2ra-1761/15 — Constatarea faptului şi repararea prejudiciului

prima instanţă: V. Stihi dosarul nr. 2ra-1761/15 instanţa de apel: N. Chircu, A. Albu, A. Toderaş ÎNCHEIERE 15 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Olesea Doronceanu în interesele Ninei Ostap și Mihaelei Prepeliță, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Ostap și Mihaela Prepeliță împotriva Direcției Educație Telenești, intervenienți accesorii Gimnaziul Ciulucani şi Larisa Corman cu privire la constatarea încălcării dreptului de nerespectare a confidențialității datelor cu caracter personal şi cele privind starea de sănătate, încălcarea dreptului la viaţa privată şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de reprezentantul Olesea Doronceanu în interesele Ninei Ostap şi Mihaelei Prepeliţă, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Teleneşti din 16 octombrie 2014, c o n s t a t ă La data de 19 iunie 2014, reprezentantul Olesea Doronceanu în interesele Ninei Ostap şi Mihaelei Prepeliţă s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Educație Telenești,

intervenienți accesorii Gimnaziul Ciulucani şi Larisa Corman cu privire la constatarea încălcării dreptului de nerespectare a confidențialității datelor cu caracter personal şi cele privind starea de sănătate, încălcarea dreptului la viaţa privată şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a invocat că, în perioada 10 februarie 2014 până la data de 20 februarie 2014, reclamanta Nina Ostap a fost internată în spital împreună cu fiul său minor la IMSP Institutul de cercetări Ştiinţifice Centrul Mamei şi Copilului din mun. Chişinău. Revenind acasă, a aflat de la fiica Mihaela, care i-a povestit că, la orele de instruire în timpul orelor de Educaţie Civică, profesoara Larisa Corman a povestit tuturor din clasă despre metodele de infectare cu virusul HIV.

Totodată Larisa Corman a menţionat că copiii trebuie să fie atenți şi precauți, deoarece la ei în sat locuieşte o persoană, şi anume Nina Ostap, care are 5 copii şi este infectată cu virusul HIV. Imediat elevii din clasă au auzit numele colegei lor de clasă care şi-au îndreptat privirile spre Mihaela, iar la repaus fiind asaltată cu întrebări despre boala mamei sale, despre care Mihaela nu cunoștea nimic. Se menționează că din ziua în care profesoara a divulgat informația despre starea sănătății mamei sale, fiica Mihaela refuză să mai frecventeze gimnaziul. Indică reclamanta că, profesoara Corman Larisa, cît şi directoarea Lilia Popa şi-au exprimat regretul pentru faptul divulgării datelor personale privind starea de sănătate a reclamantei.

Prin răspunsul Gimnaziului Ciulucani nr.165 din 8 mai 2014, a fost informată despre faptul aplicării sancţiunii disciplinare profesoarei Larisa Corman, conform art. 206 alin. 1 lit. a) Codul muncii, şi că în cadrul orei de dirigenție au fost organizate convorbiri cu elevii în scopul dezmințirii informațiilor divulgate în cadrul orelor de Educaţie Civică. Consideră reclamanta că, prin acţiunile profesoarei Larisa Corman i-au fost provocate traume de ordin emoţional şi psihologic, astfel fiindu-i cauzat un prejudiciu moral prin faptul că suferinţele propriului copil s-au răsfrînt negativ asupra stării emoţionale şi de sănătate, ea având remuşcări generate de sentimentul că propriul copil indirect a suferit şi suferă din cauza bolii mamei sale.

Menţionează reclamanta că, reieşind din acţiunile profesoarei Larisa Corman, sancţiunea aplicată este una mult prea blîndă în raport cu consecințele survenite. Solicită reclamanta, admiterea acțiunii, constatarea încălcării de către profesoara Corman Larisa a drepturilor ce țin de nerespectarea confidențialității datelor cu caracter personal și de sănătate și a drepturilor la viața privată cu încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a prejudiciului moral pe care îl estimează la suma de 50 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Telenești din data de 16 octombrie 2014, acțiunea a fost admisă, a fost constatată încălcarea de către profesoara Larisa Corman din cadrul Gimnaziului Ciulucani, r-1 Teleneşti, a drepturilor ce ţin de nerespectarea confidențialității datelor cu caracter personal şi cele privind starea de sănătate a Ninei Ostap, şi încălcarea drepturilor la viaţă privată a Mihaelei Prepeliţă.

A fost dispusă încasarea de la Direcţia Educaţie Teleneşti în folosul Ninei Ostap şi Mihaelei Prepeliţă a prejudiciul moral în mărime de 3000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. La 14 noiembrie 2014 avocatul Olesea Doronceanu în interesele Ninei Ostap și Mihaelei Prepeliță a declarat apel, solicitînd casarea parțială a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii integral.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 martie 2015 a fost respins apelul declarat de reprezentantul Olesea Doronceanu în interesele Ninei Ostap și Mihaelei Prepeliță, și menținută hotărîrea Judecătoriei Telenești din 16 octombrie 2014. La adoptarea soluţiei, instanţa de apel a constatat că, în procesul de predare a orei de educaţie civică, profesoara Larisa Corman care activează în cadrul Gimnaziului Ciulucani, discutând metodele de infectare cu virusul HIV şi consecinţele HIV/SIDA 2 a divulgat informaţia despre starea sănătăţii a apelantei Nina Ostap, fapt ce a dus la stresarea şi traumarea psihologică atât a apelantei Nina Ostap cât şi fiicei acesteia Mihaela Prepeliţă. Conform art.14 alin. (1) a Legii cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA nr.23- XVI din 16 februarie 2007 dreptul la confidenţialitate al persoanei care solicită testarea la amcherii HIV sau a celei diagnosticate cu HIV este garantat.

Potrivit art.12 alin. 1), 6) a Legii privind drepturile şi responsabilităţile pacientului nr.263-XVI din 27 octombrie 2005, toate datele privind identitatea şi starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, precum şi datele cu caracter personal sunt confidenţiale şi urmează a fi protejate şi după moartea acestuia. Conform art. 12 alin.6) al Legii sus menţionate, persoanele care în exerciţiul funcţiunii, au primit informaţii confidenţiale, de rînd cu personalul medico-sanitar şi farmaceutic, poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia, pentru divulgarea secretului medical, luându-se în considerare prejudiciul adus prin aceasta pacientului. Astfel, instanța de apel a constatat cu certitudine faptul că, apelantele au dreptul de a pretinde compensarea suferinţelor psihice şi emoţionale (prejudiciu moral) suportate în rezultatul acţiunilor ilegale ale Larisei Corman.

Instanţa de apel a reţinut că, cauzarea de daune morale, reflectă prin sine suferinţe, stări de stres, senzaţii acute de discomfort psihologic. În conformitate cu art. 1422 al.(1) şi (2) CC, în cazul când unei persoane i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Astfel s-a considerat că instanţa de fond just a stabilit mărimea prejudiciului moral apreciind toţi factorii care stau la baza determinării cuantumului prejudiciului moral.

Art.1423 Cod civil prevede că, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Instanța de apel a reţinut că, apelantele solicită încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.

Ținând cont de criteriul echităţii, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile, adică 3 trebuie stabilite în aşa fel, încât să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, fiind menţinut echilibrul între daunele efectiv pricinuite şi suma acordată.

Prin urmare, cuantumul compensaţiei pentru prejudiciu moral determinat de către instanţa de fond în mărime de 3 000 lei, este pe măsura de a atenua suferinţele psihice cauzate apelantelor, or careva dovezi confirmatorii ce-ar proba faptul că minora Mihaiela Prepeliţă precum şi apelanta, mama minorei Nina Ostap în urma celor întâmplate au avut stări de stres, senzaţii acute de discomfort psihologic, nu au fost prezentate, prin urmare, argumentele apelantelor şi a reprezentantului acestora sunt pur declarative şi formale, or prin prisma art.118 alin. (1) CPC al RM, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Invocînd dezacordul deciziei instanței de apel, la data de 12 mai 2015, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, avocatul Doronceanu Olesea în interesele Ninei Ostap și Mihaelei Prepeliță a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parțială a hotărîrii primei instanțe și a deciziei instanței de apel în partea încasării prejudiciului moral, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri prin care să fie dispusă încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 mii lei. În motivarea recursului a indicat că, atît prima instanță cît și instanța de apel nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, iar cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasarea nu este proporțional suferințelor și traumelor psihologice provocate.

Mai indică că divulgarea unei informaţii confidenţiale cu privire la starea de sănătate a unei persoane este interzisă, iar răspândirea acestei informaţii, în special, în rândul elevilor, care în virtutea vîrstei fragede nu percep consecinţele negative ale acestor informaţii, generează acțiuni de discriminare şi segregare. Se arată că instanţa de judecată nu a acordat reclamantelor o despăgubire echitabilă drept rezultat al survenirii consecinţelor acţiunilor ilicite a unei persoane deoarece suma de 3000 lei nu este proporțională în raport cu suferinţele morale provocate. Conform art. 8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său și corespondenţei sale.

Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept, decît în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a țării apărarea ordinii şi prevenirii faptelor penale, protejarea sănătăţii şi moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. 4 Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Olesea Doronceanu în interesele Ninei Ostap și Mihaelei Prepeliță, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Olesea Doronceanu în interesele Ninei Ostap și Mihaelei Prepeliță, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul 5 declarat de către Olesea Doronceanu în interesele Ninei Ostap și Mihaelei Prepeliță ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Olesea Doronceanu în interesele Ninei Ostap și Mihaelei Prepeliță, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6