2ra-1563/15 — Repararea prejudiciului material și moral

Prima instanţă: Tatiana Avasiloaie 2ra-1563/15 Instanţa de apel: Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc, Lidia Bulgac. ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Botnari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guja Terentii, Guja Liuba împotriva Botnari Vasile privind repararea prejudiciului material şi moral adus prin contravenţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de către Botnari Vasile, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Căuşeni din 19.11.2014, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guja Terentii, Guja Liuba împotriva Botnari Vasile privind repararea prejudiciului material şi moral adus prin contravenţie, c o n s t a t ă: La 21 iulie 2014,Guja Terentii şi Guja Liuba au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Botnari privind repararea prejudiciului material şi moral adus prin contravenţie.

În motivarea acţiunii reclamanţii au invocat că, pîrîtul Vasile Botnari a comis fapta contravenţională în următoarele circumstanţe. Pe parcursul anilor 2011,2012 şi 2013, în timp de toamnă cînd se stringe roadă agricolă, Botnari Vasile, de pe lotul de teren a lui Terentii Guja şi Liuba Guja , pe care era plantată viţă de vie şi copaci de nuci, a cules samovolnic poamă şi nuci, cauzînd astfel reclamanţilor un prejudiciu material. Pe cazul dat, de către şeful de post locotenent de poliţie Sîrbu Sergiu, pîrîtului Vasile Botnari, i-a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenţie în baza art. 335 Cod Contravenţional- samovolnicia, adică exercitrarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislaţie, şi remis pentru examinare şi adoptarea hotărîrii conform art. 393, 396 Cod Contravenţional, în adresa Procuraturii Căuşeni.

Prin ordonanţa procurorului în procuratura raionului Căuşeni, juristul de rangul I, Sergiu Nmirschi din 14 noiembrie 2013, în temeiul art. 396 din Codul Contravenţional, pîrîtul Botnari Vasile Dumitru a fost recunoscut vinovat şi atras la răspundere contravenţională în baza art. 335 Cod Contravenţional, fiind sancţionat cu amendă în mărime de 35 unităţi convenţionale-700(şapte sute)lei, care a fost achitată de pîrît în decurs de 72 de ore, în mărime de 350 (trei sute cincizeci ) lei. Potrivit art.45 alin.(1) Cod Contravenţional, dacă prin contravenţie a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-şi valorifice pretenţiile civile în procedură civilă. Potrivit art. 1398 alin. (1) Cod Civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Potrivit art. 1422 alin. (1) Cod Civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Mai indică reclamantul că, pîrîtul Vasile Butnari, prin acţiunile sale intenţionate, le-a cauzat un prejudiciu material, pe motiv că samovolnic a strîns roada de poamă şi nuci de pe terenul de pămînt care aparţine familiei Guja pe parcursul anilor 2011,2012 şi 2013. În anul 2011, pîrîtul a strîns samovolnic 400 kg de poamă, preţul unui kg fiind de 4 lei,în sumă de 1600 lei şi 6 saci de nucă a cîte 10 kg de miez de nucă, în total 60 kg de miez de nucă, preţul unui kg fiind de 70 lei, în sumă de 4200 lei.

În anul 2012, pîrîtul a strîns samovolnic 400 kg de poamă, preţul unui kg fiind de 4 lei, în sumă de 1600 lei şi 6 saci de nucă a cîte 10 kg de miez de nucă, în total 60 kg de miez de nucă, preţul unui kg fiind de 80 lei, în sumă de 4800 lei. În anul 2013, pîrîtul a strîns samovolnic 400 kg de poamă, preţul unui kg fiind de 5 lei, în sumă de 2000 lei şi 6 saci de nucă a cîte 10 kg de miez de nucă, în total 60 kg de miez de nucă, preţul unui kg e de 95 lei, în sumă de 5700 lei. Nenumăratele adresări a reclamanţilor către pîrîtul Vasile Botnari , să nu strîngă roada de pe terenul lor, nu era înţeles de acesta, motivînd că terenul dat î-i aparţine lui. În total suma prejudiciului material constituie 19 900 lei.

De asemenea pe lîngă faptul cauzării prejudiciului material, consideră reclamanţii că de către pîrît le-a fost cauzat un prejudiciu moral, în urma suferinţelor psihologice suportate, acesta fiind estimat în mărime de 10 000 lei. Solicită reclamanţii încasarea din contul pîrîtului Vasile Botnari în beneficiul lor a prejudiciului material în mărime de 199000 lei, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei şi a cheltuielilor de judecată (f.d.7-8).

Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 19 noiembrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Guja Terenti şi Guja Liuba împotriva lui Botnari Vasile cu privire la repararea prejudiciului material şi moral a fost admisă parţial, dispunîndu-se încasarea din contul lui Botnari Vasile în beneficiul lui Guja Terentii şi Guja Liuba, suma de 5050 (cinci mii cincizeci)lei, ce constituie prejudiciul material cauzat prin culesul samovolnic la 05.09.2013 a 400 (patru sute) kg, de poamă şi 162 (una sută şaizeci şi două) kg de nuci. În rest pretenţiile lui Guja Terentii şi Liuba Guja împotriva lui Botnari Vasile cu privire la repararea prejudiciului material şi moral au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

S-a încasat de la Botnari Vasile în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 152 (una sută cincizeci şi doi) lei (f.d.48-49). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015, a fost respins apelul declarat de Vasile Botnari, cu menţinerea hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 19 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Terenti Guja şi Liuba Guja împotriva lui Vasile Botnari cu privire la repararea prejudiciului material şi moral (f.d.66-71).

La 05 mai 2015, Vasile Botnari, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Căuşeni din 19.11.2014, în partea în care a fost admisă acţiunea intimaţilor cu respingerea acţiunii în această parte ca neîntemeiată . În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că nu este deacord cu hotărîrea instanţei de fond în partea ce ţine de încasarea din contul său a sumei de 5050 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin contravenţie , precum şi a taxei de stat încasate , în rest fiind deacord cu concluziile şi soluţia instanţei de judecată prin care au fost respinse pretenţiile intimaţilor, iar decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu interpretarea eronată a legii, precum şi cu aprecierea arbitrară a probelor (f.d.78-79).

La data de 26 iunie 2015, avocatul Tudor Butescu, reprezentantul intimaţilor Guja Liubovi şi Guja Terentii, a depus referinţă la cererea de recurs, indicînd,că consideră recursul declarat de recurent total nefondat, neîntemeiat şi pasibil de a fi respins, pe motiv că recurentul interpretează eronat prevederile legale şi încearcă să inducă instanţa în eroare afirmînd eronat că atît instanţa de fond, cît şi cea de apel şi-au motivat hotărîrea şi decizia pe probe nepertinente şi incorect admise, solicită respingerea recursului cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 05.03.2015(f.d.85) . Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs,completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Vasile Botnari , nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia ca nefondate şi emise cu interpretarea eronată a legii, atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vasile Botnari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la netemeinicia deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasile Botnari, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Vasile Botnari. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas