2rac-176/15 — Încasarea datoriei si penalitătii de întîrziere

prima instanţă: O. Melniciuc dosarul nr. 2rac-176/15 (Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău) instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa (Curtea de Apel Chişinău) DECIZIE 02 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Galina Stratulat Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Consit Pro”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Consit Pro” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Prodiafarm” cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Consit Pro” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 17 iunie 2014, c o n s t a t ă La 25 septembrie 2009 SRL „Consit Pro” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Prodiafarm” cu privire la încasarea penalităţii de întîrziere. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 01 septembrie 2008 în calitate de antreprenor a încheiat cu SRL „Prodiafarm” în calitate de beneficiar contractul de antrepriză (fără număr), în baza căruia s-a obligat să execute lucrări de reconstrucţie a farmaciei din str. Barbu Lăutaru, or. Cimişlia, în sumă de 1 988 000 lei, iar pârâta la rîndul său s-a obligat să-i achite costul lucrărilor în termenii stabiliţi de clauzele contractului. Potrivit pct. 2.1. al acordului adiţional nr. 3 din 05 iunie 2009 la contractul de antrepriză din 01 septembrie 2008, costul final al lucrărilor executate a fost stabilit de comun acord în sumă de 2 450 000 lei.

Susține SRL „Consit Pro” că şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile asumate, efectuând lucrările de reparație și reconstrucție contractate, însă SRL „Prodiafarm” a achitat doar suma de 2 380 154,43 lei, acumulând o datorie restantă de 69 845,57 lei, pe care refuză să o plătească. Menţionează reclamanta că potrivit pct. 4.2.3 al contractului de antrepriză, achitarea definitivă urma să fie efectuată în trei zile bancare din ziua semnării actului de recepţie finală al lucrărilor, iar conform pct. 6.2 al respectivului contract, pentru fiecare zi de întîrziere în achitarea plăţilor, părţile au stabilit o amendă în mărime de 4 000 lei. În calitate de act de recepţie finală a lucrărilor a fost prezentat procesul- verbal nr. 1 din 03 martie 2009, semnat de către ambele părţi, prin urmare anume din data respectiva urma a curge termenul de trei zile bancare pentru achitarea deplină a costului contractului.

Afirmă SRL „Consit Pro” că în pofida semnării actului de recepție finală la 03 martie 2009, pîrîta SRL „Prodiafarm” pentru lucrările efectuate a transferat ultima tranșă abia la 10 iunie 2009, cu întârziere de 62 zile, pentru care urmează a-i fi calculată penalitatea (amenda) de întârziere. Cere reclamanta SRL „Consit Pro” admiterea prezentei acțiuni și încasarea în beneficiul său de la SRL „Prodiafarm” a penalității (amenzii) de întârziere în mărime de 276 000,70 lei, precum și compensarea cheltuielilor legate de plata taxei de stat în sumă de 8 280 lei și a cheltuielilor suportate pentru asistență juridică în cuantum de 10 000 lei.

Pe parcursul examinării prezentei pricini, reclamanta SRL „Consit Pro” şi-a modificat şi concretizat pretenţiile din acţiune, solicitînd într-un final încasarea de la SRL „Prodiafarm” a sumei de 69 845,57 lei cu titlu de datorie de bază, 528 000 lei cu titlu de penalităţi (amenzi) de întîrziere, 17 935,37 lei – compensația pentru plata taxei de stat și 12 000 lei cheltuieli suportate pentru asistență juridică. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 29 octombrie 2010, cererea de chemare în judecată modificată depusă de către SRL „Consit Pro” a fost scoasă de pe rol. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 29 octombrie 2010, acţiunea SRL „Consit Pro” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat din contul SRL „Consit Pro” în beneficiul SRL „Prodiafarm” suma de 32 454,51 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Economice din 15 februarie 2011 a fost admis apelul declarat de către SRL „Consit Pro”, casată hotărîrea şi încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 29 octombrie 2010 cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 16 martie 2012, în temeiul Legii nr. 29 din 06 martie 2012 prezenta cauză a fost strămutată după competență jurisdicțională la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 iunie 2014 acţiunea SRL „Consit Pro” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat de la SRL „Consit Pro” în beneficiul SRL „Prodiafarm” suma de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în beneficiul statului – suma de 9 115,36 lei cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 a fost respins apelul declarat de către SRL „Consit Pro” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 iunie 2014. La 08 aprilie 2015 SRL „Consit Pro” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 iunie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

2 În motivarea recursului, SRL „Consit Pro” a invocat ilegalitatea hotărârilor judecătorești contestate. Menționează că instanţele de judecată ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat eronat normele de drept procedural, și anume Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău prin hotărârea din 17 iunie 2014 a încasat repetat din contul dânsei taxa de stat în cuantum de 9 115,36 lei, în pofida faptului că SRL „Consit Pro” atât la depunerea inițială a cererii de chemare în judecată, cât și la înaintarea cererii concretizate a plătit taxa de stat în sumă de 8 280 lei, și, respectiv, 9 655,37 lei. Iar Curtea de Apel Chișinău prin decizia recurată din 28 ianuarie 2015 nici nu s-a expus asupra respectivului argument al apelului de încasare repetată a taxei de stat, lăsându-l fără examinare și menținând fără modificări hotărârea primei instanțe.

Mai indică recurenta că instanțele inferioare în mod greșit au interpretat prevederile contractului și a acordurilor adiționale la acesta, considerând că ratele de achitare a costului lucrărilor prestate urmau a fi calculate din suma inițială de 1 988 000 lei (stabilită la 01 septembrie 2008), și nu din suma finală de 2 450 000 lei (stabilită de comun acord la 05 iunie 2009), în rezultat beneficiarul nefiind în întârziere de plată în urma semnării actului de predare-primire la 03 martie 2009. Pretinde recurenta că o asemenea concluzie contravine suportului probator al speței și este totalmente neîntemeiată.

Suplimentar, punctează SRL „Consit Pro” că instanțele de fond și de apel au apreciat în mod arbitrar probele prezente la dosar, și anume ordinul de plată nr. 722 din 24 martie 2009 referitor la suma de 180 567 lei achitată de către SRL „Prodiafarm”, or, în textul respectivului ordin este menționat expres că plata se efectuează conform facturilor fiscale nr. XT 2080855, 2080856, 2080858 din 24.02.2009 emise în baza altor contracte de colaborare între părți, și nu conform prezentului contract. Prin urmare, concluzia instanțelor judecătorești precum că în ordinul de plată respectiv s-ar fi strecurat o greșeală mecanică în rubrica destinația plății, achitarea efectuându-se anume pentru serviciile prestate potrivit prezentului contract la obiectul amplasat în or.

Cimișlia, este absolut eronată și greu de înțeles. Într-un final, relatează că la examinarea cauzei sale, instanțele judecătorești au admis încălcări de ordin procedural, îngrădindu-i neîntemeiat dreptul de a-și expune și susține poziția. Consideră recurenta SRL „Consit Pro” că motivele enunțate supra se încadrează în temeiurile legale ale recursului și condiționează admiterea acestuia, cu casarea integrală a hotărârilor judecătorești contestate și emiterea unei hotărâri noi favorabilă dânsei. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 iunie 2015 prezenta pricină civilă a fost ridicată de la examinare în ordine de recurs de la faza soluționării chestiunii privind admisibilitatea recursului și remisă la Curtea de Apel Chișinău pentru corectarea greșelii privind anul emiterii deciziei recurate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2015 a fost corectată eroarea mecanică strecurată în decizia Curții de Apel Chișinău referitor la anul emiterii actului judecătoresc, și anume în loc de data greșită „28 ianuarie 2014” s-a indicat data corectă de „28 ianuarie 2015”. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 3 Materialele dosarului atestă că copia deciziei redactate a Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 a fost expediată în adresa reprezentantului SRL „Consit Pro” – avocatului Constantin Lazari la 09 martie 2015 (f.d. 244, Vol. II). În circumstanţele relevante și ținând cont de prevederile art. 434 alin. (1) CPC, recursul declarat de către SRL „Consit Pro” la 08 aprilie 2015, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 04 mai 2015 în adresa intimatei SRL „Prodiafarm” a fost expediată copia recursului declarat de către SRL „Consit Pro” cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei. Intimata SRL „Prodiafarm” însă nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit pentru aceasta, prin urmare recursul declarat se examinează în lipsa referinței din partea intimatei. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015 recursul SRL „Consit Pro” a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe în partea încasării taxei de stat în beneficiul statului, cu menținerea în rest a hotărârilor judecătorești, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Potrivit art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Conform art. 666 alin. (1) Cod Civil, contractul este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice. Potrivit art. 667 alin. (1) Cod Civil, părţile contractante pot încheia în mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte şi pot stabili conţinutul lor. Iar prin prisma art. 668 alin. (1) al aceluiași Cod, contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanţele sau cu principiile echităţii.

De asemenea, conform art. 725 Cod Civil, contractul trebuie interpretat pe principiile bunei-credinţe. Contractul se interpretează după intenţia comună a părţilor, fără a se limita la sensul literal al termenilor utilizaţi. Iar potrivit art. 726 Cod Civil, la interpretarea contractului se va ţine cont de natura lui, de circumstanţele în care a fost încheiat, de interpretarea care este dată acestuia de către părţi sau care poate fi dedusă din comportamentul lor de pînă la şi de după încheierea contractului, precum şi de uzanţe. Din suportul probatoriu al prezentei cauze rezultă că la 01 septembrie 2008 SRL „Consit Pro” în calitate de antreprenor a încheiat cu SRL „Prodiafarm” în calitate de beneficiar contractul de antrepriză (fără număr) cu privire la efectuarea 4 lucrărilor de reconstrucție a clădirii amplasate pe adresa or.

Cimișlia, str. Barbu Lăutaru ce-i aparține beneficiarului cu drept de proprietate (f.d. 16-19, Vol. I). Conform pct. 2.3. al respectivului contract, termenul de executare a lucrărilor, inclusiv celor legate de sistemele de electricitate, aprovizionare cu apă, încălzire, canalizare, ventilare și amenajare, a fost stabilit ca fiind 15 noiembrie 2008, iar potrivit pct. 4.1. – costul lucrărilor elaborat în bază devizelor de cheltuieli și calculații concordate, a fost stabilit în mărime de 1 988 000 lei. Totodată, conform pct. 4.2. al aceluiași contract, achitarea lucrărilor are loc în rate (etape), și anume: înainte de începerea lucrărilor plata avansului în cuantum de 20% din suma stabilită în pct. 4.1., inclusiv TVA; în termen de până la 01 octombrie 2008 – plata a 40% din costul lucrărilor, inclusiv TVA; în termen de 3 zile bancare după semnarea actului final de predare-primire a lucrărilor – achitarea restului sumei.

Prin prisma pct. 9.2. din contractul din 01 septembrie 2008, ultimul poate fi modificat, suplimentat sau concretizat în baza voinței concordate a părților cu perfectarea obligatorie a unui act scris semnat de reprezentanții abilitați ai ambilor contractanți. Materialele prezentei cauze atestă că la 28 octombrie 2008 SRL „Consit Pro” și SRL „Prodiafarm” au încheiat acordul adițional nr. 1 la contractul de antrepriză din 01 septembrie 2008 (f.d. 20, Vol. I), conform căruia antreprenorul s-a obligat să execute lucrările de amenajare a firelor exterioare de curent electric la obiectul “Farmacia” amplasat pe str. Barbu Lăutaru, or. Cimișlia (pct. 1.1. din acord), contra unei sume de 15 358 lei achitată în condițiile stabilite de contractul de antrepriză (pct. 2.1., pct. 2.2.).

În aceeași zi, 28 octombrie 2008, părțile au încheiat și acordul adițional nr. 2 la același contract (f.d. 21, Vol. I) cu privire la prestarea serviciilor suplimentare de demontare a fundamentului vechi al clădirii și pereților existenți cu edificarea unui nou fundament și a pereților etajului I neacoperite de proiectul și contractul de bază, pentru un cost de 197 681 lei achitat în condițiile stabilite de contract. Ulterior, la 05 iunie 2009, părțile litigante SRL „Consit Pro” și SRL „Prodiafarm” au încheiat cel de-al treilea acord adițional la contractul de antrepriză din 01 septembrie 2008 (f.d.

22, Vol. I), potrivit căruia costul general al lucrărilor obiectului finalizat s-a stabilit în sumă de 2 450 000 lei, inclusiv TVA 20% (pct. 2.1.) S-a menționat că condițiile de achitare a costului lucrărilor prestate sunt determinate de contractul din 01 septembrie 2008 (pct. 2.3.), iar termenul de finalizare a lucrărilor se transferă din data de 15 noiembrie 2008 până pe data 15 decembrie 2008 (pct. 2.3.). Din conținutul clauzelor contractuale citate supra rezultă cu certitudine că inițial prețul contractului și lucrărilor de reconstrucție și reparație la obiectul “Farmacia” amplasat pe str. Barbu Lăutaru, or.

Cimișlia, aflat în proprietatea SRL „Prodiafarm”, a fost stabilit în mărime de 1 988 000 lei (01 septembrie 2008), iar ulterior, prin voința concordată a părților SRL „Consit Pro” și SRL „Prodiafarm” acesta s-a ridicat la 2 450 000 lei (05 iunie 2009). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reține că conform graficului stabilit de părți prin contractul de antrepriză 5 din 01 septembrie 2008, achitarea lucrărilor are loc în rate (etape), și anume: înainte de începerea lucrărilor plata avansului în cuantum de 20% din costul contractului; în termen de până la 01 octombrie 2008 – plata a 40% din costul lucrărilor; în termen de 3 zile bancare după semnarea actului final de predare-primire a lucrărilor – achitarea restului sumei.

Astfel, atât la momentul semnării prezentului contract, cât și pe parcursul plății majorității ratelor, cuantumurile acestora urmau a fi calculate și, respectiv, achitate, din costul lucrărilor stabilit inițial în mărime de 1 988 000 lei, doar diferențele restante în urma semnării celui de al-treilea acord adițional la 05 iunie 2009, urmau a fi calculate și achitate reieșind din valoarea definitivă a contractului, 2 450 000 lei.

Prin urmare, este neîntemeiat argumentul recurentei SRL „Consit Pro” cu privire la interpretarea greșită de către instanțele judecătorești ierarhic inferioare a clauzelor contractului și acordurilor adiționale la acesta, astfel încât intimata SRL „Prodiafarm” urma în termenii prevăzuți de contract să achite ratele de 40%, 20% și respectiv, 40% din suma definitivă de 2 450 000 lei, iar neachitarea ratelor calculate din respectiva sumă echivalează cu aflarea beneficiarului în întârziere de plată și angajează conform pct. 6.2 al contractului de antrepriză răspunderea în achitarea penalității în mărime de 4 000 lei pentru fiecare zi de întârziere. Or, Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău și Curtea de Apel Chișinău în mod just și corect au concluzionat că clauzele contractului de antrepriză semnat de părți la 01 septembrie 2008 și a acordurilor adiționale la acesta, urmează a fi interpretate astfel încât primele rate să fie calculate și, respectiv, virate către antreprenor reieșind din suma inițială a contractului de 1 988 000 lei, iar neachitarea ratelor calculate din suma stabilită ulterior nu poate fi considerată drept întârzierea de plată a beneficiarului. În așa fel, semnarea de către SRL „Consit Pro” și SRL „Prodiafarm” la 03 martie 2009 a procesului-verbal nr. 1 de recepție la terminarea lucrărilor (f.d.

15, Vol. I), nu poate condiționa prin prisma pct. 4.2.3 al contractului de antrepriză apariția obligației beneficiarului să transfere în timp de trei zile bancare diferența rămasă de cost calculată din suma finală a contractului stabilită de comun acord abia la 05 iunie 2009, prevederile acordului adițional nr. 3 neputând fi aplicate retroactiv raporturilor contractuale în desfășurare dintre părți începând cu 01 septembrie 2008. Deci, pretențiile recurentei-reclamante SRL „Consit Pro” cu privire la aflarea intimatei SRL „Prodiafarm” în întârziere de plată, fapt ce ar condiționa încasarea penalităților de întârziere, sunt neîntemeiate și abuzive.

Referitor la argumentele recurentei privind aprecierea arbitrară a probelor de către instanțele de fond și de apel, și anume a ordinului de plată nr. 722 din 24 martie 2009 referitor la suma de 180 567 lei achitată de către SRL „Prodiafarm” de fapt pentru serviciile prestate conform altor contracte de colaborare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie enunță următoarele.

Materialele anexate la dosar demonstrează că SRL „Prodiafarm” a achitat în beneficiul SRL „Consit Pro” întru executarea contractului din 01 septembrie 2008 următoarele sume: 397 600 lei (prin ordinul de plată nr. 714 din 04 septembrie 6 2008); 795 200 lei (ordinul de plată nr. 796 din 29 septembrie 2008); 250 000 lei (ordinul de plată nr. 1319 din 30 decembrie 2008); 250 000 lei (ordinul de plată nr. 143 din 27 ianuarie 2009), 150 000 lei (ordinul de plată nr. 313 din 16 februarie 2009); 150 000 lei (ordinul de plată nr. 324 din 17 februarie 2009); 97 408 lei (ordinul de plată nr. 804 din 03 aprilie 2009); 87 214 lei (ordinul de plată nr. 848 din 07 aprilie 2009); 33 502, 43 lei (ordinul de plată nr. 939 din 15 aprilie 2009); 169 230 lei (ordinul de plată nr. 1348 din 10 iunie 2009), iar în total suma de 2 380 154, 43 lei în baza a 10 ordine de plată (f.d.

36-41, 43-46 Vol. I). Cât privește ordinul de plată nr. 722 din 24 martie 2009 (f.d. 42, Vol. I) prin care de pe contul bancar al SRL „Prodiafarm” a fost virată pe contul bancar al SRL „Consit Pro” suma de 180 567 lei, se reține că la rubrica „destinația plății” este indicată plata pentru serviciile de construcții conform facturilor fiscale nr. XT 2080855, 2080856, 2080858 din 24 februarie 2009, și nu conform contractului de antrepriză din 01 septembrie 2008. Însă copia actului de verificare a decontărilor între întreprinderile în litigiu semnat de către directorul și contabilul-șef al SRL „Consit Pro” atestă că la data 06 iulie 2009 față de ultima nu existau careva datorii restante din partea SRL „Prodiafarm” (f.d.

168, Vol. I). Copia unui alt act de verificare a decontărilor atestă că nici la data de 25 martie 2010, între părți nu au fost înregistrate datorii (f.d. 134, Vol. I). Mai mult decât atât, valoarea sumară a facturilor fiscale nr.nr. XT 2080855 (f.d. 121, Vol. I), 2080856 (f.d. 116, Vol. I), 2080858 (f.d. 118, Vol. I) din 24 februarie 2009 menționate în textul ordinului de plata nr. 722 din 24 martie 2009, constituie suma de 227 684 lei (85 215 lei + 28 997 lei + 113 472 lei), și nu 180 567 lei precum s-a transferat conform respectivului ordin nr. 722 din 24 martie 2009. Totodată, conform materialelor cauzei, această datorie sumară de 227 684 lei a fost stinsă de către SRL „Prodiafarm” prin alte plăți concomitente virate conform contractelor de colaborare diferite în baza ordinelor de plată nr. 363 din 23 februarie 2009 în sumă de 28 997 lei (f.d.

181, Vol. I), nr. 36 din 13 ianuarie 2009 în sumă de 100 000 lei (f.d. 188, Vol. I) și nr. 397 din 27 februarie 2009 în sumă de 98 687 lei (f.d. 187 Vol. I). Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie împărtășește opinia Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și a Curții de Apel Chișinău la acest subiect, și consideră că în textul ordinului de plată nr. 722 din 24 martie 2009 în privința sumei de 180 567 lei într-adevăr s-a strecurat o eroare mecanică referitor la destinația plății, iar în condițiile în care conform actelor de verificare a decontărilor reciproce semnate de antreprenorul SRL „Consit Pro” rezultă că beneficiarul SRL „Prodiafarm” nu are careva datorii restante, actualele pretenții cu privire la încasarea datoriei în cuantum de 69 845,57 lei sunt neîntemeiate.

În acest context, se accentuează că potrivit raportului de expertiză nr. BB 006725 din 11 iunie 2012 perfectat de către expertul judiciar Sajin P. al Centrului național de expertize judiciare de pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova, existența mijloacelor bănești restante pe un contract încheiat între părți și concomitent, supraplata de mijloace bănești pe un alt contract încheiat între aceleași 7 părți, nu influențează stabilirea datoriilor reciproce între părțile contractante (f.d. 86, Vol. II).

Având în vedere cele relatate, instanța de recurs concluzionează că SRL „Prodiafarm” a achitat către SRL „Consit Pro” suma de 2 380 154, 43 lei prin 10 ordine de plată enunțate supra, precum și suma de 180 567 lei virată prin ordinul contestat de plată nr. 722 din 24 martie 2009, iar în total suma de 2 560 721,43 lei conform contractului de antrepriză din 01 septembrie 2009 și a acordurilor adiționale la acesta, astfel beneficiarul și-a îndeplinit pe deplin obligațiunile asumate de plată a lucrărilor procurate de la antreprenor (în sumă de 2 450 000 lei conform celui din urmă acord din 05 iunie 2009), iar careva datorii restante la contractul respectiv nu sunt înregistrate, din contra existând o supraplată în sumă de 110 721,40 lei.

Se reține că adunând suma supraplății de 110 721,40 lei cu suma pretinsei datorii de 69 845,57 lei, se obține exact suma de 180 567 achitată de către SRL „Prodiafarm” în beneficiul SRL „Consit Pro” în baza ordinului de plată contestat de ultima. Așadar, argumentul recursului cu privire la aprecierea arbitrară a probelor de către instanțele ierarhic inferioare nu poate fi reținut ca întemeiat, și urmează a fi respins deoarece atât Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, cât și Curtea de Apel Chișinău în mod just și corect au conchis că la cazul speței, în fond acțiunea a SRL „Consit Pro” împotriva SRL „Prodiafarm” cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii de întîrziere este neîntemeiată.

Cât privește cel de-al treilea argument al recursului, și anume interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept procedural prin încasarea repetată din contul SRL „Consit Pro” a taxei de stat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie îl apreciază ca fiind întemeiat. Astfel, conform materialelor prezentei pricini, recurenta-reclamantă SRL „Consit Pro” a achitat la înaintarea acțiunii inițiale prin ordinul de plată nr. 423 din 23 septembrie 2009 taxa de stat în sumă de 8 280 lei (f.d. 2, Vol. I). Ulterior, la depunerea cererii de chemare în judecată concretizată SRL „Consit Pro” a plătit prin ordinul de plată nr. 240 din 07 iunie 2010 suma de 9 655,37 lei, iar în total 17 946,37 lei cu titlul taxei de stat (f.d.

128, Vol. I). Potrivit art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat. Iar în conformitate cu art. 88 alin. (2) CPC, dacă, în cadrul examinării pricinii, îşi majorează pretenţiile formulate anterior în acţiune, reclamantul plăteşte taxă suplimentară şi pentru partea cu care acţiunea se majorează.

Prin prisma art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, cererile de chemare în judecată, privitor la litigiile cu caracter patrimonial se impun cu o taxă de 3% din valoarea acțiunii. 8 În condițiile în care valoarea acțiunii majorate (concretizate) a SRL „Consit Pro” împotriva SRL „Prodiafarm” este de 597 845,57 lei (69 845,57 lei datorie de bază, 528 000 lei penalităţi de întîrziere), taxa de stat de 3% din valoarea acțiunii constituie suma de 17 935,36 lei. Iar ținând cont de faptul că recurenta-reclamantă SRL „Consit Pro” a achitat prin cele două ordine de plată din 23 septembrie 2009 și 07 iunie 2010 suma totală de 17 946,37 lei cu titlul taxei de stat, obligațiunile dânsei ca justițiabil față de bugetul de stat au fost pe deplin îndeplinite, fiind înregistrat un surplus nesemnificativ de 11 lei.

Cu toate acestea, în pofida executării integrale a obligațiunilor ce-i revin de achitare a cuantumului taxei de stat, Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău a omis plata de către SRL „Consit Pro” a taxei calculată din acțiunea concretizată și a dispus prin hotărârea din 17 iunie 2014 încasarea repetată a taxei de stat în sumă de 9 115,36 lei, iar Curtea de Apel Chișinău prin decizia recurată din 28 ianuarie 2015 nu a remediat omisiunea respectivă și a menținut hotărârea instanței de fond fără modificări. În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că în partea încasării de la SRL „Consit Pro” în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de 9 115,36 lei, hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 17 iunie 2014 și decizia Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2015 sunt susceptibile de a fi casate, cu menținerea lor în rest. Cât despre alte argumente invocate în recursul declarat, acestea nu au relevanţă, deoarece nu afectează legalitatea în fond a hotărârilor judecătorești contestate, respectiv nu constituie temei pentru casarea integrală a acestora, şi urmează a fi respinse.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţele ierarhic inferioare deşi în mod just au respins în fond ca fiind neîntemeiată prezenta acțiune cu privire la încasarea datoriei și a penalității de întârziere, dar în mod neîntemeiat au încasat repetat în beneficiul statului cuantumul taxei de stat pe deplin achitat anterior de către recurenta-reclamantă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către SRL „Consit Pro”, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 iunie 2014 în partea încasării de la SRL „Consit Pro” în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de 9 115,36 lei, cu menținerea în rest a respectivelor hotărâri judecătorești.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie lărgit, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Consit Pro”. 9 Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 iunie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Consit Pro” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Prodiafarm” cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii de întîrziere, în partea încasării de la Societatea cu Răspundere Limitată „Consit Pro” în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de 9 115,36 lei, în rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 17 iunie 2014 se mențin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă 10