2ra-2068/15 — Încasarea de la copii majori a pensiei de întreţinere pentru părinţi

Prima instanță: Judecătoria Străşeni Dosarul nr. 2ra-2068/15 Judecător: I. Chiroşca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, L. Bulgac, I. Muruianu ÎNCHEIERE 26 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Ion Corolevschi, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Ionaşco Olga şi Ionaşco Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ionaşco Olga şi Ionaşco Alexandru împotriva lui Ionaşco Gheorghe, intervenienţi accesorii Ionaşco Maria şi Aivazova Elena, privind încasarea de la copii majori a pensiei de întreţinere pentru părinţi, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 29 decembrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 19 octombrie 2012, lonaşco Olga şi Ionaşco Alexandru s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Ionaşco Gheorghe, intervenienţi accesorii Ionaşco Maria şi Aivazova Elena, privind încasarea de la copii majori a pensiei de întreţinere pentru părinţi.

In motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, fiind părinţii pîrîtului, şi-au facut datoria de părinţi cum se cuvine, 1-au crescut, 1-au educat, 1-au ajutat să-şi facă studiile, 1-au ajutat în muncă fizică şi material de când şi-a creat familia şi mai târziu pe parcurs. Menţionează că, în ultimii ani pîrîtul, se comportă foarte urât cu reclamanţii, nu îi ajută fizic şi material, ci din contra produce numai pagube materiale şi îi deranjează foarte mult, ajungând la aceia că de 2 ori a fost pedepsit penal, iar faptele acestea i-au făcut să se adreseze în judecată. Afirmă că, împreună au trei copii, dintre care două fiice ce locuiesc în Federaţia Rusă şi care acordă ajutor material în mod benevol, şi pîrîtul, care nu vrea să-i ajute, deoarece are la întreţinere 2 copii minori şi soţia care este invalid cu vederea.

Menţionează reclamanţii că, reclamanta Ionaşco Olga a devenit invalid de gradul II din 2009, în urma unui accident rutier, iar reclamantul Ionaşco Alexandru este invalid cu vederea mai înainte de gradul III iar acum de gradul II, ambii fiind inapţi de muncă şi au probleme serioase cu sănătatea, astfel necesită cheltuieli suplimentare pentru cumpărarea medicamentelor, cu care se tratează şi îi uşurează starea sănătăţii. Solicită reclamanţii, încasarea din contul pîrîtului în beneficiul lor în mod forţat a pensiei de întreţinere în sumă fixă a cîte 500 lei pentru fiecare. Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 29 decembrie 2014, acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de Ionaşco Olga şi Ionaşco Alexandru şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 29 decembrie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 23 iunie 2015, în termenul prevăzut de lege, prin intermediul oficiului poştal Ionaşco Olga şi Ionaşco Alexandru au declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015, emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenţii au indicat că instanța de apel în mod arbitrar, subiectiv a decis că reclamanţii nu au nevoie de îngrijiri suplimentare, iar în consecinţă a emis o hotărîre ilegală.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Ionaşco Olga şi Ionaşco Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ionaşco Olga şi Ionaşco Alexandru ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de Ionaşco Olga şi Ionaşco Alexandru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă