- Dosarul nr.
- 3r-213/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 9 septembrie 2015
- Părțile
- Bogos Alexandru vs Primaria municipiului Chisinau
- Pe scurt
- Temeiurile declararii revizuirii
3r-213/15 — Nesoluționarea în termen legal a cererii
dosarul nr. 3r-213/15 prima instanţă M. Ciugureanu DECIZIE 09 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către Asea Romașcan, Artur Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Bogos împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea nesoluționarea în termen legal a cererii, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2015, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Asea Romașcan, Artur Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg.
constată La 11 mai 2007, Alexandru Bogos a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea nesoluționarea în termen legal a cererii. În motivarea acţiunii, Alexandru Bogos a menționat că în baza contractului de vînzare-cumpărare din 14 iulie 2006, a devenit unicul proprietar al imobilului ce constă din încăperea nelocativă cu suprafața de 75,8 m2 situată în municipiul Chișinău, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni 17. A mai menționat că încăperea nelocativă constituie subsolul, situat în mijlocul curții și nu are hotare comune nici cu o construcție din curte, aflîndu-se la distanța prevăzută de normele în vigoare, de care s-au ținut cont la edificarea lui.
La fel a relatat, că nu se poate folosi de proprietatea sa din motivul efectuării prerogativelor prevăzute de legislația în vigoare pentru proprietar, deoarece cererile adresate Primăriei municipiului Chișinău nu se examinează nici într-un mod. Astfel, la 08 august 2006 s-a adresat Primăriei municipiului Chișinău cu cerere, care mai tîrziu din cauza nesoluționării în termenul legal, a fost dublată cu alte două cereri repetate, care pînă în prezent nu sunt soluționate. Menționează că colaboratorii Direcției Generale Arhitectură, urbanism și Relații Funciare a Primăriei municipiului Chișinău nu au soluționat nici una din 1 chestiunile abordate în cererile depuse, făcînd referire la necesitatea prezentării suplimentare a acordului vecinilor din curte, autentificat notarial, necătînd la faptul deținerii de către fostul proprietar a Certificatului de urbanism.
Consideră că în afara acordului vecinilor, care a fost solicitat ilegal, toate actele au fost prezentate la momentul depunerii cererii. Or, reieșind din dispozițiile art. 379 al. (1) Cod civil, acordul vecinilor este necesar numai în cazul în care edificarea și exploatarea construcției atentează în mod inadmisibil asupra imobilului. Relatează că nici un fel de atentări asupra imobilului vecinilor care constituie construcții separate, nu pot și nu vor fi. Cu atît mai mult, că conform legislației în vigoare, acordul vecinilor autentificat notarial este obligatoriu în cazurile reconstruirii imobilului comun, unde vecinii figurează în calitate de co-proprietari.
Alexandru Bogos solicită recunoașterea neîntemeiată a nesoluționării în termenul legal a cererilor de către Primăria municipiului Chișinău, obligarea Primăriei municipiului Chișinău să elibereze Certificatul de urbanism pentru proiectarea și construcția obiectivului și extinderea hotarelor existente cu alocarea terenului aferent pentru posibilitatea exploatării obiectivului proprietate privată, situat în curtea din str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni 17 municipiul Chișinău. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2007, acțiunea a fost admisă și a fost recunoscută ca neîntemeiată soluționarea în termenul legal a cererilor referitoare la un drept recunoscut de lege de către Primăria municipiului Chișinău.
A fost obligată Primăria municipiului Chișinău să elibereze pe numele lui Alexandru Bogos certificat de urbanism pentru proiectarea și construcția obiectivului și extinderea hotarelor existente cu alocarea terenului aferent pentru posibilitatea exploatării obiectivului proprietate privată, situat în curtea din str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni 17 municipiul Chișinău. La 01 aprilie 2015, Asea Romașcan, Artur Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg au depus cerere de revizuire a hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2007. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Asea Romașcan, Artur Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg.
La 17 iulie 2015, Asea Romașcan, Artur Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg au declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, solicitînd admierea recursului, casarea încheierii contestate și restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Recurenții Asea Romașcan, Artur Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg, în motivarea recursului au menționat că drept temei de depunere a cererii de revizuire a constituit faptul că nu au fost implicați în proces, astfel fiindu-le lezate drepturile și interesele sale.
2 Totodată au menționat că urma a fi atras în proces și Ministerul Culturii al RM, or Curtea de Apel Chișinău face referire la răspunsul Primăriei municipiului Chișinău din 21 ianuarie 2015, din care urmează că interesele sale la construcția obiectivului nu sunt lezate, însă nu a fost luat în considerație faptul că din scrisoarea Ministerului Culturii al RM rezultă că autorizațiile de construire au fost eliberate cu încălcări grave. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele cauzei rezultă că încheierea contestată a fost pronunțată la 25 iunie 2015, iar la 03 iulie 2015, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia încheierii contestate (f.d.
105). Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul la 17 iulie 2015, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după de examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.
S-a constatat că, Alexandru Bogos a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea nesoluționarea în termen legal a cererii. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2007, acțiunea a fost admisă și a fost recunoscută ca neîntemeiată soluționarea în termenul legal a cererilor referitoare la un drept recunoscut de lege de către Primăria municipiului Chișinău. A fost obligată Primăria municipiului Chișinău să elibereze pe numele lui Alexandru Bogos certificat de urbanism pentru proiectarea și construcția obiectivului și extinderea hotarelor existente cu alocarea terenului aferent pentru posibilitatea exploatării obiectivului proprietate privată, situat în curtea din str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni 17 municipiul Chișinău.
La 01 aprilie 2015, Asea Romașcan, Artur Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg au depus cerere de revizuire a hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2007. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Asea Romașcan, Artur Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Curtea de Apel Chişinău, prin încheierea din 25 iunie 2015, întemeiat a respins cererea de revizuire declarată de Asea Romașcan, Artur 3 Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg.
Din materialele cauzei rezultă că recurenții îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei prin care a fost obligată Primăria municipiului Chișinău să elibereze pe numele lui Alexandru Bogos certificat de urbanism pentru proiectarea și construcția obiectivului și extinderea hotarelor existente cu alocarea terenului aferent pentru posibilitatea exploatării obiectivului proprietate privată, situat în curtea din str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni 17 municipiul Chișinău În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile şi reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.
De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. După cum rezultă din încheierea contestată, drept temei al depunerii cererii de revizuire, recurenții au invocat lezarea drepturilor sale prin neatragerea în proces, întemeindu-și cererea prin răspunsul Ministerului Culturii din 01 aprilie 2015, conform căruia autorizațiile de construire au fost eliberate cu încălcări grave. Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) CPC poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a pronunţat în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor. Invocînd în cererea de revizuire temeiul prevăzut la art. 449 lit. c) CPC, recurenții nu au anexat probe, care ar confirma că prin hotărârea, a cărei revizuire se solicită, le-au fost lezate careva drepturi. La fel nu poate fi reținut nici argumentul recurenților precum că urma a fi atras în proces și Ministerul Culturii al RM.
Or, după cum rezultă din materialele cauzei, Ministerul Culturii al RM nu a invocat dezacordul cu hotărîrea contestată și nu a depus cerere de revizuire a acesteia. Cu atît mai mult că prin răspunsul Ministerului Culturii al RM, Asea Romașcan a fost informată despre faptul că în procesul de autorizare a construcției, Primăria municipiului Chișinău nu a ținut cont de cerințele legale și nu a solicitat beneficiarului avizarea Consiliului Național al Monumentelor Istorice a documentației de proiect.
La fel, în răspunsul dat se menționează că Ministerul Culturii al RM a solicitat Primăriei municipiului Chișinău să retragă autorizația de construire din 01 octombrie 2014, iar Inspecției de Stat în Construcții să sisteze lucrările pînă la avizarea schiței și proiectului de execuție a imobilului propus spre 4 edificare pe teritoriul adresei protejate cu statut de monument - str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 17. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că Curtea de Apel Chişinău, prin încheierea din 25 iunie 2015 corect a concluzionat că argumentele invocate de către recurenți în cererea de revizuire nu constituie temei de casare a încheierii contestate şi, prin urmare, temeinic şi legal a respins cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea contestată.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide Se respinge recursul declarat de către Asea Romașcan, Artur Romașcan, Taisia Suruceanu, Dumitru Gorneț, Galina Companieț, Maria Radu, Alexei Fedosencov, Valentina Josan, Iacov Reisburg. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Bogos împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea nesoluționarea în termen legal a cererii. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5