2ra-1640/15 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzai și repararea prejudiciului

Dosarul nr.2ra-1640/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – C. Ursachi Instanţa de apel: CA Chișinău – M. Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnaut ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului judecător, Svetlana Filincova, Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Ludmila Șubina împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreprului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, prin care s-au respins apelurile declarate de către Ministerul Justiției și avocatul Oleg Bondarenco în interesele Ludmilei Șubina și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 02 octombrie 2014, prin care acțiunea a fost admisă parțial, CONSTATĂ: La 02 iulie 2014 Șubina Ludmila s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral în mărime de 80 000 lei. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că începînd cu anul 2006 este implicată în examinarea cauzei civile la acțiunea înaintată de Vladimir Zamașcicov către Vera Zamașcicov, Ludmila Șubina, Nina Burduja, Tamara Artim, Ana Timosco privind anularea contractelor de înstrăinare a aparatamentului nr.53, situat în or. Ungheni, str. Bernardazzi, 11. În litigiul respectiv are calitatea de pîrît.

Examinarea cauzei civile în prima instanță a durat doi ani, 23 octombrie 2006 – 22 septembrie 2008. În final cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Zamașcicov a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2008 a fost admis apelul declarat de Vladimir Zamașcicov, casată hotărîrea judecătoriei Ungheni din 22 septembrie 2008 și remisă cauza la rejudecare în prima instanță. Examinarea acțiunii în ordine de rejudecare a durat patru ani, 2009 – 2013. La 13 ianuarie 2013 prin hotărîrea judecătoriei Ungheni, 1 menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 iunie 2013 cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Zamașcicov a fost respinsă. Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 20 noiembrie 2013 a casat actele de dispoziție a instanțelor de judecată și a dispus restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți la 21 ianuarie 2014 a emis decizia prin care acțiunea reclamantului a fost respinsă. Actul judecătoresc a fost casat prin decizia Curții Supreme de Justiție din 04 iunie 2014 și remisă cauza la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. Fiindcă examinarea cererii de apel durează deja de 2 ani, iar litigiul în instanțele naționale de 8 ani, ceea ce în opinia reclamantei reprezintă o perioadă de timp excesivă a procedurilor judiciare, unde este implicată, solicită constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral în mărime de 80 000 lei. Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02 octombrie 2014 acțiunea Ludmilei Șubina s-a admis parțial.

S-a constatat încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei intentate de către Vladimir Zamașcicov către Vera Zamașcicov, Ludmila Șubina, Nina Burduja, Tamara Artim, Ana Timosco privind anularea contractelor de înstrăinare a aparatamentului nr.53, situat în or. Ungheni, str. Bernardazzi, 11, neexaminată pînă în prezent de instanțele naționale. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Ludmilei Șubina cu titlu de prejudiciu moral suma de 20 000 lei. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 06 octombrie 2014 Ministerul Justiției a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea reclamantei să fie respinsă.

Totodată, apelantul a mai solicitat că dacă instanța de apel va considera acțiunea întemeiată să modifice hotărîrea în partea încasării cuantumului prejudiciului moral. Avocatul Oleg Bondarenco, acționînd în interesele Ludmilei Șubina, la 03 noiembrie 2014 a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd modificarea parțială a hotărîrii în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei cu mărirea cuantumului acestuia pînă la 80 000 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014 s-a respins apelurile declarate de către Ministerul Justiției și avocatul Oleg Bondarenco în interesele Ludmilei Șubina și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 02 octombrie 2014. În motivarea soluției instanța de apel a reținut că cauza civilă în care Ludmila Șubina are calitatea de pîrît se examinează de către instanțele naționale mai bine de 7 ani. La tergiversarea pricinii civile a contribuit și faptul casării deciziilor, hotărîrilor și încheierilor instanțelor de judecată cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Rejudecările repetate dau dovadă de erori judiciare comise de către instanțele judecătorești și favorizează încălcarea duratei rezonabile a procedurilor. Un rol pozitiv l-au jucat și părțile antrenate în proces prin depunerea mai multor cereri de amînare a examinării cauzei, au solicitat timp pentru prezentarea probelor, pentru studierea materialelor dosarelor, au solicitat efectuarea expertizelor.

Referitor la despăgubirea morală, instanța de apel a considerat că suma de 80 000 lei este una prea exagerată, iar suma 2 de 20 000 lei este una echitabilă și rezonabilă, reieșind din posibilitățile statului și practicile CEDO. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 21 aprilie 2015 Ministerul Justiției a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014 și hotărîrii judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02 octombrie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri, prin care cu titlu principal acțiunea reclamantei să fie respinsă și cu titlu secundar să fie micșorat cuantumul prejudiciului moral. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de apel, verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii primei instanțe, eronat a interpretat dreptul material care reglementează aprecierea prejudiciului moral.

La 29 iunie 2015 Ludmila Șubina prin intermediul avocatului Oleg Bondarenco a depus referință la recursul declarat de Ministerul Justiției, solicitînd declararea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă. Materialele cauzei atestă că recurentul la 30 aprilie 2015 a făcut cunoștință cu decizia motivată a instanţei de apel din 17 decembrie 2014 (f.d.185, coperta). Recursul declarat la 05 mai 2015 se consideră a fi depus în termen. Argumentul intimatului privind tardivitatea declarării recursului este neîntemeiat. Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ministerul Justiției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În speţă, completul Colegiului menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate. Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa 3 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Examinând argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ținând cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de către Ministerul Justiției împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către Ministerul Justiției, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ludmila Șubina împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Tamara Chișca-Doneva Maria Ghervas 4