- Dosarul nr.
- 2ra-1565/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 1 iulie 2015
- Părțile
- Palanciuc Claudia vs IMSP Spitalul raional Ştefan Vodă
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1565/15 — Încasarea restanţei la salariu, adaosului la salariu, salariul pentru condiţii nocive de muncă şi ajutorul material
prima instanță: D. Dubcoveţchi, dosarul nr.2ra-1565/15 instanța de apel: N. Cernat, A. Pohopol, L. Bulgac ÎNCHEIERE 01 iulie 2015 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Palanciuc Claudia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Claudiei Palanciuc împotriva IMSP „Spitalul raional Ştefan Vodă” cu privire la încasarea adaosului la salariu, salariului pentru condiții nocive de muncă, ajutorul material și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Palanciuc Claudia și menținută hotărârea Judecătoriei Slobozia din 03 noiembrie 2014, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 23 septembrie 2014, Palanciuc Claudia a depus cerere de chemare în judecată împotriva IMSP „Spitalul raional Ștefan Vodă” cu privire la încasarea adaosului la salariu, salariului pentru condiții nocive de muncă, ajutorul material și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii a indicat că din anul 1987 şi pînă în prezent activează în funcția de medic stomatolog în cadrul IMSP „Spitalul raional Ştefan Vodă”. Susține că prin ordinul Ministerului Sănătății al RM, nr. 67 pct. 5 din 23 iunie 2008, i s-a acordat categoria I pentru medic stomatolog. Menționează că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1593 din 29 decembrie 2003, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 545 din 25 iulie 2012, după atribuirea categoriei I de calificare, beneficiază de un spor la salariu în mărime de 50%, pe lîngă salariul tarifar în mărime de 0,25% acordat în cadrul asigurărilor medicale obligatorii prevăzute de Programul Unic.
Invocă că după acordarea categoriei de calificare I, în temeiul ordinului nr. 67 pct. 5 din 23 iunie 2008, IMSP „Spitalul raional Ştefan Vodă” i-a achitat sporul de 50% doar din salariul tarifar, iar ceea ce ţine de salariul din serviciile medicale acordate contra plată pe perioada 23 iunie 2008 - 23 iunie 2013 nu i s-a achitat, deși de nenumărate ori s-a adresat la administrația IMSP „Spitalul raional Ştefan Vodă” în vederea soluționării litigiului dat. Consideră că, refuzul pârâtului de a-i achita adaosul în mărime de 50% din salariul acumulat de la serviciile acordate contra plată, este neîntemeiat. Insistă că pe parcursul anilor 2008 – 2013, pârâtul nu i-a achitat în total suma de 26 875 lei și anume pentru anul 2008 adaosul la salariu constituie suma de 28 34 lei, pentru anul 2009 suma de 6 124 lei, pentru anul 2010 suma de 3 453 lei, pentru anul 2011 suma de 4 778, pentru anul 2012 suma de 6 528 lei şi pentru anul 2013 suma de 3 156 lei.
La fel, indică că pârâtul nu i-a achitat în perioada anilor 2008 - 2013 salariul pentru condițiile nocive de muncă şi ajutorul material la concediile anuale, motiv pentru care a fost nevoită să depună prezenta cerere de chemare în judecată. Solicită repunerea în termen a acțiuni şi încasarea de la IMSP „Spitalul raional Ștefan Vodă” în beneficiul său adaosul la salariu pentru perioada de 23 iunie 2008 - 23 iunie 2013 în sumă de 26 875 lei, salariului pentru condiții nocive de muncă, ajutoarele materiale pentru perioada anilor 2008-2013, cât și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Slobozia din 03 noiembrie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de la IMSP „Spitalul raional Ștefan Vodă” în beneficiul Claudiei Palanciuc sporul la salariu în mărime de 50% pentru deținerea categoriei superioare de calificare, reieșind din sumele salariului achitate pentru anii 2011-2013, în baza contractelor de prestare a serviciilor medicale stomatologice contra plată, a sporului la salariu pentru condițiile nocive de muncă, reieșind din sumele salariului achitate pentru anii 2011-2013 în baza contractelor de prestare a serviciilor medicale stomatologice contra plată, obligat IMSP „Spitalul raional Ștefan Vodă” să efectueze calculele sporului la salariu în mărime de 50% pentru deţinerea categoriei superioare de calificare din sumele salariului achitate pentru anii 2011-2013 în baza contractelor de prestare a serviciilor medicale stomatologice contra plată, sporului la salariu pentru condiţii nocive de muncă din sumele salariului achitate pentru anii 2011-2013 în baza contractelor de prestare a serviciilor medicale stomatologice contra plată, care urmează a fi achitate Claudiei Palanciuc pentru perioada anilor 2011-2013 şi încasat de la IMSP „Spitalul raional Ștefan Vodă” în beneficiul Claudiei Palanciuc cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 1 000 lei.
Cerinţele acţiunii cu privire la încasarea din contul IMSP „Spitalul raional Ștefan Vodă” a ajutoarelor materiale achitate la concediile anuale pentru perioada anilor 2011-2013 au fost respinse ca neîntemeiate, iar cerinţele cu privire la încasarea adaosului la salariu, obligarea de a calcula şi a achita spor la salariu pentru condiţii nocive de muncă şi ajutoarele materiale pentru perioada anilor 2008-2010 au fost respinse ca fiind depuse în afara termenului de prescripţie. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către Palanciuc Clavdia şi menținută hotărârea primei instanțe.
În motivarea deciziei instanța de apel a invocat prevederile art. 45, art. 139 alin.(1), (2), art. 165, art. 139 alin.(1), (2) şi art. 329 alin.(1) din Codul muncii, care reglementează contractul individual de muncă, retribuirea muncii prestate în condiţii nefavorabile, ajutorul material şi repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat salariatului, care indică că angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.
Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricini, instanțele de judecată au reținut că potrivit descifrărilor salariului acordat Claudiei Palanciuc, angajatorul IMSP „Spitalul raional ştefan Vodă” efectua calculul şi achitarea sporurilor salariale reieșind doar din 0,25 salariu, însă, pentru 0,75% salariu nu erau calculate sporurile salariale prevăzute de Hotărârrea Guvernului nr. 1593 din 29 decembrie 2003, despre aprobarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico- sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. La 13 mai 2015, Palanciuc Claudia a declarat recurs împotriva decizie instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admiterea integrală a acţiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Consideră că instanțele inferioare la emiterea hotărârii, eronat au concluzionat precum că dînsa a omis în mod nejustificat termenul de adresare în instanța de judecată în vederea revendicării plăților salariale neechitate începând cu anul 2008 şi până în anul 2013, deoarece, de fapt, dânsa aflase despre ilegalitatea administrației IMSP „Spitalul raional Ștefan Vodă” doar în luna februarie 2013, prin urmare, consideră că termenul de prescripție a fost omis din motive întemeiate. La 26 iunie 2015, IMSP „Spitalul raional Ștefan Vodă” a depus referință la recursul declarat prin care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind neîntemeiat.
Indică intimatul că Curtea de Apel Chișinău în decizia din 10 martie 2015, a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei în raport cu normele de drept aplicate, pe când argumentele recurentului sunt declarative. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Palanciuc Claudia este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Palanciuc Claudia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Palanciuc Claudia asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Palanciuc Claudia ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Palanciuc Claudia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva