2ra-1644/15 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1644/15 Judecător: S. Lazari Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim ÎNCHEIERE 05 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Nadejda Toma, Ion Druţă examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Bogaci Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bogaci Victor împotriva Ministerului Justiţiei al RM privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi compensarea prejudiciului cauzat, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 11 februarie 2015, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 16 iulie 2014, c o n s t a t ă : La 18 aprilie 2014, Bogaci Victor s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al RM, solicitînd constatarea faptului încălcării dreptului lui la judecarea în termen rezonabil a cauzei civilie şi compensarea din contul bugetului de stat a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea indicată. În motivarea cererii sale indică reclamantul că la 04 octombrie 2011 s-a adresat în Curtea de Apel Chişinău o cerere împotriva Primăria mun. Chişinău prin care a solicitat constatarea faptului neprimirii informaţiei solicitate prin petiţia din 05 august 2011. Cauza indicată s-a aflat în proces de examinare o perioadă de peste 2 ani, pe parcursul căreia el nu au putut obţine o hotărîre judecătorească definitivă în apărarea intereselor sale legitime, fiind somat să participe la multiple ședințe de judecată.

Reclamantul consideră faptul dat drept o tergiversare intenţionată a examinării cauzei şi o încălcare iminentă a drepturilor lui la un proces echitabil. Solicită reclamantul Bogaci Victor constatarea faptului încălcării dreptului lui la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea din contul statului a 20 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 16 iulie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Bogaci Victor a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de Bogaci Victor și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 16 iulie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 08 mai 2015, Bogaci Victor a declarat recurs, solicitînd casarea decizie instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a cerinţelor înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt şi de drept invocate pe parcursul examinării cauzei, recurentul a indicat că decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Consideră recurentul că instanțele inferioare au apreciat arbitrar probele anexate la materialele cauzei. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 24 februarie 2015 (f.d. 82), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce ar demonstra momentul comunicării deciziei integrale, recursul se consideră declarat în termen.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Bogaci Victor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanțele inferioare, respectiv nu constituie temei de casare a actelor contestate. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanțele inferioare au apreciat în mod arbitrar probele, încălcînd în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bogaci Victor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Bogaci Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nadejda Toma Ion Druţă