- Dosarul nr.
- 2rac-532/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 12 august 2015
- Părțile
- SRL Onix- JCV vs SA Sanfarm- Prim, interv. acces. ÎS CRIS Registru, Ministerul Sănătătii, Agentia Medicamentului
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
2rac-532/15 — Încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, recunoașterea acțiunilor pârâtului ca încălcare a dreptului de autor, încasarea compensației și repararea prejudiciului moral
prima instanţă: N. Mazur dosarul nr. 2rac-532/15 (Judecătoria Centru mun.Chișinău) instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnăut (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 12 august 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu răspundere limitată ”Onix- JCV”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere limitată ”Onix-JCV” împotriva Societății pe Acțiuni ”Sanfarm-Prim”, intervenienți accesorii Întreprinderea de Stat ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și Agenția Medicamentului cu privire la încasarea sumei datoriei, dobânzii de întârziere, recunoașterea acțiunilor pârâtului ca încălcare a dreptului de autor, încasarea compensației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2014 prin care a fost respins apelul Societății cu răspundere limitată ”Onix-JCV”, admis apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni ”Sanfarm-Prim”, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.Chișinău din 27 ianuarie 2014 şi admisă parțial acțiunea, c o n s t a t ă: La 18 noiembrie 2011, SRL ”Onix-JCV” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ”Sanfarm-Prim”, intervenienți accesorii ÎS ”CRIS ”Registru”,
Ministerul Sănătății și Agenția Medicamentului cu privire la încasarea sumei datoriei, dobânzii de întârziere, recunoașterea acțiunilor pârâtului ca încălcare a dreptului de autor, încasarea compensației și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii, reclamantul SRL ”Onix-JCV” a invocat că, la 08 februarie 2006, în baza Hotărârii Guvernului nr.85 din 25 ianuarie 2006 cu privire la implementarea Sistemului informațional automatizat ”Nomenclatorul de stat al medicamentelor”, Ministerul Sănătății a adoptat Ordinul nr.68 ”Despre implementarea Sistemului informațional automatizat ”Nomenclatorul de stat al 1 medicamentelor”, prin care se obligă conducătorii întreprinderilor farmaceutice – persoanele fizice și juridice ce produc, importă și/sau realizează medicamente, să asigure instalarea Setului de produse program ”Monitorizarea Realizării Medicamentelor” cu semnarea actului de primire-predare conform anexei nr.4 la ordinul nominalizat.
Întru executarea Hotărârii Guvernului nr. 85 din 25.01.2006, ÎS ”CRIS Registru”, a încheiat cu întreprinderea „Onix-JCV” SRL contractul nr. 117 din 23.02.2006 cu privire la livrarea SPP „MRM” şi contractul nr. 118 din 23.02.2006 cu privire la executarea lucrărilor de instalare a mijloacelor tehnice şi a produselor program, instruire a personalului implicat în exploatarea posturilor informaţionale de lucru din cadrul SIA "ECMA", indicate în pct. 15 al anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 85 din 25.01.2006, şi care se efectuează la cererea şi din contul persoanelor fizice şi juridice care produc, importă şi/sau realizează medicamente.
Astfel, menționează reclamanta că, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 85 din 25 ianuarie 2006 și a contractului nr. 118 din 23 februarie 2006, conducându-se de Graficul implementării SPP „MRM”, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 68 din 08 februarie 2006, „Onix-JCV” SRL, la 13 iunie 2006, a efectuat lucrările de instalare a mijloacelor tehnice şi a produselor program, instruirea personalului implicat în exploatarea rosturilor informaţionale de lucru a societății „Sanfarm-Prim” SA. Instalarea SPP „MRM” a fost efectuată la depozitul întreprinderii „Sanfarm- Prim” SA situat pe adresa: mun. Chişinău, str. Grenoble, 149 A, şi la 7 (şapte) farmacii-filiale ale acesteia situate pe adresele: mun.
Chişinău, str. 31 August, 157; mun. Chişinău, str. Grenoble, 147; mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 163; mun. Chişinău, str. Testemiţeanu, 30; mun. Chişinău, str. A. Russo, 11; mun. Chişinău, str. 31 August, 63; mun. Chişinău, str. Docuceaev, 11. Drept urmare, „Sanfarm-Prim” SA, în termen de 3 zile, trebuia să achite suma de 64 737,94 lei, însă ultima nu şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale şi nu a achitat retribuţia convenită de prestare a serviciilor nici până în prezent, astfel impunându-se în întârziere achitarea și obligaţiunea de a restitui venitul ratat, prevăzut de art. 585 CC în mărime egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei. Solicită reclamanta “Onix-JCV” SRL încasarea de la „Sanfarm-Prim” SA în beneficiul său a sumei de 76 425,08 lei, dintre care: 64 737,94 lei - plata pentru serviciul acordat, 1 942,14 lei - taxa de stat, 9 708 lei - cheltuieli pentru asistență juridică și 37 lei - alte cheltuieli judiciare.
La 31 martie 2011, reclamanta “Onix-JCV” SRL a depus cerere de concretizare a cerinţelor sale, prin care solicită încasarea de la „Sanfarm-Prim” SA în beneficiul său a sumei de 81 793,56 - plata pentru serviciul acordat, sumei de 2 453,81 lei - taxa de stat, sumei de 9 708 lei - cheltuieli pentru asistența juridică și sumei de 37 lei - alte cheltuieli judiciare. La 11 mai 2011, reclamanta “Onix-JCV” SRL a depus cerere suplimentară, prin care solicită încasarea de la „Sanfarm-Prim” SA în beneficiul său a sumei de 81 793,56 - plata pentru serviciul acordat, dobânda de întârziere în mărime de 31 782,94 2 lei, sumei de 3 407,30 lei - taxa de stat, sumei de 9 708 lei - cheltuieli pentru asistența juridică și sumei de 37 lei - alte cheltuieli judiciare.
La 13 iunie 2012, reclamanta a depus o altă cerere de concretizare a cerințelor, prin care solicită încasarea de la „Sanfarm-Prim” SA în beneficiul său a sumei de 81 793,56 - plata pentru serviciul acordat, dobânda de întârziere în mărime de 46 803,88 lei, sumei de 3 407,30 lei - taxa de stat, sumei de 9 708 lei - cheltuieli pentru asistența juridică și sumei de 37 lei - alte cheltuieli judiciare. Ulterior, la 20 februarie 2013, reclamanta ”Onix-JCV” SRL a depus încă o cerere de concretizare a cerințelor, prin care solicită încasarea de la „Sanfarm-Prim” SA în beneficiul său a sumei de 81 793,56 - plata pentru serviciul acordat, dobânda de întârziere în mărime de 54 683,15 lei, sumei de 3 407,30 lei - taxa de stat, sumei de 16 208 lei - cheltuieli pentru asistența juridică și suma de 37 lei - alte cheltuieli judiciare.
La 17 septembrie 2013, reclamanta a mai depus o cerere suplimentară, prin care solicită să fie recunoscut dreptul de autor la remunerarea achitabilă; să fie recunoscute acțiunile întreprinderii ”Sanfarm-Prim” SA ca încălcare a dreptului de autor – ”Onix-JCV” SRL, la remunerarea achitabilă pentru valorificarea produsului software SPP ”MRM”; încasarea de la „Sanfarm-Prim” SA în beneficiul său a sumei de 81 793,56 - plata pentru serviciul acordat, dobânda de întârziere în mărime de 46 803,88 lei, sumei de 3 407,30 lei - taxa de stat, sumei de 9 708 lei - cheltuieli pentru asistența juridică și sumei de 37 lei - alte cheltuieli judiciare, compensația în sumă de 500 000 lei, pentru dreptul încălcat al autorului și suma de 500 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru violarea drepturilor morale ale autorului.
Prin încheierea Judecătoriei Centru mun.Chișinău din 02 decembrie 2013, a fost admis renunțul reclamantei SRL ”Onix-JCV” la cerința privind recunoașterea dreptului de autor la remunerarea achitabilă a reclamantului – SRL ”Onix-JCV” și a încetat procesul pe acest capăt de cerere. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.Chișinău din 27 ianuarie 2014 a fost admisă parțial acțiunea, s-a încasat de la SA ”Sanfarm-Prim” în beneficiul SRL ”Onix-JCV” suma datoriei de 81 793,06 lei, dobânda de întârziere de 54 683,15 lei, taxa de stat achitată în mărime de 3 406,80 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2014, a fost admis apelul declarat de SA ”Sanfarm-Prim”, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.Chișinău din 19 decembrie 2012 și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea și s-a încasat de la SA ”Sanfarm-Prim” în beneficiul SRL ”Onix-JCV” datoria în sumă de 6 884,70 lei, taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 270 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 032 lei. În rest, cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. Totodată, a fost respins apelul declarat de SRL ”Onix-JCV”.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015 au fost corectate greșelile evidente strecurate în dispozitivul deciziei și decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2014, corectând data emiterii hotărârii contestate prin înlocuirea datei de ”19 decembrie 2012” cu ”27 ianuarie 2014” și prin înlocuirea 3 SRL ”Sănătate Farm”, de la care se încasează cheltuielile de judecată, cu SA ”Sanfarm-Prim”. La 07 martie 2015, SRL ” Onix-JCV” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. În susţinerea recursului, invocă recurenta că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, astfel fiind încălcat principiul legalității și temeiniciei hotărârii.
Declară recurenta că concluziile instanței de apel nu sunt întemeiate pe probele dosarului și prevederile legislației în vigoare, dar numai pe presupuneri, iar dispozitivul deciziei nu corespunde cu motivarea acesteia. Astfel, conchide recurenta că nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au verificat legalitatea utilizării de către intimata SA ”Sanfarm-Prim” a produsului software SPP ”MRM” și nu au verificat circumstanțele încălcării dreptului la remunerarea echitabilă a recurentei; nu au aplicat normele de drept corecte și nu s-au pronunțat referitor la repararea prejudiciului prin stabilirea despăgubirilor cerute de recurent; nu au aplicat prevederile care trebuiau să fie aplicate ale art.4 din Legea nr.293 din 23 noiembrie 1994 (actual art.5 al Legii nr.139 din 02 iulie 2010) privind dreptul de autor și drepturile conexe, referitor la beneficiul autorului la protecția dreptului de autor asupra operei sale.
Totodată, susține că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat prevederile art. art. 90 lit.i), 94 alin.(1), 96 alin.(11) CPC referitoare la cheltuielile de judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2014 a fost expediată în adresa SRL ”Onix-JCV”, nefiind indicată data expedierii și lipsind careva date asupra recepționării acesteia de către recurentă. În circumstanţele relevate, recursul declarat de către SRL ”Onix-JCV” se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 19 martie 2015, în adresa intimaților SA ”Sanfarm-Prim”, ÎS ”CRIS ”Registru”, Ministerul Sănătății și Agenția Medicamentului a fost expediată copia recursului cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei la recurs.
La 23 aprilie 2015, intimata Agenția Medicamentului a depus referință la recursul declarat solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, subliniind faptul că acesta a fost depus tardiv. La aceeași dată, 23 aprilie 2015, a depus referință și SA ”Sanfarm-Prim” prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Alte referințe la recursul declarat de SRL ”Onix-JCV” nu au fost depuse. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile şi referinţele depuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL ”Onix-JCV” este inadmisibil, din următoarele considerente.
4 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL ”Onix-JCV” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele de judecată ierarhic inferioare şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse.
Nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au verificat legalitatea utilizării de către intimata SA ”Sanfarm-Prim” a produsului software SPP ”MRM” și nu au verificat circumstanțele încălcării dreptului la remunerarea echitabilă a recurentei și nu s-au pronunțat referitor la repararea prejudiciului prin stabilirea despăgubirilor cerute de recurent, or, acestea sunt declarative, ambele instanțe expunându-se asupra utilizării programului SPP ”MRM” de către intimata SA ”Sanfarm-Prim” și dreptul său asupra acestuia, precum și asupra temeiniciei despăgubirilor pentru încălcarea drepturilor de autor solicitate de către recurentă. 5 De asemenea nu pot fi reținute nici argumentele recurentei privind aplicarea eronată de către instanțele ierarhic inferioare a normelor de drept procedural, acestea fiind invocate doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului.
Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL ”Onix- JCV”, ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată ”Onix-JCV”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 6