierile cu pârâtul pînă la capăt, ele nu au fost oformate printr-un acord în scris de stingere reciprocă a datoriilor cu reclamantul, care ar fi permis contabilităţilor ambilor părţi efectuarea operaţiunilor de rigoare.

Toate lucrările efectuate de către pârât au fost recepţionate de către reclamant în baza proceselor-verbale de recepţie finală, fără a fi înaintate careva pretenţii în scris referitor la volumul şi la calitatea lor. Afirmă că suma reală a datoriei reclamantului faţă de pârât pentru lucrările de construcţie efectuate la obiectul – reconstrucţia Centrului de deservire auto „Şevrolet” constituie 4650340 lei şi că în contul unei părţi a acestei datorii a primit automobile în sumă de 2880687,37 lei. Prin urmare, solicită încasarea de la reclamant a datoriei în sumă de 1769653,63 lei, a penalităţii în sumă de 293761,90 lei şi a dobânzii de întârziere în sumă de 174347,22 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 14 mai 2009 a fost admisă acţiunea iniţială şi a fost respinsă acţiunea reconvenţională ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Economice din 13 octombrie 2009 a fost admis apelul declarat de către SC „Petrivas Trans” SRL, casată integral hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecată.

SC „Petrivas Trans” SRL a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând încasarea de la reclamant a datoriei în sumă de 2026120,63 lei, a penalităţii în sumă de 368753 lei şi a dobânzii de întârziere în sumă de 414611,82 lei, a constata nulitatea actului juridic de vânzare-cumpărare a bunurilor în valoare de 2788845,42 lei şi declararea nulităţii facturilor fiscale nr. 08884919 din 31 mai 2007, nr. 1675483 din 25 iunie 2007, nr. 1675484 din 25 iunie 2007, nr. 1675491 din 01 septembrie 2007, nr. 1675492 din 01 septembrie 2007, nr. 1675493 din 01 septembrie 2007, nr. 1675494 din 01 septembrie 2007, nr. 1675495 din 01 septembrie 2007, nr. 1675496 din 01 septembrie 2007, nr. 1135528 din 27 decembrie 2007, nr. 1135529 din 31 ianuarie 2008, nr. 1135530 din 31 ianuarie 2008, nr. 1135531 din 31 ianuarie 2008 şi nr. 1135532 din 31 ianuarie 2008, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 03 iunie 2010 acţiunea iniţială a fost admisă, iar acţiunea reconvenţională a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Economică din 10 februarie 2011 a fost respins apelul declarat de către SC „Petrivas Trans” SRL şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 septembrie 2011 a fost admis recursul declarat de către SC „Petrivas Trans” SRL, au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Ialoveni.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 06 iulie 2012 acţiunea iniţială a fost admisă, au fost recunoscute stinse obligaţiile financiare ale ÎM „AutoFrame-FM” SRL faţă de SC „Petrivas Trans” SRL, care rezultă din contractul de prestare a serviciilor din 22 mai 2007, în sumă de 1861494,58 lei şi a fost încasat de la SC „Petrivas Trans” SRL în beneficiul ÎM „AutoFrame-FM” SRL datoria în sumă de 1019192,79 lei şi taxa de stat în sumă de 30575,78 lei. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 septembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către SC „Petrivas Trans” SRL şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2014 a fost respins recursul declarat de către SC „Petrivas Trans” şi au fost menţinute decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

La 31 martie 2015, SC „Petrivas Trans” SRL a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi dispunerea rejudecării recursului. Revizuienta SC „Petrivas Trans” SRL, în motivarea cererii de revizuire, a indicat că au devenit cunoscute circumstanţe şi fapte esenţiale ale pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, deşi el a întreprins toate măsurile pentru a afla toate circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, ceea ce în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC constituie temei pentru declararea revizuirii.

Menţionează că aceste circumstanţe şi fapte noi au fost consemnate în hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 12 februarie 2015, care a devenit irevocabilă la 17 februarie 2015 emisă în urma judecării pricinii civile la cererea sa de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Ialoveni cu privire la anularea deciziei nr. 172 din 26 octombrie 2012, fiind constatată ilegalitatea întocmirii celor 14 facturi fiscale din litigiu, precum şi atribuirea nejustificată în baza acestor facturi în cont a valorii TVA. Susţine că urmare, în condiţiile unor şi aceleaşi circumstanţe, revizuienta a fost pedepsită dublu.

Pe de o parte, a fost admisă acţiunea iniţială a intimatei, deoarece aceasta i-a livrat revizuientei materiale de construcţii în sumă de 2788845,42 lei în baza unor contracte de vânzare-cumpărare, care de facto nu există, iar pe de altă parte, prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 12 februarie 2015 a fost recunoscută legală decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Ialoveni, prin care revizuienta a fost obligată să restituie în bugetul de stat suma de 883355 lei pentru trecerea în cont a valorii TVA pentru o tranzacţie de vânzare- cumpărare, care nu a existat. Prin referinţa depusă la 05 mai 2015 ÎM „AutoFrame-FM” SRL a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

La 25 iunie 2015, SC „Petrivas Trans” SRL a depus o cerere de revizuire suplimentară, indicînd că drept temei de depunere a acesteia art. 449 lit. b) CPC şi anexând în acest sens decizia irevocabilă a Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 27 aprilie 2015, prin care a fost admis recursul declarat de către administratorul SC „Petrivas Trans” SRL împotriva încheierii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 martie 2015, casată încheierea nominalizată, prin care a fost anulată ordonanţa din 23 octombrie 2014, cît şi ordonanţa din 17 decembrie 2014 şi remisă cauza penală în adresa Procuraturii mun. Chişinău pentru lichidarea neajunsurilor şi efectuarea urmăririi penale suplimentare.

Menţionează că la moment, există două hotărâri irevocabile a instanţelor de judecată - una emisă la 12 februarie 2015 de către Judecătoria Ialoveni, în cauză civilă, iar alta emisă la 27 aprilie 2015 de către Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău, în cauză penală, prin care s-au expus tranşant la circumstanţele şi faptele noi invocate de către SC „Petrivas Trans” SRL, prin care s-a solicitat revizuirea deciziei Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2014, care constă ilegalitatea şi nevalabilitatea celor 14 facturi fiscale. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii ori s-a modificat hotărârea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Având ca temei prevederile enunţate, revizuienta SC „Petrivas Trans” SRL a anexat la cererea de revizuire hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 12 februarie 2015 şi decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 27 aprilie 2015. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că înscrisurile menţionate nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

Or, în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înţeles că circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, precum şi că circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Societatea comercială „Petrivas Trans” societate cu răspundere limitată, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii mixte „AutoFrame-FM” societate cu răspundere limitată împotriva Societăţii comerciale „Petrivas Trans” societate cu răspundere limitată cu privire la recunoaşterea ca fiind stinse obligaţiile financiare şi încasarea datoriei şi la cererea reconvenţională a Societăţii comerciale „Petrivas Trans” societate cu răspundere limitată împotriva Întreprinderii mixte „AutoFrame-FM” societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea datoriei, a penalităţii şi a dobânzii de întârziere, constatarea nulităţii actului juridic de vânzare-cumpărare a bunurilor şi declararea nulităţii facturilor fiscale de transmitere a bunurilor.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi