2ra-1771/15 — Anularea dispoziției de concediere, încasarea sumelor

Dosarul nr.2ra-1771/15 Instanţa de fond: Judecătoria Ialoveni – A. Sandu Instanţa de apel: CA Chișinău – A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului judecător, Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Veronica Pascal în interesele Marianei Șarcanean-Cernat în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Marianei Șarcanean-Cernat împotriva Președintelui r-nului Ialoveni privind anularea dispoziției nr.62-p din 18 aprilie 2014, încasarea salariului, indemnizației de concediu medical, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 08 aprilie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de către Mariana Șarcanean-Cernat și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Ialoveni din 02 decembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, CONSTATĂ: La 19 iunie 2014 Mariana Șarcanean-Cernat s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Președintelui r-nului Ialoveni privind anularea dispoziției nr.62-p din 18 aprilie 2014 privind încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată, restabilirea în funcția de manager financiar, încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, indemnizației de concediu medical pentru perioada 09 aprilie – 05 mai 2014,

compensației pentru 13 zile de concediu neplătit în mărime de 742,82 euro sau echivalentul a 14 000 lei, prejudiciului moral în sumă de 5 salarii medii lunare și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că în baza dispozției nr.217-p din 15 noiembrie 2013 a fost angajată în calitate de manager financiar în cadrul proiectului ”Centrul de sprijin a mediului de afaceri transfrontaliere MIS-ETC-1156”, începînd cu 18 noiembrie 2013. La 18 noiembrie 2013 a fost încheiat contractul individual de muncă, prin care s-a stabilit durata contractului de 4 luni și 17 zile, începînd cu 18 noiembrie 2013 și pînă la 04 aprilie 2014 cu un salariu de bază lunar brut 14 493,249 1 lei.

Prin acordul adițional cu privire la modificarea contractului individual de muncă din 08 aprilie 2014 părțile au convenit asupra majorării sumei contractului pentru anul 2014 salariul de bază brut constituind 74041,35 lei. În baza dispozției nr.62-p din 16 aprilie 2014 s-a luat act despre încetarea raporturilor contractuale prin expirarea termenului contractului individual de muncă la 04 aprilie 2014. La 18 aprilie 2014 a fost semnat actul de transmitere-primire a documentelor contabile și a carnetului de muncă. Reclamanta consideră dispozția nr.62-p emisă unilateral și contrar legii.

Fiindcă, contractul individual de muncă din 18 noiembrie 2013 a căpătat statut de contract individual de muncă cu perioadă nedeterminată, urma a fi calculată și achitată indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă conform certificatului medical din 09 aprilie 2014. Prin cererea din 03 noiembrie 2014 reclamanta și-a modificat și concretizat cerințele, solicitînd anularea dispoziției nr.62-p din 16 aprilie 2014; declararea ilegală a concedierii cu încasarea unei compensații în mărime de 5 salarii medii lunare; încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă pentru 6,5 luni începînd cu 18 aprilie 2014-03 noiembrie 2014 în mărime de 7 800 euro, echivalentul a 144 300 lei; restanței salariului pentru perioada 01 aprilie 2014-08 aprilie 2014 în mărime de 436,36 euro sau 8 072 lei, îndemnizației de concediu medical din 09 aprilie 2014 – 04 mai 2014 în mărime de 927,27 euro sau 17 154,54 lei, compensației pentru 27,5 zile concediu nefolosit pentru perioada 15 noiembrie 2013 – 03 noiembrie 2014 în mărime de 1571,32 euro sau echivalentul a 29 070 lei, prejudiciului moral în cuantum de 5 salarii medii lunare 6 000 euro sau echivalentul a 111 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea judecătoriei Ialoveni din 02 decembrie 2014 s-a respins acțiunea Marianei Șarcanean-Cernat ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Mariana Șarcanean-Cernat la 08 decembrie 2014 a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă în volum deplin. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2015 s-a respins apelul declarat de Mariana Șarcanean-Cernat și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Ialoveni din 02 decembrie 2014. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că la 18 noiembrie 2013 între Consiliul r-nului Ialoveni și Mariana Șarcanean-Cernat a fost încheiat contractul individual de muncă prin cumul pe o perioadă determinată.

Potrivit contractului reclamanta a fost angajată prin cumul pe o perioadă determinată de 4 luni și 17 zile în perioada cuprinsă între 18 noiembrie 2013 și 04 aprilie 2014 în calitate de manager în cadrul proiectului Supporting center of Cross-Border Business Environoment-Trening, Exhibition and Symposium, finanțat prin programul Operațional Comun România- Ucraina-Republica Moldova 2007-2013. Prin dispoziția nr.62-p din 16 aprilie 2014 s- a luat act de încetarea contractului individual de muncă cu Mariana Șarcanean-Cernat, începînd cu data de 04 aprilie 2014. La data de 18 aprilie 2014 Mariana Șarcanean- Cernat a ridicat carnetul de muncă.

(f.d.37) Instanța de apel a mai constatat că funcția deținută de reclamantă este asigurată prin contractul de grant nr.MIS-ETC 1153 din 26 martie 2013, cu termen determinat, nu este o funcție publică și respectiv nu poate 2 pretinde la încasarea plăților salariale, or aceasta a fost angajată prin cumul, iar salarizarea cumularzilor se efectuează pentru munca realmente prestată sau timpul efectiv lucrat. Reclmanta nu poate pretinde nici la plata salariului pentru absență forțată de la muncă, salariului, indemnizației de concediu nefolosit de 13 zile, concediu medical, deoarece ultima a activat în cadrul unui program privat de investiții, iar plățile ei salariale nu fac parte din sistemul bugetar.

Totodată, instanța de apel a remarcat că acțiunea a fost înaintată împotriva unui pîrît necorespunzător, or Președintele r-nului Ialoveni a acționat în calitate de reprezentant legal al Consiliului r-nului Ialoveni. Relațiile de muncă au fost stabilite între Mariana Șarcanean-Cernat și Consiliul r-nului Ialoveni. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 26 mai 2015 avocatul Veronica Pascal, acționînd în interesele Marianei Șarcanean-Cernat a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea acesteia și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurenta a invocat că indiferent de statutul salariatului angajatorul urmează să-l remunereze pentru lucrul efectiv lucrat.

Consideră că acțiunea corect a fost înaintată față de Președintele r-nului Ialoveni, or actul administrativ de încetare a raporturilor de muncă este dispoziția nr.62-p din 16 aprilie 2014, emisă de către Președintele r-nului Ialoveni și nu este o decizie emisă de Consiliul r-nului Ialoveni. Din cererea de recurs rezultă că recurenta la 14 mai 2015 a făcut cunoștință cu decizia motivată a instanţei de apel din 08 aprilie 2015 (f.d.166). Fiindcă la materilele cauzei lipsește dovada recepționării de către recurentă a deciziei motivate, recursul declarat la 26 mai 2015 se consideră a fi depus în termen.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către avocatul Veronica Pascal în interesele Marianei Șarcanean-Cernat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În speţă, completul Colegiului menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate. 3 Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către avocatul Veronica Pascal în interesele Marianei Șarcanean-Cernat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2015, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Marianei Șarcanean-Cernat împotriva Președintelui r-nului Ialoveni privind anularea dispoziției nr.62-p din 18 aprilie 2014, încasarea salariului, indemnizației de concediu medical, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas 4