2ra-1693/15 — Declararea nulității actelor de stare civilă

Dosarul nr.2ra-1693/15 Instanţa de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – I. Barbacar Instanţa de apel: CA Chișinău – N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac DECIZIE 15 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele colegiului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Tamara Chișca-Doneva, Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinând recursul declarat de către Serviciul Stare Civilă, mun. Chișinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Serviciul Stare Civilă, mun. Chișinău împotriva Anei Sîrbu și Nicolae Blajevschi privind declararea nulității actului de căsătorie nr. 1061 din 16 noiembrie 2013 și a certificatului de căsătorie seria CS-V nr. 1151851 din 16 noiembrie 2013, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 10 martie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de către Serviciul Stare Civilă, mun.

Chișinău și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, CONSTATĂ: La 11 august 2014 Serviciul Stare Civilă, mun. Chișinău s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Anei Sîrbu și Nicolae Blajevschi privind recunoașterea nulității actului de căsătorie nr. 1061 din 16 noiembrie 2013 și a certificatului de căsătorie seria CS-V nr. 1151851 din 16 noiembrie 2013. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 12 noiembrie 2013 Nicolae Blajevchi și Ala Sîrbu au depus la Oficiul Stare Civilă s. Rîșcani, mun. Chișinău o declarație de căsătorie, indicînd că nu există impedimente pentru înregistrarea căsătoriei.

La 16 noiembrie 2013 a fost înregistrată căsătoria prin întocmirea actului de căsătorie nr. 1061 cu eliberarea certificatului de căsătorie seria CS-V nr.1151851. 1 În momentul efectuării mențiunii în actul de naștere a Anei Sîrbu privind înregistrarea căsătoriei cu Nicolae Blajevschi s-a constatat existența unei căsătorii anterioare nedesfăcute pe numele Anei Sîrbu. Potrivit extrasului din registrul de căsătorii, eliberat la 28 martie 2014 de către autoritățile române, rezultă că la 28 septembrie 2011 Ana Sîrbu a încheiat căsătoria cu Giorgică Grosu în mun. Brăila, România, eveniment înregistrat sub nr.728. Avînd în vedere că înregistrarea căsătoriei dintre pîrîți a avul loc cu încălcarea prevederilor art.15, alin.(1), lit.a) Codul familiei Serviciul Stare Civilă, mun.

Chișinău a solicitat recunoașterea nulității actului de căsătorie nr.1061 din 16 noiembrie 2013 și a certificatului de căsătorie seria CS-V nr.1151851 din 16 noiembrie 2013. Prin hotărîrea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie 2014 acțiunea Serviciului Stare Civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 09 decembrie 2014 Serviciul Stare Civilă, mun. Chișinău a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015 s-a respins apelul declarat de către Serviciul Stare Civilă, mun. Chișinău și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 11 noiembrie 2014. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 21 mai 2015 Serviciul Stare Civilă, mun. Chișinău a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material privind condițiile de încheiere a căsătoriei și temeiurile de nulitate a actelor de stare civilă. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chișinău a fost pronunţată la 10 martie 2015. (f.d.58).

În materialele cauzei lipsește dovada recepționării deciziei motivate de către recurent. Recursul, declarat la 21 mai 2015, confirmă exercitarea dreptului de atac în termen. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.b) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit consideră recursul depus de către Serviciul Stare Civilă, mun. Chișinău întemeiat, și care urmează să fie admis din următoarele considerente. Din materialele cauzei rezultă că la 12 noiembrie 2013 Nicolae Blajevschi și Ana Sîrbu au depus declarație de înregistrare a căsătoriei Oficiului de Stare Civilă s. Rîșcani, mun.

Chișinău, indicînd că nu există impedimente pentru înregistrarea căsătoriei. (f.d. 12) În baza declarației de căsătorie la 16 noiembrie 2013 a fost înregistrată căsătoria dintre Ana Sîrbu și Nicolae Blajevschi sub nr. 1061 cu eliberarea certificatului de căsătorie seria CS-V nr. 151851. (f.d. 10-11) 2 Potrivit extrasului din registrul de căsătorii, eliberat de către Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Brăila, la 28 septembrie 2011 sub nr.728 a fost încheiată căsătoria între Ana Sîrbu și Giorgică Grosu în mun. Brăila, România. (f.d.16) Serviciul Stare Civilă, mun. Chișinău s-a adresat în instanța de judecată cu cerere, invocînd nulitatea actului de căsătorie în temeiul art. 15 Codul Familiei și art.62 al Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă potrivit căruia nu se admite încheierea și respectiv înregistrarea căsătoriei între pesoane dintre care cel puțin una este deja căsătorită.

Prima instanță, fiind investită în soluționarea litigiului, s-a pronunțat în defavoarea reclamantului, respingînd integral acțiunea. Soluția respectivă a fost menținută și de către instanța de apel. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău și Curtea de Apel Chișinău în parte au apreciat arbitrar probele administrate şi au aplicat incorect normele de drept material. Potrivit art.41 în coroborare cu art.15, alin.(1), lit.a), Codul familiei instanța de judecată va declara nulă căsătoria dacă aceasta a fost încheiată între persoane dintre care cel puțin una este deja căsătorită.

Instanța de recurs reține că instanțele ierarhic inferioare incorect au statuat că Serviciul Stare Civilă nu este abilitat cu dreptul de a înainta acțiune în nulitatea actului de căsătorie, acest atribut revenindu-i soţului minor, părinţilor lui (tutorilor), autorității tutelare sau procurorului, dacă căsătoria a fost încheiată de o persoană care nu a atins vîrsta matrimonială şi această vîrstă nu a fost redusă în modul stabilit.

După atingerea de către soţul minor a vîrstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îi aparţine numai lui; soţul ale cărui drepturi au fost încălcate prin încheierea căsătoriei, precum şi procurorul în cazurile viciului de consimţămînt; soţul care nu a ştiut despre existenţa impedimentelor la căsătorie, tutorele soţului declarat incapabil, soţul din căsătoria precedentă nedesfăcută, alte persoane ale căror drepturi şi interese au fost lezate în urma căsătoriei încheiate cu încălcarea prevederilor art.15, precum şi autoritatea tutelară sau procurorul, în cazurile menţionate mai sus; soţul de bună-credinţă şi procurorul, în cazul în care a fost încheiată o căsătorie fictivă.

Instanța de apel incorect a pus la baza soluției sale prevederile art. 42 Codul familiei, deoarece acesta face referire la cercul de persoane care au dreptul de a declara nulă încheierea căsătoriei. Încheierea căsătoriei în esență presupune îndeplinirea unor condiții de fond și de formă precum și lipsa impedimentelor sau a piedicilor pentru încheierea acesteia. Este foarte important de a delimita momentul încheierii căsătoriei și momentul înregistrării acesteia. Momentul încheierii căsătoriei este cel în care viitorii soți își dau consimțămîntul la căsătorie, iar funcționarul Serviciului Stare Civilă constată existența acestuia și îi declară căsătoriți.

Înregistrarea căsătoriei nu reprezintă un element constitutiv al acesteia, nu este o condiție de valabilitate, ci o cerință pentru dovedirea ei, astfel încît momentul încheierii căsătoriei este acela în care soții își dau consimțămîntul (condiții de fond) și nu acela în care acesta se înregistrează (condiții de formă). Prin urmare, prin 3 prisma art.9, alin.2) al Codului familiei căsătoria se consideră încheiată din momentul înregistrării ei în forma și în condițiile prevăzute de lege.

Colegiul lărgit remarcă că în speță obiectul litigiului îl constituie declararea nulității actului de căsătorie nr. 1061 din 13 noiembrie 2013 și a certificatului seria CS-V nr.1151851 din 13 noiembrie 2013. La caz sînt aplicabile prevederile art.62, alin.(3) al Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, potrivit căruia pot cere anularea sau recunoașterea nulității actelor de stare civilă persoanele interesate, oficiile de stare civilă sau Serviciul Stare Civilă, care au identificat necesitatea de anulare sau de recunoaștere a nulității actului respectiv. Intimata Ana Sîrbu în cadrul ședințelor de judecată a recunoscut că atît la momentul încheierii căsătoriei cu Nicolae Blajevschi cît și în prezent se află în relații de căsătorie cu cetățeanul României Giorgică Grosu.

Fiindcă la încheierea căsătoriei cu cetățeanul străin nu și-a schimbat numele de familie, a considerat că nu pot fi probleme la înregistrarea altei căsătorii și nu a informat despre acest impediment Oficiul de stare civilă. Astfel, cert este faptul că există două acte de căsătorie simultan valabile: nr.728 din 28 septembrie 2011, întocmit în mun. Brăila, România, care atestă înregistrarea căsătoriei între Giorgică Grosu și Ana Sîrbu și al doilea act nr.1061 din 16 noiembrie 2013 întocmit de Oficiul Stare Civilă Rîșcani, mun. Chișinău, care atestă înregistrarea căsătoriei între Nicolae Blajevschi și Ana Sîrbu. Organul de stare civilă neîntemeiat a întocmit actul de stare civilă nr.1061 din 16 noiembrie 2013, atît timp cît este valabil primul act de căsătorie.

Prin urmare, actul de căsătorie nr.1061 din 16 noiembrie 2013 cît și certificatul de căsătorie seria CS-V nr.1151851 eliberat în baza actului de căsătoriei sînt nule. Suplimentar, instanța de recurs invocă prevederile art. 35 alin.8) al Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă care stipulează că organul de stare civilă va refuza încheierea căsătoriei dacă constată că nu sînt îndeplinite cerințele legislației. Identificarea impedimentelor la căsătorie (art.15 din Codul familiei) urmează a fi confirmată prin acte doveditoare. Materialele cauzei incontestabil demonstrează faptul că la momentul înregistrării căsătoriei reclamantul nu a avut posibilitate de a cunoaște despre impedimentele la căsătorie pentru a refuza înregistrarea acesteia.

Prin prisma art.62, alin.(3) al Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă Oficiul Stare Civilă, care a identificat necesitatea nulității actului, poate cere nulitatea acestuia. În speță, Serviciul Stare Civilă a identificat nulitatea actului în momentul efectuării mențiunii în actul de naștere al Anei Sîrbu privind înregistrarea căsătoriei cu Nicolae Blajevschi și recepționării extrasului din registrul de căsătorii nr.728 din 28 septembrie 2011, eliberat de către Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Brăila, România. Așadar, acțiunea Serviciului Stare Civilă privind nulitatea actelor de stare civilă este întemeiată și urmează a fi admisă.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către instanţa de fond și instanța de apel, 4 însă normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verficarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, a casa hotărîrea primei instanțe și decizia instanţei de apel şi a emite o nouă hotărîre, prin care acțiunea Serviciului Stare Civilă, mun. Chișinău se admite integral. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de către Serviciul Stare Civilă, mun.

Chișinău. Se casează decizia Curţii de Apel Chișinău din 10 martie 2015 și hotărîrea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie 2014, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Serviciului Stare Civilă, mun. Chișinău împotriva Anei Sîrbu și Nicolae Blajevschi privind declararea nulității actului de căsătorie nr. 1061 din 16 noiembrie 2013 și a certificatului de căsătorie seria CS-V nr. 1151851 din 16 noiembrie 2013 şi se emite o hotărîre nouă prin care: Se admite cererea de chemare în judecată a Serviciului Stare Civilă, mun. Chișinău. Se recunosc nule actul de căsătorie nr.1061 din 16 noiembrie 2013, eliberat de Oficiul Stare Civilă s. Rîșcani, mun. Chișinău și certificatul de căsătorie seria CS-V nr.1151851 din 16 noiembrie 2013. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele colegiului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva Galina Stratulat Dumitru Mardari Maria Ghervas 5