2ra-1812/15 — Acordarea unui echivalent bănesc în schimbul locuinţei

prima instanţă: M. Muruianu dosarul nr. 2ra-1812/15 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 15 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Coroi Ilie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Coroi Ilie împotriva Universităţii Tehnice a Moldovei cu privire la acordarea unui echivalent bănesc în schimbul locuinţei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Coroi Ilie, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 15 decembrie 2014, c o n s t a t ă La data de 31 octombrie 2014, reclamantul Coroi Ilie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Universităţii Tehnice a Moldovei cu privire la acordarea unui echivalent bănesc în schimbul locuinţei. În motivarea acţiunii, reclamantul Coroi Ilie a invocat că prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 22 august 2013, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 29 aprilie 2010, în partea evacuării familiei Coroi din încăperile nr. 107, 108, 109, amplasate în căminul nr. 10 din bd. Cuza-Vodă, fără acordarea altui spaţiu locativ, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care dispune evacuarea familiei Coroi din încăperile în litigiu, cu acordarea altui spaţiu locativ.

Afirmă reclamantul că, pînă în prezent Universitatea Tehnică a Moldovei nu a executat decizia Curții Supreme de Justiției, astfel nu i s-a acordat alt spațiu locativ cu condiții locative decente de trai, copiii, fiind de sex opus și mai mari de 9 ani, nu pot să locuiască într-o odaie, iar Universitatea Tehnică a Moldovei nu dispune de apartamente care ar putea fi repartizate angajaților sau foștilor colaboratori. Indică reclamantul că, i s-a oferit o transferare în alt cămin, Nr.2 din str. Studenților, 7/1, mun. Chișinău, fiindu-i propuse două odăi, cu o suprafață de 18,3 m2 și altă odaie de 13,6 m2, cu bucătărie comună la parter, care nu corespund condițiilor minime de trai, fără să se i-a în calcul cerințele igienice sanitare de viață conform normelor sanitare, unde umiditatea este ridicată, de la care deja este afectată familia Coroi, compusă din cinci persoane, diagnosticați cu bronșită acută cronică.

Invocă reclamantul că, în aceste circumstanțe soluționarea situației poate fi prin acordarea de către Universitatea Tehnică a Moldovei, familiei Coroi a unei compensații bănești echivalentă cu costul unui apartament format din trei odăi în mun. Chișinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 decembrie 2014, acţiunea înaintată de către Coroi Ilie a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Invocînd ilegalitatea acestei hotărîrii, la data de 06 ianuarie 2015, Coroi Ilie, a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 15 decembrie 2014, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîrii prin care acţiunea să fie admisă integral în sensul declarat.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015 a fost respins apelul declarat de Coroi Ilie, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 15 decembrie 2014. La adoptarea soluţiei, instanţa de apel a constatat că, prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 22 august 2012, a fost admis recursul declarat de Coroi Ilie şi Coroi Aurelia, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 februarie 2012 şi hotărârea judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 29 octombrie 2010, în partea prin care s-a dispus evacuarea familiei Coroi din încăperile cu nr.l07,108 şi 109 amplasate în căminul nr.3, din bd. Cuza-Vodă, 10, mun. Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărârii, prin care s-a dispus evacuarea familiei Coroi din încăperile din litigiu, cu acordarea altui spaţiu locativ (f.d.4-8).

Astfel, prin hotărîrea judecătorească irevocabilă, pe care reclamantul şi-a întemeiat pretenţiile, s-a dispus evacuarea familiei acestuia din încăperile nominalizate, cu acordarea altui spaţiu locativ. Respectiv hotărîrea urmează să fie executată în sensul în care a fost adoptată. Faptul, că pînă în prezent ea nu a fost executată şi că Universitatea Tehnică din Moldova nu dispune de spaţiu locativ, în care ar putea fi evacuată familia Coroi, nu presupune obligaţia pîrîtului de a-i achita reclamantului o compensaţie bănească echivalentă cu costul unui apartament cu 3 odăi în mun. Chişinău. Pretenţiile reclamantului în acest sens sunt lipsite de suport legal, iar normele de drept material la care face referire reclamantul în cererea de chemare în judecată nu sunt relevante la caz.

2 La 29 mai 2015, Coroi Ilie, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîrii prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea recursului se invocă că, instanţa de fond a Judecătoriei sect. Buiucani, mun. Chişinău a adoptat o hotărîre ilegală şi neîntemeiată ca rezultat al aplicării eronate a normelor de drept material şi a normelor de drept procedural prin stabilirea circumstanţelor de fapt, calificarea juridică a raportului litigios, verificarea autencităţii textului normei, interpretarea normei şi adoptarea hotărîrii.

A mai motivat că, instanţa de fond a Judecătoriei sect. Buiucani, mun. Chişinău a adoptat o hotărîre ilegală, care nu a respectat cerinţele esenţiale faţă de actul de justiţie, temeinicia şi legalitatea, prin care circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţă le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente, conform dispoziţiilor art. 117, 121 şi 130, din Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova, concluziile primei instanţe expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Consideră că, instanţa de fond a Judecătoriei sect. Buiucani, mun.

Chişinău, a adoptat o hotărîre ilegală şi neîntemeiată, ignorîndu-se în mod evident probele, concludente şi pertinente, depuse în instanţă de judecată de către reclamantul Coroi Ilie, fiind respinsă fără temei cererea de chemare în judecată către Universitatea Tehnică a Moldovei cu privire la acordarea unui echivalent bănesc, prin Hotărîrea Judecătoriei sect. Buiucani, mun.

Chişinău din data de 15 decembrie 2014. Invocă recurentul că, reieşind din circumstanţele de fapt şi de drept, invocate mai sus, remarcă faptul că examinarea prezentei cauze civile, fiind soluţionată în ordine de apel în absenţa lui Coroi Ilie, consideră oportun faptul, că atunci cînd va lua act de cunoştinţă cu decizia motivată, atunci va depune în instanţa de recurs o cerere de recurs motivată, solicitînd instanţa de recurs să examineze prezenta cauză civilă în stricta conformitate cu dispoziţiile art. 6, din Convenţia cu privire la apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, la care Republica Moldova este parte. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. 3 Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Coroi Ilie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Coroi Ilie, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Coroi Ilie ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Coroi Ilie, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Galina Stratulat 4 Iurie Bejenaru 5