2ra-1707/15 — Încasarea dublei arvune, cererea reconvenţională repararea prejudiciului material

prima instanţă: L. Vasilevici dosarul nr. 2ra-1707/15 instanţa de apel: N. Budăi, A. Doga, I. Muruianu ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail Rotaru, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaş în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Luciei Triboi împotriva lui Mihail Rotaru cu privire la restituirea dublei arvune împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015 prin care a fost admis apelul declarat de Lucia Triboi, casată parţial hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 09 iulie 2013, în partea în care a fost admisă acţiunea reconvenţională a lui Mihail Rotaru împotriva Luciei Triboi cu privire la repararea prejudiciului material, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care a fost respinsă acţiunea reconvenţională, în rest, a fost menţinută hotărârea primei instanţe constată: La 17 ianuarie 2012, Lucia Triboi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Rotaru cu privire la restituirea dublei arvune. În motivarea acţiunii a invocat că la 08 septembrie 2011, a încheiat cu pârâtul contractul de vânare - cumpărare a imobilului amplasat în mun. Chişinău, str. Columna, 105, ap. 23. Susţine că în vederea încheierii contractului menţionat, a dat pârâtului arvună în mărime de 1000 lire sterline (moneda Regatului Unit al Marii Britanii), iar acesta i-a eliberat o recipisă în scris, prin care şi-a asumat angajamentul de a perfecta contractul de vânzare - cumpărare a imobilului menţionat.

Indică că după o perioadă de trei luni de zile de la momentul întocmirii recipisei şi transmiterii arvunei, pârâtul nici nu intenţionează să perfecteze contractul de vânzare - cumpărare a bunului imobil litigios. Invocă prevederile art. 633 Cod civil, care statuează că dacă, pentru neexecutarea contractului, răspunde partea care a dat arvuna, aceasta rămâne celeilalte părţi. Dacă pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna, ea este obligată să plătească celeilalte părţi dublul arvunei. 1 Relatează că la 01 decembrie 2011, a expediat pârâtului invitaţia pentru prezentare la 05 decembrie 2011, ora 11-00 la biroul notarial, în vederea întocmirii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, însă şi această invitaţie a fost ignorată, fără nici un motiv.

Ulterior, la 05 decembrie 2011, a expediat pârâtului o somaţie prin care a solicitat restituirea dublului arvunei în termen de 5 zile pentru refuzul de a încheia contractul de vânzare - cumpărare a apartamentului. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispozițiilor art. 2, 8, 9, 10, 14, 68, 512- 515, 631-633 Codul civil, art. l, 5, 7, 29, 35, 84, 86, l17, 166-167 CPC. Solicită admiterea acţiunii, încasarea de la pârât a dublei arvunei ce constituie suma de 2000 lire sterline pentru neexecutarea obligaţiei asumate, precum şi cheltuielile de judecată. La 10 aprilie 2012, Mihail Rotaru a depus cerere reconvenţională, solicitând admiterea acesteia, respingerea integrală a acţiunii înaintate de reclamantă, repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată, precum şi scutirea de la plata taxei de stat.

În motivarea acţiunii reconvenţionale a invocat că circumstanțele de fapt invocate de către Lucia Triboi sunt în contradicţie cu materialele cauzei. Susţine că recipisa eliberată reclamantei la 08 septembrie 2011 atestă faptul primirii sumei de 1000 lire sterline de la reclamantă în calitate de avans în contul vânzării de către el a apartamentului nr. 23, situat în mun. Chişinău, str. Columna, 105 şi nu în calitate de arvună precum pretinde reclamanta. Afirmă că reclamanta eronat a întemeiat de drept cererea de chemare în judecată în baza prevederilor art. 631-633 Cod civil, care se referă la instituţia civilă a arvunii solicitând abuziv dublul arvunii, invocând că el nu şi-a onorat obligaţia sa de a vinde apartamentul său acesteia.

Astfel, art. 631 alin. (1) Cod civil, prevede expres că înţelegerea cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris şi conform alin. (1) al aceluiaşi articol în caz de dubii, suma plătită este considerată avans, prin urmare, nu orice înţelegere poate fi prezumată a fi arvună, atât timp cât nu este expres stabilită în formă scrisă. Remarcă că suma transmisă în mărime de 1000 lire sterline este un avans reieşind atât din intenţia, cât şi din înţelegerea părţilor care au stabilit expres acest lucru în recipisă, precum că suma respectivă este primită în calitate de avans pentru vinderea apartamentului lui Mihail Rotarul Luciei Triboi. Mai indică că reclamanta invocă precum că dânsul nu şi-a onorat obligaţia sa de a vinde imobilul situat în mun.

Chişinău, str. Columna, 105, ap. 23, în realitate însă reclamanta este cea care a refuzat cumpărarea imobilului menţionat de la pârât. Actele care dovedesc faptul refuzului reclamantei este declaraţia făcută în formă scrisă la 20 februarie 2012 a lui Alexandru Rotaru, conform căreia la începutul lunii octombrie anului 2011, aflându-se în vizită la Mihail Rotaru în a doua jumătate a zilei a venit Lucia Triboi cu cunoscutul ei pe nume Eric care locuieşte în România, care au spus că nu pot să cumpere apartamentul menţionat, motivând prin aceea că nu au bani şi faptul că în viitor ei se dezic să mai cumpere 2 apartamentul respectiv. La fel şi declaraţia scrisă a lui Leonid Ciumacenco la 06 martie 2012, conform căreia la mijlocul lunii octombrie anul 2011 vecina din ap. 21, str. Columna, 105, mun.

Chişinău pe nume Lucia Triboi s-a dezis să cumpere apartamentul de la Mihail Rotaru în baza înţelegerii prealabile cu acesta din motiv că nu dispune de resurse financiare. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 9, 513, 515, 631-633, 1422, 1423 Cod civil, art. 85, 172, 173 CPC. La 11 mai 2012, Mihail Rotaru a completat cererea reconvenţională, solicitând repararea prejudiciului material în mărime de 30465 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei. În motivarea acesteia a invocat că el locuieşte în apartamentul 23, str. Columna, 105, dar Lucia Triboi – în apartamentul 21. Menţionează că a dat acordul notarial pentru lucrări de reconstrucţie în apartamentul 21, lucrări care au fost efectuate, însă în urma acestor în apartamentul lui au început să apară fisuri pe tavan şi pe pereţii camerelor locuibile.

Relatează că s-a adresat la ÎMGFL – 8, care a întocmit actul de constatare din 07 decembrie 2011 şi la Centrul Expertize Independente „Cexin”, care a efectuat expertiza tehnică, apreciind paguba în mărime de 30465 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 09 iulie 2013 a fost admisă parţial acţiunea Luciei Triboi, încasat în folosul ei de la Mihail Rotaru 1000 lire sterline cu titlu de avans, cu calcularea echivalentului în valuta naţională la data executării hotărârii şi cheltuielile de judecată în mărime de 274 lei, în rest, a fost respinsă acţiunea. A fost admisă cererea reconvenţională, încasat de la Lucia Triboi în beneficiul lui Mihail Rotaru repararea prejudiciului material în sumă de 29715 lei şi cheltuielile de judecată - 343 lei şi 750 lei - pentru efectuarea expertizei, în rest, a fost respinsă acţiunea.

A fost încasat de la Lucia Triboi în beneficiul statului taxa de stat - 891,45 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013 a fost restituită cererea de apel a lui Mihail Rotaru împotriva hotărârii primei instanţe. Încheierea nominalizată a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 ianuarie 2014. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015 a fost admis apelul declarat de Lucia Triboi, casată parţial hotărârea primei instanţe în partea în care a fost admisă acţiunea reconvenţională a lui Mihail Rotaru împotriva Luciei Triboi cu privire la repararea prejudiciului material, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care a fost respinsă acţiunea reconvenţională, în rest, a fost menţinută hotărârea primei instanţe.

La 13 mai 2015, Mihail Rotaru, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaş a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, menţinerea hotărârii primei instanţe, precum şi scutirea de la plata taxei de stat. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, 3 considerând-o ilegală şi neîntemeiată.

Susţine că referitor la argumentul invocat de instanţa de apel conform căruia instanţa de fond a încălcat prevederile art. 172, 173 CPC odată ce a admis examinarea acţiunii reconvenţionale împreună cu acţiunea civilă iniţială, deoarece litigiul ce ţine de încasarea dublei arvune nu are nici o legătură cu litigiul de încasare a prejudiciului material cauzat prin construcţia mansardei, menţionează că instanţa de apel a interpretat eronat prevederile menţionate ale art. 172, 173 ale CPC, deoarece art. 173 al CPC prevede faptul că judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională dacă: a) aceasta urmăreşte compensarea pretenţiei iniţiale; c) ea şi acţiunea iniţială sunt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.

Indică că instanţa de apel a constatat că instanţa de fond neîntemeiat a obligat apelanta-pârâtă să compenseze cheltuielile în baza art. 755 Cod civil, or în acest sens, apelanta Lucia Triboi nu a procurat bunul imobil, nu a fost semnat nici un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil, din motiv că intimatul-pârât a refuzat îndeplinirea obligaţiilor sale convenite.

Menţionează că art. 755 Cod civil pune sarcina achitării celuielilor pe seama cumpărătorului, iar în cadrul instanţei de judecată el a demonstrat intenţia sa reală de a înstrăina apartamentul prin toate extrasele de la cadastru, facturile şi cheltuielile în acest sens, pe când Lucia Triboi după ce a expirat valabilitatea extraselor a notificat eronat pârâtul ca să se prezinte la notar, fapt care deloc nu demonstrează intenţia de a procura apartamentul, cu atât mai mult că avansul se reîntoarce înapoi în toate cazurile indiferent de faptul cui aparţine vina în aceea că nu a avut loc vânzarea bunului imobil. Afirmă că instanţa de judecată eronat a interpretat normele art. 148 şi 149 CPC referitor la expertiză, deoarece dânsul a efectuat raportul de constatare menţionat mai sus până a înainta cererea reconvenţională, iar apoi odată cu înaintarea cererii reconvenţionale a prezentai şi raportul dat având dreptul să facă acest lucru.

Mai indică că el a prezentat instanţei materiale necesare şi anume, documentaţia de proiect, rapoartele de expertiză prezentate, la fel, în instanţa de judecată fiind audiaţi experţii, care au explicat destul de detaliat faptul că construcţiile efectuate deasupra apartamentului 21 din str. Columna, 105 au afectat podul ap. 21 şi anume, au menţionat că peretele comun dintre apartamentul 21 şi 23 era încărcat cu sarcină mult mai mare decât e posibil, iar în urma construcţiei podul ap. 23 a fost afectat, de fapt apartamentul 23 era ca un teren de şantier cu depozitarea materialelor de construcţie, geometria podului fiind deformată. Notează că experţii au mai declarat faptul că construcţia mansardei a avut loc cu încălcări, iar apartamentul avea fisuri vechi, dar în urma construcției au apărut noi şi s-au dezvoltat şi cele vechi.

Menţionează că concluzia instanţei de apel prin care se menţionează faptul că în cadrul şedinţei de apel reprezentantul apelantei a solicitat renunţul la proba cu expertiza, din motiv că Centrul Naţional de Expertize Judiciare nu dispune de specialişti în domeniu şi sunt necesare a fi prezentate mai multe acte deţinute de 4 intimat, care este proprietarul bunului, însă şi Mihail Rotaru a declarat că nu doreşte petrecerea expertizei în instanţa de apel, nu poate fi luată şi pusă la baza casării hotărârii instanţei de fond, deoarece aceasta este în favoarea recurentului. Remarcă că instanţa de apel nu a dat nici o apreciere probelor şi anume, declaraţiilor expertului şi specialistului care au cercetat sub toate aspectele construcţia mansardei nominalizate şi au întocmit rapoartele prezentate de el.

La 25 iunie 2015, Lucia Triboi a depus referinţă la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 13 mai 2015 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Mihail Rotaru, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaş, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

5 Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Mihail Rotaru, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaş, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mihail Rotaru, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaş ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Mihail Rotaru, reprezentat de avocatul Alexandru Cebanaş se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva 6