- Dosarul nr.
- 2rac-274/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 12 august 2015
- Părțile
- SRL Evco vs SA Asidcons, SA Transcon-M, SA Inconarm, SRL Rentimobil, Camera Inregistrării de Stat, int. acces. Agenţia Proprietăţii Publice, OCT Chişinău şi ÎS Cadastru
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2rac-274/15 — Anularea actului juridic cu privire la înregistrarea dreptului de proprietate, declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, ş.a..
Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău Dosarul nr. 2rac-274/15 Judecător: D. Dulghieru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Guzun, M. Moraru, A. Doga ÎNCHEIERE 12 august 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Petru Moraru, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Evco”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Evco” împotriva Societăţii pe Acţiuni „Asidcons”, Societăţii pe Acţiuni „Transcon-M”, Societăţii pe Acţiuni „Inconarm”, Societăţii cu Răspundere Limitată „Rentimobil”, Camerei Înregistrării de Stat, intervenienţi accesorii Agenţia Proprietăţii Publice, Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”, privind anularea actului juridic cu privire la înregistrarea dreptului de proprietate, declararea nulităţii contractului de vânzare- cumpărare, declararea nulităţii tranzacţiei de introducere în capitalul social a bunului imobil şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 03 februarie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 17 iunie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 21 iunie 2011, SRL „Evco” s-a adresat cu cerere către SA „Asidcons”, SA „Transcon-M”, SA „Inconarm” şi SRL „Rentimobil” intervenienţi accesorii Agenţia Proprietăţii Publice, OCT Chişinău şi Î.S. „Cadastru”, concretizînd-o la 13.11.2013 (f.d. 176-177 vol. I), a solicitat declararea nulă a actului juridic al OCT Chişinău, prin care s-a înregistrat după SA „Transcon-M” dreptul de proprietate asupra bunului imobil nr. cadastral 0100520.249.01, amplasat în mun.
Chişinău, str. Petru Movilă 23; declararea nulă a Contractului de vânzare-cumpărare nr. 7150 din 25.05.2011 a bunului imobil cu nr. cadastral 0100520.24 9.01, încheiat între SA „Transcon-M” şi SA „Inconarm”; nulitatea tranzacţiei de introducere în capitalul social al SRL „Rentimobil” a bunului imobil nr. cadastral 0100520.249.01; recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil nr. cadastral 0100520.249.01 din str. Petru Movilă, 23 după SRL „Evco” cu obligarea Oficiului Teritorial Cadastral Chişinău să înregistreze dreptul de proprietate după SRL „Evco” şi încasarea din contul pârâţilor în beneficiul reclamantului a taxei de stat, achitate pentru examinarea cererii de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că este proprietarul bunului imobil - magazin din str. Petru Movilă 23, mun.
Chişinău. Bunul în cauză a fost, iniţial proprietatea SA „Asidcons”, ulterior, în anul 2003, reclamantul 1-a achiziţionat de la SA „Asidcons”. Menţionează reclamantul că, bunul imobil fiind o construcţie nefinisată, contractul de vânzare-cumpărare semnat cu SA „Asidcons” nu necesita a fi supus autentificării notariale. Susţine că, la adresarea către OCT Chişinău, pentru a-şi înregistra bunul, i s-a refuzat din motiv că a expirat termenul şi contractul de vânzare-cumpărare nu este autentificat notarial. Mai indică reclamantul şi faptul că, SA „Transcon-M” a încercat de mai multe ori să înregistreze dreptul de proprietate asupra magazinului din str. Petru Movilă 23, invocând drept temei de înregistrare Adeverinţa de Privatizare nr. 5 din 04.04.2008 însă, în realitate, SA „Transcon-M” nu a deţinut nici o dată dreptul de proprietate asupra acestui bun.
Mai afirmă că magazinul din str. Petru Movilă a fost greşit inclus în Adeverinţa de Privatizare a SA „Transcon-M”. Bunul în cauză nu putea, fără înregistrarea corespunzătoare a dreptului de proprietate după SA „Transcon-M”, să fie inclus în Adeverinţa de Privatizare, inclusiv în situaţia când exista Decizii corespunzătoare ale Primăriei mun. Chişinău din anul 1995 şi anul 1998 care confirmă că proprietatea asupra bunului aparţinea SA „Transconstrucţia”. Invocă că, fiind conştienţi de existenţa litigiului în instanţa de judecată şi ascunzând intenţionat această informaţie, SA „Transcon-M” înstrăinează bunul imobil către SA „Inconarm”, dreptul respectiv al SA „Inconarm” fiind înregistrat de OCT Chişinău.
SA „Inconarm” la rîndul său a înstrăinat acest bun imobil către SRL „Rentimobil” prin introducerea acestuia în capitalul social al societăţii. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 12 octombrie 2011, acţiunea civilă dată a fost transmisă după competenţă la Judecătoria Centru mun. Chişinău (f.d. 37 vol. I). Prin încheierea Judecătoriei centru mun. Chişinău din 07 martie 2012, acţiunea civilă dată a fost strămutată la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău pentru judecare conform competenţei (f.d. 60 vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 iunie 2014, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 243 vol. I, 1-9 vol. II). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de SRL „Evco” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 17 iunie 2014 (f.d. 85, 86-92 vol. II). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 05 iunie 2015, reprezentantul SRL „Evco” Cara Valentin (în baza procurii, jurist al întreprinderii f.d. 172 vol. I) a declarat recurs, completînd-ul la 11 august 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, au aplicat eronat normele de drept material.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 26.03.2015 (f.d. 93 vol. II), cît şi faptul că conform materialelor cauzei reprezentantul recurentului a recepţionat decizia la 07.04.2015 (coperta dosarului vol. II), recursul se consideră declarat în termen. La 24 iulie 2015, SA „Transcon-M” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. Tot la 24 iulie 2015, referinţă pe marginea recursului a prezentat şi SA „Inconarm”, solicitînd respingerea recursului. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SRL „Evco” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Evco” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Evco” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Petru Moraru Ion Druţă