2ra-1915/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală şi procuraturii

Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău Dosarul nr.2ra-1912/15 Judecător: V. Chisiliţa Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 26 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii: Petru Moraru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Batîru Ion şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Batîru către Ministerul Justiţiei şi Procuratura or.

Nisporeni privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi a procuraturii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015 prin care cererea de apel depusă de către Misterul Justiţiei al Republicii Moldova a fost respinsă, a fost admis apelul depus de către Batîru Ion, a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 01 decembrie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de majorarea a sumei prejudiciului moral, CONSTATĂ : La 29 iulie 2014 Ion Batîru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei şi Procuraturii or. Nisporeni cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii.

În motivarea acţiunii a indicat că, la 29.04.2008 Procuratura or. Nisporeni a pornită urmărirea penală, fiind învinuit de faptul că la 23.04.2008, urmărind scopul vătămării integrităţii corporale şi aflându-se în ograda gospodăriei lui Grigore Guţanu din or. Nisporeni. s. Şendreni, intenţionat i-a aplicat lovituri în regiunea capului lui Valeriu Silivestru cauzându-i traumă cranio - cerebrală închisă, fractura liniară a osului parental pe stânga, hemoragii subarahnoidale în regiunea fronto - parientală stânga, edem cerebral şi echimoză pe spate. Astfel, conform raportului de expertiză medico - legală nr. 67D din 28.05.2008 şi a raportului de expertiză medico - legală în comisie nr. 66 din 17.02.2009 s-a constatat că aceste leziuni reprezintă vătămări corporale grave, periculoase pentru viaţă, care au provocat decesul victimei.

În urma cercetării judecătoreşti, Ion Batîru a fost achitat de învinuirea adusă în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal, pe motiv că fapta nu a 1 fost săvârşită de ultimul. Sentinţa respectivă a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09.12.2013 şi prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţiei din 16.04.2014. Consideră reclamantul, că prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, reprezentată de procurorul Procuraturii or. Nisporeni, Teodor Diaconu, au fost admise încălcări şi anume că pe parcursul urmăririi penale nu au fost studiate minuţios probele acumulate.

Totodată, solicită repararea prejudiciului material şi moral conform art. 3 al Legii cu privire la modul de reparare al prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25.02.1998, indicând că i s-a cauzat un prejudiciu material în suma de 2 500 lei, care reprezintă deplasările la organele de urmărire penală pe parcursul urmăririi penale şi în instanţele judecătoreşti în perioada anilor 2008 - 2014, fiind citat de 25 de ori la şedinţele de judecată iar distanţa dinte or. Nisporeni şi mun. Chişinău fiind de 70 km cu costul biletului de călătorie tur - retur de 70 lei, iar suma de 2 458 lei ce constituie achitarea expertizelor medico - legale.

A mai indicat reclamantul că, prin ordonanţa procurorului Teodor Diaconu din 14.08.2008 cu privire la aplicarea măsurii preventive obligarea de a nu părăsi localitatea, i-a fost restricţionat dreptul de a părăsi ţara din momentul aplicării măsurii preventive şi până la devenirea irevocabilă a Deciziei Curţii Supreme de Justiţiei din 16.04.2014 fiind în imposibilitate de a munci peste hotare, şi anume în or. Moscova, acolo unde muncea ca lucrător necalificat în construcţii, cu un salariu lunar de aproximativ 700 dolari SUA. Astfel, fiind în imposibilitate de a se deplasa peste hotarele Republicii Moldova, i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 220121, 4 lei. Totodată, acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii au jucat un rol negativ în viaţa şi activitatea reclamantului, acestuia fiindu-i create obstacole morale şi fizice la posibilitatea de a agonisi careva surse financiare din Federaţia Rusă, stare de nervozitate.

Pierdere de timp, energie, din cauza permanentelor interogări, suferinţe psihice. Prin acţiunile organelor de urmărire penală i-a fost lezată demnitatea şi reputaţia în faţa consătenilor şi a vecinilor, prin care i-a fost cauzat un prejudiciu moral considerabil. În opinia reclamantului, la stabilirea cuantumului despăgubirilor urmează a se ţine cont de faptul că durat urmăririi penale şi a examinării cauzei a avut loc pe o perioadă de aproximativ 6 ani, infracţiunea pentru comiterea căreia a fost învinuit se califică în categoria infracţiunilor deosebit de grave şi în ce măsură compensaţia bănească poate atenua suferinţa fizic şi psihică cauzată. Cere, Ion Batîru, admiterea acţiunii, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul său, prejudiciul material în mărime de 225079, 4 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 600000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 01 decembrie 2014 au fost admise parţial cererile acţiunii lui Ion Batîru către Ministerul Justiţiei şi Procuratura 2 or.Nisporeni: s-a încasat în beneficiul reclamantului din bugetul statului, prin intermediul Ministerului Justiţiei, prejudiciul moral în suma de 5000 lei şi prejudiciul material în suma de 2458 lei. În rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. În motivarea soluţiei sale, instanţa de fond a menţionat că prin punerea sub învinuire a reclamantului Ion Batîru pentru comiterea unei infracţiuni grave, desfăşurarea procedurilor de urmărire penală şi cercetare judecătorească într-o perioadă ce depăşeşte 6 ani, a dus la cauzarea ultimului a suferinţelor psihice şi disconfort psihologic major.

La 26 februarie 2015, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Juidecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din data de 01 decembrie 2014, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii înaintate. Ulterior, la 27 februarie 2015 şi Batîru Ion a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Juidecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din data de 01 decembrie 2014, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din data de 28 aprilie 2015, apelul depus de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a fost respins.

Apelul depus de către In Batîru a fost admis, a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din data de 01 decembrie 2014, majorînd cuantumul prejudiciului moral încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Ion Batîru de la 5000 lei pînă la 10000 lei. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că acţiunile organului de urmărire penală, inclusiv termenul în care a fost examinată cauza penală, sunt de natură să creeze incomodităţi şi să aducă suferinţe persoanei, care a fost supusă urmăririi neîntemeiat pentru o presupusă infracţiune comisă. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 09 iunie 2015, Batîru Ion a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea deciziei instanţei de apel în privinţa cuantumului despăgubirilor cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului, aceasta a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul Batîru Ion că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Ulterior la 08 iulie 2015, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de apel Chişinău din data de 28 aprilie 2015, prin care a solicitat casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii înaintate. În motivarea recursului, acesta a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural.

3 Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 28 aprilie 2015 a fost contestată de către recurenţi la data de 09 iunie 2015 şi respectiv 08 iulie 2015. Avînd în vedere că la materialele cauzei nu sunt anexate materiale confirmative ce ar certifica data recepţionării deciziei instanţei de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursurile depuse de către Ion Batîru şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. Pînă la data examinării chestiunii admisibilităţii recursurilor depuse de către Ion Batîru şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nu a fost depusă referinţa în vederea exprimării opiniei vis-a-vis de argumentele înaintate în cererile de recurs. Verificînd motivele de casare invocate în cererile de recurs declarate de Ion Batîru şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldov, Colegiul atestă că recurenţii nu indică nici un argument vis-a-vis de legalitatea deciziei instanţei de apel.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în cererile de recurs declarate Ion Batîru şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldov, nu pot constitui temei de admitere a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În această ordine de idei şi prin prisma celor menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile depuse de către Ion Batîru şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldov ca fiind inadmisibile.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit 4 neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Ion Batîru şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldov ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Ion Batîru şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldov, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Batîru către Ministerul Justiţiei şi Procuratura or. Nisporeni privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi a procuraturii. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Petru Moraru Iuliana Oprea 5