2rh-200/15 — Constatarea faptului accesptarii succesiunii, recunoașterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2rh-200/15 Prima instanţă: Judecătoria Botanica mun. Chișinău (jud: M. Ghervas) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud: M. Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnăut) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Novac, I. Druță, O. Sternioală) ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii: Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de Gacic Fiodor împotriva încheierii din 25 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Procuraturii Botanica mun.

Chișinău, în interesele lui Gacic Ion reprezentat de către Organul de tutelă şi curatelă, împotriva lui Gacic Fiodor şi Scoarţă Serafim privind constatarea faptului acceptării succesiunii şi recunoașterea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului material și obligarea de a nu crea impedimente în folosirea spațiului locativ persoanei incapabile, cererea reconvențională înaintată de către Scoarţă Serafim împotriva lui Gacic Fiodor şi a Organului de tutelă şi curatelă Botanica mun. Chișinău, în interesele persoanei incapabile Gacic Ion privind constatarea faptului acceptării succesiunii şi recunoașterea dreptului de proprietate asupra patrimoniului succesoral, c o n s t a t ă : La data de 26 ianuarie 2013 Procurorul din Procuratura Botanica mun.

Chișinău, în interesele persoanei incapabile Gacic Ion, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere către Gacic Fiodor și Scoarță Serafim privind constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoașterea dreptului de proprietate asupra patrimoniului succesoral, repararea prejudiciului material și obligarea de a nu crea impedimente în folosirea spațiului locativ persoanei incapabile. În motivarea acțiunii s-a indicat că Gacic Ion Tudor este fiul lui Gacic Domnica şi Gacic Fiodor, fiind înfiat de către ultimii. În anul 1991 lui Gacic Ion i-а fost repartizat în folosinţă apartamentul nr. 35 situat pe str. Trandafirilor 11/1, mun. Chişinău. Prin hotărîrea din 24 decembrie 1992 a judecătoriei Botanica mun.

Chișinău, Gacic Ion a fost declarat incapabil, iar prin decizia Preturii Botanica mun. Chişinău nr. 5/36 din 15.03.1994 în privința persoanei incapabile Gacic Ion Tudor a fost instituită tutela, tutore fiind mama acestuia, Gacic Domnica. 1 Menționează că la data de 29.09.1997 apartamentul nr. 35 situat pe str. Trandafirilor 11/1, mun. Chișinău a fost privatizat de către persoana incapabilă Gacic Ion Tudor, din numele căruia a acționat tutorele Gacic Domnica Nicolae. Apartamentul dat a fost privatizat cu participarea nemijlocită a lui Gacic Domnica, deoarece Gacic Ion era deja declarat incapabil prin hotărîrea instanței de judecată şi nu avea dreptul să semneze personal contractul de primire a locuinței în proprietate privată.

Datorită acestor acțiuni, Gacic Ion a fost asigurat cu spațiu locativ avînd în proprietate imobilul menționat supra. Susține că în luna octombrie a anului 1997, tutorele Gacic Domnica a solicitat organului de tutelă şi curatelă de pe lîngă Pretura Botanica, autorizație pentru a vinde apartamentul ce-i aparținea cu drept de proprietate fiului său, persoană incapabilă, Gacic Ion. Or, înstrăinarea bunurilor imobile care aparţin persoanelor incapabile se efectuează în virtutea prevederilor legii, doar cu autorizația autorității tutelare. Pentru ca Gacic Domnica să obțină autorizația autorității tutelare, Gacic Fiodor a depus la autoritatea tutelară de pe lîngă Pretura Botanica mun. Chișinău cerere, prin care şi-a exprimat acordul pentru înscrierea fiului înfiat, Gacic Ion, în apartamentul nr.78 din bd.

Traian 19/3, mun. Chișinău, care constituia proprietate comună în devălmășie a soților Gacic Domnica şi Gacic Fiodor. O cerere similară a fost depusă şi de către cet.Gacic Domnica. Afirmă că în baza actelor depuse de către Gacic Domnica şi Gacic Fiodor, Pretura Botanica a emis decizia nr. 15/121 din 14.10.1997, prin care a eliberat autorizația de înstrăinare a apartamentului ce-i aparținea cu drept de proprietate privată persoanei incapabile - Gacic Ion. Respectiv, la data de 23.03.1998 apartamentul nr. 35 situat pe str. Trandafirilor 11/1, mun. Chişinău a fost vîndut de către tutorele Gacic Domnica, care a acționat din numele proprietarului - Gacic Ion, lui Romanciuc Liudmila la prețul de 10000 dolari SUA.

Mai indică că în urma tranzacției din 23.01.1998 a fost semnată recipisa, din care rezultă că cumpărătorul apartamentului nominalizat, Romanciuc Liudmila, a transmis suma de 10000 dolari SUA soților Gacic Fiodor şi Gacic Domnica, fapt confirmat prin semnătura aplicată atît a tutorelui Gacic Domnica, cît şi a lui Gacic Fiodor. Deşi, de facto Gacic Domnica locuia împreună cu Gacic Fiodor, înregistrarea căsătoriei a avut loc la data de 17.02.2009. Declară că după vânzarea imobilului menționat supra, părinții adoptivi ai lui Gacic Ion şi-au procurat un automobil, fiind înregistrat la data de 05.02.1998 pe numele lui Gacic Fiodor, drept dovadă servind informația eliberată de Direcţia de documentare a mijloacelor de transport a Ministerul Tehnologiilor Informaționale şi Comunicațiilor.

Astfel, mijloacele financiare obținute din vânzarea bunului imobil nu au fost utilizate în contul întreținerii persoanei tutelate, ci în detrimentul acestuia. Mai mult ca atît, comportamentul tutorelui Gacic Domnica a fost în defavoarea persoanei puse sub tutelă. Precizează că în anul 2008, Gacic Domnica împreună cu Gacic Fiodor au depus acțiune civilă în instanţa de judecată împotriva lui Gacic Ion şi Gacic Efimia cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea spațiului locativ cu evacuarea acestora din apartamentul nominalizat. Prin hotărîrea din 29.09.2009 a judecătoriei Botanica mun. Chișinău a fost respinsă parţial acţiunea în partea evacuării lui Gacic Ion din 2 apartamentul nr.78, situat în mun.

Chișinău, bd.Traian 19/3, din motivul că domiciliul persoanei incapabile este la tutorele său conform art.31 alin.(6) Cod civil. Astfel, remarcă că tutorele Gacic Domnica a vîndut apartamentul persoanei aflate sub tutelă, în speța dată Gacic Ion, cu condiția ca ulterior persoana incapabilă să locuiască în apartamentul tutorelui, însă peste zece ani, solicită evacuarea acestuia din casă. În final Gacic Ion, care a fost asigurat de stat cu spaţiu locativ, rămâne să locuiască în stradă. De asemenea, declară că Gacic Domnica, prin contractul de donație nr. 10/12151 din 01.10.2008 a donat cota sa parte din apartamentul nr.78 situat pe str. Traian 19/3, mun. Chișinău către Gacic Fiodor. Contractul respectiv a lezat în mod vădit drepturile şi interesele legitime ale persoanei incapabile, Gacic Ion şi a pus în imposibilitate pe Gacic Domnica să-şi îndeplinească în continuare obligațiile legale de întreținere față de persoana aflată sub tutelă.

Astfel, deşi conform prevederilor art.40 Cod civil, tutorele este obligat să locuiască împreună cu cel pus sub tutelă, Gacic Domnica a vândut apartamentul persoanei puse sub tutelă, care era şi domiciliul acestuia şi, ulterior, şi-a înstrăinat şi cota sa parte din apartamentul nr.78 de pe bd. Traian 19/3, mun. Chișinău în care domicilia persoana pusă sub tutelă Gacic Ion, astfel încât ultimul risca să rămînă fără loc de trai. Remarcă că contractul de donație a fost contestat în instanța de judecată și prin hotărîrea judecătoriei Botanica din 18.10.2010, a fost reziliat. Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 2010 a fost anulată tutela instituită în privința lui Gacic Ion, în persoana lui Gacic Domnica, urmînd ca autoritatea tutelară să desemneze un alt tutore.

Însă, pînă în prezent autoritatea tutelată de pe lîngă Pretura Botanica mun. Chișinău nu a desemnat un alt tutore în privința lui Gacic Ion. Consideră că datorită faptului că Gacic Domnica împreună cu Gacic Fiodor au vândut apartamentul nr. 35 situată în mun. Chișinău, str. Trandafirilor 11/1, care îi aparținea cu drept de proprietate lui Gacic Ion, în urma anulării tutelei, ultimul a rămas practic fără domiciliu. Ori, conform legislației în vigoare, tutorele unei persoane incapabile este obligat să aibă grijă de persoana tutelată şi să-i apere interesele patrimoniale, completându-i prin acțiunile sale capacitatea de exercițiu care îi lipsește, iar efectele actelor juridice încheiate de tutore se răsfrâng exclusiv și asupra patrimoniului persoanei tutelate.

La fel, consideră că orice persoană care şi-a majorat patrimoniul său prin reducerea corelativă a patrimoniului altei persoane fără a fi îndreptățită de un temei juridic este obligată să restituie ceea ce nu-i aparține. Deci, în speța dată, Gacic Fiodor și Gacic Domnica au folosit mijloacele financiare în urma vînzării bunului imobil ce- i aparținea cu drept de proprietate lui Gacic Ion în scopuri personale, dar nu în beneficiul persoanei incapabile. Astfel, în sensul dat se reține faptul că pîrîții urmează să transmite suma de bani către proprietar, dar şi compensarea tuturor fructelor pe care le-a obținut sau trebuia să le obțină din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestației acceptate.

A mai invocat că la data de 20.10.2011 a decedat Gacic Domnica, iar în apartamentul nr.78 de pe bd. Traian 19/3, mun. Chişinău domiciliază în continuare Gacic Ion, Gacic Fiodor împreună cu concubina sa Gacic Efimia şi fiul minor Gacic Denis. Doar că în prezent, Gacic Fiodor îi creează impedimente lui Gacic Ion să domicilieze în apartamentul respectiv. 3 Prin încheierea din 04 aprilie 2013 a judecătoriei Botanica mun. Chișinău s-a atras în proces în calitate de copîrît Scoarță Serafim. În cadrul examinării pricinii, Procurorul din Procuratura Botanica mun. Chișinău, în interesul persoanei incapabile Gacic Ion, a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune solicitând obligarea lui Gacic Fiodor de a nu-i crea impedimente lui Gacic Ion de a domicilia în apartamentul nr. 78 din bd.

Traian 19/3, mun. Chișinău; constatarea faptului acceptării succesiunii de către Gacic Ion după decesul mamei sale Gacic Domnica; recunoașterea dreptului de proprietate a lui Gacic Ion dobândit pe cale succesorală după decesul mamei sale Gacic Domnica și anume 1/6 cotă-parte din apartamentul nr. 78 din bd. Traian 19/3, mun. Chișinău, ceea ce constituie 1/3 cotă- parte din masa succesorală; trecerea în proprietatea lui Gacic Ion 1/3 cotă-parte din masa succesorală care i s-ar fi revenit lui Gacic Fiodor, ce constituie 1/6 cotă-parte din apartamentul nr. 78 din bd. Traian 19/3, mun. Chișinău și ½ cotă-parte din imobilul dat pe care o deține cu drept de proprietate privată Gacic Fiodor, cu titlu de reparare a prejudiciului material în mărime de 10000 dolari SUA, cauzat de către Gacic Domnica și Gacic Fiodor prin înstrăinarea apartamentului nr. 35 din str. Trandafirilor 11/1, mun.

Chișinău; obligarea OCT Chișinău de a înregistra în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Gacici Ion asupra 5/6 din apartamentul nr. 78 din bd. Traian 19/3, mun. Chișinău. La 18 noiembrie 2013 Scoarță Serafim a depus în instanța de judecată cerere reconvențională, prin care a solicitat constatarea faptului acceptării de către acesta a succesiunii şi recunoașterea dreptului lui de proprietate asupra 1/6 cotă-parte din patrimoniul succesoral. În motivarea cererii înaintate a invocat că este fiul defunctei Gacic Domnica, decedată la data de 21.10.2011. Astfel, indică că în conformitate cu prevederile art. art. 1499, 1500 Cod Civil se consideră ca moștenitor cu drept de cotă egală a averii succesorale.

Consideră ca neîntemeiată solicitarea privind recunoașterea dreptului de proprietate a lui Gacic Ion asupra ¼ cotă-parte din apartamentul nr. 78 din bd. Traian 19/3, mun. Chișinău, care constituie ½ din masa succesorală, precum și cerința privind atribuirea a 1/8 cotă-parte din imobilul litigios, deoarece la înaintarea prezentei cerințe nu a fost luat în calcul și calitatea de moștenitor a lui Scoarţă Serafim. Precizează că în lipsa unui acord între moștenitori la partajul averii succesorale, instanța trebuie să țină cont de caracterul averii supuse partajului, de activitatea fiecărui moștenitor și de alte circumstanțe concrete. În baza încheierii din 18 iunie 2013 a judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău nr. 2- 919/13 a fost transmisă cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gacic Fiodor către Scoarță Serafim privind declararea succesorului nedemn și decăderea din dreptul la succesiune pentru conexare cu cauza civilă care se află în procedură la Judecătoria Botanica mun. Chișinău. Prin încheierea din 18 noiembrie 2013 a judecătoriei Botanica mun. Chișinău s- a dispus conexare într-o singură procedură acțiunile depuse de Procurorul din Procuratura Botanica mun. Chișinău, în interesele persoanei incapabile Gacic Ion, reprezentat de Organul de tutelă și curatelă de pe lîngă Pretura Botanica mun.

Chișinău împotriva lui Gacic Fiodor; cererea reconvențională înaintată de Scoarță Serafim 4 privind constatarea faptului acceptării succesiunii, repararea prejudiciului material; obligarea lui Gacic Fiodor de a nu crea impedimente în folosirea spațiului locativ persoanei incapabile Gacic Ion și acțiunea lui Scoarță Serafim către Gacic Fiodor, Gacic Ion privind constatarea faptului acceptării succesiunii și recunoașterea dreptului lui de proprietate la 1/6 cotă-parte din patrimoniul succesoral și acțiunea formulată de către Gacic Fiodor împotriva lui Scoarță Serafim privind declararea succesorului nedemn și decăderea din dreptul la succesiune. Prin hotărârea din 23 decembrie 2013 a judecătoriei Botanica mun.

Chișinău s-a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Gacic Fiodor împotriva lui Scoarță Serafim privind declararea acestuia ca succesor nedemn şi decăderea lui din dreptul de succesiune a patrimoniului, rămas după decesul mamei sale Gacic Domnica; s-a constatat faptul acceptării de către Gacic Ion şi Scoarță Serafim a succesiunii rămase după decesul mamei lor Gacic Domnica; s-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Gacic Fiodor, Gacic Ion şi Scoarță Serafim, la câte 1/3 cotă-parte din patrimoniul succesoral rămas după decesul Domnicăi Gacic, şi anume din 1/2 cotă parte din apartamentul nr.78 de pe bd. Traian 19/3, mun. Chișinău, cu nr. cadastral 0100113.138.01.078, ceia ce constituie câte 1/6 cotă-parte din imobil; s-a obligat Gacic Fiodor să nu creeze lui Gacic Ion impedimente în folosirea patrimoniului succesoral; s-a respins ca neîntemeiată acțiunea Procurorului din Procuratura Botanica mun.

Chișinău, în interesele persoanei incapabile Gacic Ion, reprezentat de Organul de tutelă şi Curatelă de pe lângă Pretura Botanica mun. Chișinău împotriva lui Gacic Fiodor privind trecerea în proprietatea lui Gacic Ion a 1/3 cotă-parte din masa succesorală care îi revine lui Gacic Fiodor, ce constituie 1/6 cotă parte din apartamentul nr.78 de pe bd. Traian 19/3, mun. Chișinău şi 1/2 cotă-parte din imobilul respectiv, pe care o deține cu drept de proprietate privată Gacic Fiodor, cu titlul de reparare a prejudiciului material în mărime de 10000 dolari SUA, cauzat de către Gacic Domnica şi Gacic Fiodor prin înstrăinarea apartamentului nr. 35 de pe str. Trandafirilor 11/1, mun. Chișinău; s-a ridicat sechestrul aplicat prin încheierea din 28 ianuarie 2013 a judecătoriei Botanica mun.

Chișinău asupra apartamentului nr.78 de pe bd. Traian, 19/3 mun. Chișinău. Prin decizia din 08 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău s-au respins ca neîntemeiate apelurile depuse de Procurorul din Procuratura Botanica mun. Chișinău, în interesele lui Gacic Ion, şi de Gacic Fiodor și s-a menținut hotărârea din 23 decembrie 2013 a judecătoriei Botanica mun. Chișinău. La 08 decembrie 2014 Procuratura Botanica mun. Chișinău, în interesele lui Gacic Ion, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe şi a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 15 decembrie 2014 Gacic Fiodor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii lui Gacic Ion în partea obligării lui Gacic Fiodor de a nu crea impedimente în folosirea patrimoniului şi a cererii reconvenționale înaintate de Scoarță Serafim, ca neîntemeiate. Prin încheierea din 25 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-au considerat ca inadmisibile recursurile declarate de Procuratura Botanica mun. Chișinău, în interesele lui Gacic Ion, și de Gacic Fiodor. 5 La 01 iunie 2015 Gacic Feodor a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând casarea acesteia cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că revizuentului i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute acestuia. Menționează că instanțele de judecată nu au identificat probele care confirmă acceptarea de facto a cotei-părți din succesiunea la care pretinde Scoarță Serafim. Astfel, revizuentul nu a avut posibilitate de a prezenta careva probe care ar demonstra contribuția acestuia la patrimoniul defunctei Gacic Domnica sau faptul că a posedat bunul imobil al mamei sale, fapt ce rezultă din lipsa de chitanțe, bonuri de plată sau alte acte de ordin pecuniar care ar confirma achitarea cărorva servicii comunale sau cheltuieli privind reparația bunului imobil din litigiu.

La fel, conform bazei de date Acces al ÎS ”Centrul Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, Scoarță Serafim își are domiciliul pe adresa or. Durlești, str. Livezilor 146, încă pînă la decesul defunctei Gacic Domnica. Astfel, instanțele judecătorești au emis hotărîri neîntemeiate bazate pe circumstanțe neverificate în cadrul ședințelor judiciare. Consideră că în rezultatul casării încheierii instanței de recurs și remiterii pricinii spre rejudecare, instanța de apel urmează să verifice circumstanțele privind domicilierea succesorului Scoarță Serafim pînă la deschiderea succesiunii și respectiv care sunt contribuțiile acestuia la capitolul posesiunii de facto asupra apartamentului nr. 78 din bd, Traian 19/3, mun.

Chișinău. Precizează revizuentul că conform pct. 53 din hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației la examinarea cauzelor despre succesiune nr. 13 din 03.10.2005, prin intrarea în posesie de fapt se înțelege administrarea, asigurarea, exercitarea folosinței asupra bunului succesoral, perceperea chiriei de la locatarii care locuiesc în casa defunctei, achitarea cheltuielilor comunale aferente imobilului din masa succesoral, plata impozitelor și alte acte de demonstrează intenția moștenitorului de a accepta moștenirea. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 448, alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție. În conformitate cu art.449, lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

6 Completul relevă că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanță, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenției, trebuie interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania; Roşca v. Moldova,). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare.

Astfel, Completul reiterează că procedura de revizuire prevăzută de articolele 449-453 ale CPC serveşte, într-adevăr, scopului de a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei și aceasta urmează să se aplice într-un mod compatibil cu articolul 6 al Convenţiei şi de a asigura respectarea principiului securităţii raporturilor juridice. Aici, Completul menționează că în conformitate cu articolul 449 al CPC, procedurile pot fi redeschise dacă „au devenit cunoscute circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior”.

Circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă. Astfel, Completul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială să existe anterior pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

În speță, Completul reține că Gacic Fiodor înaintînd cerere de revizuire a invocat existența unor circumstanțe noi și anume că instanțele naționale judecînd litigiul dat nu au analizat și apreciat corect circumstanțele pricinii, nu au identificat probele care confirmă acceptarea de facto a cotei-părți din succesiunea la care pretinde Scoarță Serafim. Mai mult ca atît, pînă la decesul defunctei Gacic Domnica, Scoarță Serafim își are domiciliul pe adresa or. Durlești, str. Livezilor 146 și nu contribuie la cheltuielile efectuate pentru reparația și întreținerea bunului imobil din litigiu. La caz, Completul menționează că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt doar niște critici a încheierii din 25.02.2015 a Curții Supreme de Justiție fără a se invoca careva circumstanțe sau fapte noi despre care revizuentul nu a avut cunoștință.

În cererea de revizuire, de fapt, se exprimă dezacordul cu aprecierea făcută de către instanța de recurs a circumstanțelor pricinii. 7 Mai mult decît atît, Completul consideră că cererea de revizuire în cauză este în esenţă o încercare de a reexamina pricina în lumina chestiunilor pe care revizuentul le- a invocat pe parcursul procedurilor care s-au încheiat. Din aceste considerente, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că temeiurile invocate de revizuent nu se încadrează în temeiurile de revizuire, iar admiterea cererii de revizuire pentru un temei nereglementat la art.449 ar duce la periclitarea securității raportului juridic și ar duce la încălcarea principiilor fundamentale ale procesului civil care stabilesc că, o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

(cauza Roşca vs Moldova, nr.6276/02, § 24, din 22.03.2005). Astfel, dat fiind că cererea de revizuire nu întrunește temeiurile de revizuire, iar cele invocate de revizuent nu pot fi apreciate ca circumstanțe noi, Completul judiciar al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de revizuire. În conformitate cu art.art.art.269-270, 453, alin.(1), lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă Gacic Fiodor împotriva încheierii din 25 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii: Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 8