2ra-1859/15 — Încasarea prejudiciului material şi moral

Dosarul nr. 2ra-1859/15 prima instanţă: A. Gafton instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova DECIZIE 05 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi, Ion Druţă, Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Dadu Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dadu Ion împotriva Primăriei mun. Chişinău, Întreprinderii Municipale „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi” şi Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova şi casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 13 noiembrie 2014, c o n s t a t ă La 17 martie 2014, Dadu Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău şi Întreprinderii Municipale „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi” privind încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii a indicat reclamantul că, la 24 septembrie 2013, a parcat regulamentar automobilul de model „Volkswagen Passat”, cu n/î C PO 949, pe str. Bulgară, 43. Menţionează reclamantul că, la întoarcere, apropiindu-se de automobil, a observat că peste acesta a căzut o creangă uscată, deteriorându-i parbrizul şi capota motor. Fapta întâmplată a fost adusă la cunoştinţa reprezentanţilor întreprinderii „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” şi poliţiei.

De către colaboratorii de poliţie al sect. Centru mun. Chişinău, care au venit la faţa locului, a fost întocmit procesul-verbal de constatare şi examinare. 1 La 26 septembrie 2013, în scopul stabilirii cuantumului prejudiciului material în urma deteriorării automobilului de model „Volkswagen Passat”, cu n/î C PO 949, s-a adresat cu cerere către Centrul Naţional de Expertize Judiciare. Precizează că la examinare a fost invitat şi reprezentantul „Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, dar din motive necunoscute nu s-a prezentat. Astfel, potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 1708 din 02 octombrie 2013, suma prejudiciului cauzat proprietarului automobilului de model „Volkswagen Passat”, cu n/î C PO 949, cu aplicarea uzurii la piesele de schimb, constituie, 7 463 lei.

La 26 noiembrie 2013, Dadu Ion a formulat cerere prealabilă prin care a solicitat de la ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” recuperarea benevolă a prejudiciului cauzat. Prin răspunsul din 31 ianuarie 2014, cererea a fost considerată neîntemeiată. Solicită Dadu Ion, repararea prejudiciului material, prin încasarea din contul ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, a sumei de 7463 lei; prejudiciului moral în mărime de 2 000 lei; precum şi compensarea cheltuielilor de judecată. În şedinţa de judecată din 24 iunie 2014, reclamantul a solicitat atragerea în proces a Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 24 iunie 2014, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a fost atrasă în proces, în calitate de copîrît. Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 13 noiembrie 2014, acţiunea a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea de la Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova, în beneficiul lui Dadu Ion, suma de 7 463 lei cu titlu de prejudiciu material, 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenţei juridice şi 642 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total suma de 8 605 lei. În rest, cerinţa privind încasarea prejudiciului moral, cît pretenţiile formulate împotriva Primăriei mun. Chişinău, ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015, apelul declarat de Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a fost admis, casată hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 13 noiembrie 2014, în partea în care au fost admise parţial pretenţiile reclamantului şi în această parte a fost pronunţată o nouă hotărîre, prin care, pretenţiile reclamantului împotriva Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova au fost respinse integral, ca neîntemeiate. Celelalte dispoziţii ale hotărîrii primei instanţe au fost menţinute fără modificări. La 01 iunie 2015, Dadu Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea decizie instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului, a invocat recurentul că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind încălcate şi aplicate eronat normele de drept material. Instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios 2 administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Dadu Ion întemeiat şi care urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel şi menţinută hotărîrea primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 01 aprilie 2015, iar Dadu Ion a depus recurs la data de 01 iunie 2015 şi respectiv, recursul se consideră depus în termen. Conform art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 23 iunie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat către Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova şi Primăria mun. Chişinău, copia recursului declarat de Dadu Ion, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 07 iulie 2015, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a depus referinţă la recurs. Din materialele dosarului se constată că la 24 septembrie 2013, reclamantul/recurentul a parcat regulamentar automobilul de model „Volkswagen Passat”, cu n/î C PO 949, pe str. Bulgară, 43. În timpul staţionării, peste automobil a căzut o creangă uscată, care a deteriorat parbrizul şi capota motor. Potrivit procesului – verbal de examinare din 24 septembrie 2013, întocmit la faţa locului de către colaboratorul Inspectoratului de Poliţie Centru, se relevă că automobilul a fost parcat „…în curtea din spatele procuraturii sectorului Centru.

În spatele clădirii aproximativ la 8 metri de lîngă peretele clădirii…”. Conform aceluiaşi proces – verbal, „…în faţa automobilului aproximativ la 3 metri puţin în partea dreaptă se afla un copac de plop.” (f.d. 7) Colegiul precizează că sediul Procuraturii sectorului Centru este amplasat pe bd. Ştefan cel mare, 73. La 26 septembrie 2013, în scopul stabilirii cuantumului prejudiciului material reclamantul/recurentul s-a adresat Centrului Naţional de Expertize Judiciare. Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 1708 din 02 octombrie 2013, efectuată de Centrul Naţional de Expertize Judiciare, suma prejudiciului cauzat proprietarului automobilului de model „Volkswagen Passat”, cu n/î C PO 949, cu aplicarea uzurii la piesele de schimb, constituie, 7 463 lei.

(f.d. 11-15) La 26 noiembrie 2013, Dadu Ion a formulat cerere prealabilă prin care a solicitat de la ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” recuperarea benevolă a prejudiciului cauzat. Prin răspunsul din 31 ianuarie 2014, cererea a fost 3 considerată neîntemeiată, fără a se indica vreun motiv. (f.d. 19, 20) Potrivit, Extrasului din Registrul bunurilor imobile, gestionar al terenului şi clădirii amplasată pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 73, mun. Chişinău este Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova. (f.d. 24- 26) În şedinţa de judecată din 24 iunie 2014, reclamantul a solicitat atragerea în proces a autorităţii nominalizate supra şi respectiv, prin încheierea Judecătoriei centru, mun.

Chişinău din 24 iunie 2014, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a fost atrasă în proces, în calitate de copîrît. (f.d. 40, 49) Concomitent, Colegiul constată că anterior producerii incidentului, la 04 aprilie 2013, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova s-a adresat către ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi” şi Inspectoratul ecologic de stat al mun. Chişinău, cu solicitarea de a defrişa arborii din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 73. (f.d. 29) Potrivit procesului – verbal de cercetare a arborilor în stare gravă nr. 276 din 15 aprilie 2013, întocmit de ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”, au fost cercetaţi arborii (plop şi dud) de pe adresa indicată şi s-a constatat că aceştia sunt trecuţi de vîrsta exploatabilă, şi s-a propus defrişarea lor, cu avizul autorităţii abilitate.

Colegiul precizează că procesului – verbal de cercetare a arborilor în stare gravă nu este un document permisiv în sensul tăierii arborilor. Astfel, potrivit pct. 21 şi 22 lit. b) din Regulamentul cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 27 din 19 ianuarie 2004, tăierea arborilor şi arbuştilor în spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale se autorizează de către agenţiile sau inspecţiile ecologice, cu marcarea prealabilă pe teren a arborilor preconizaţi pentru tăieri.

Conform prevederilor Legii cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, Regulilor sanitare în pădurile Republicii Moldova şi altor acte legislative şi normative în vigoare, tăierile arborilor şi arbuştilor din spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale se autorizează, în alte categorii de spaţii verzi, în baza cererii de autorizare şi actului de cercetare fitosanitară a arboretelor. În speţă, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova, în temeiul documentului şi la recomandarea ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”, urma să se adreseze Agenţiei ecologice Chişinău pentru efectuarea expertizei şi eliberarea autorizaţiei de tăiere a arborilor.

Colegiul însă, sesizează din 15 aprilie 2013 şi pînă la 24 septembrie 2013, data producerii incidentului, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova nu s-a conformat recomandărilor ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”. Concomitent Colegiul precizează că potrivit art. 23 alin. (1) şi (2) al Legii cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale nr. 591 – XIV din 23 septembrie 1999, îngrijirea spaţiilor verzi se asigură de către proprietarii şi gestionarii acestora, conform tehnologiei şi agrotehnicii stabilite. Proprietarii şi 4 gestionarii de terenuri cu spaţii verzi sînt obligaţi să asigure îngrijirea la timp şi păstrarea acestora în limitele hotarelor lor.

În sensul art. 2 al legii, spaţiu verde este un sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane şi extravilane ale localităţilor urbane şi rurale (peisaje naturale, sectoare ale cursurilor de apă şi bazine acvatice, construcţii rutiere, horticole, locative), important din punct de vedere estetic, biologic şi ecologic, care include, de regulă, o comunitate de vegetaţie (lemnoasă arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi animale. Astfel, spaţiu verde nu reprezintă neapărat formaţiune silvică (pădure-parc, parc, etc), aşa cum constată instanţa de apel.

Reieşind din circumstanţele şi prevederile legale expuse, responsabilitatea pentru pagubele provocate reclamantului/recurentului nu poate fi pusă pe seama acestuia, precum nici pe seama ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”, or, aşa cum a fost menţionat, anume Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova, în calitate de gestionar, urma să se adreseze Agenţiei ecologice Chişinău pentru efectuarea expertizei şi eliberarea autorizaţiei de tăiere a arborilor.

Mai mult, Colegiul apreciază cristic alegaţiile instanţei de apel, precum că reclamantul/recurentul, Ion Dadu, nu a prezentat probe care să certifice că în locul în care a parcat automobilul este o parcare autorizată, or, vice-versa, pîrîtul/intimatul nu a prezentat vreo probă în sensul că este o zonă cu parcare interzisă, ori periculoasă avînd în vedere constatările şi recomandările ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”, învederate în procesul – verbal de cercetare a arborilor în stare gravă nr. 276 din 15 aprilie 2013. Colegiul menţionează că starea arborilor puteau deteriora nu doar automobilul deţinut de reclamantul/recurentul Dadu Ion, dar puteau să cauzeze inclusiv, prejudicii sănătăţii şi integrităţii corporale persoanelor fizice: trecători, vizitatori, angajaţi, etc. şi în acest caz, o eventuală parcare ilegală nu ar fi fost posibil de invocat.

Prin urmare, potrivit art. 14 alin. (1) şi (2) Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Potrivit art. 1398 Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăţie se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege.

O altă persoană decât autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege. Prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la rugămintea sau cu consimţământul persoanei vătămate şi dacă fapta autorului nu vine în contradicţie cu normele de etică şi morală. 5 Coroborând cele menţionate, Colegiul consideră că prima instanţă corect a apreciat că Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova este responsabilă pentru prejudiciul material cauzat reclamantului/recurentului, Dadu Ion şi că anume aceasta urmează să recupereze suma prejudiciului, care de alt fel, a fost stabilită prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, efectuat de Centrul Naţional de Expertize Judiciare, în mărime de 7 463 lei.

Din considerentele expuse şi avînd în vedere, că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Dadu Ion, de a casa decizia instanţei de apel şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Dadu Ion. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 13 noiembrie 2014, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dadu Ion împotriva Primăriei mun.

Chişinău, Întreprinderii Municipale „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi” şi Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi Ion Druţă Tatiana Vieru 6