2ra-963/15 — Constatarea încălcării dreptului la examianre în termen rezonabil a cauzei şi recuperarea prejudiciului

prima instanță: N. Simciuc, dosarul nr. 2ra-963/15 instanța de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pohopol DECIZIE 01 iulie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Leşan Gheorghe împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Leşan Gheorghe, admis apelul declarat de către și Ministerul Justiției al Republicii Moldova și modificată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 15 ianuarie 2014, prin diminuarea cuantumului prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La 30 octombrie 2013, Leşan Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii și încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că, la data de 30 iunie 2004 a depus la Judecătoria Floreşti cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Japca, Nicolae Cibotari şi Andrei Bezede, prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a terenului 0,05 ha, demolarea construcţiilor ilegale construite de către Nicolae Ciubotari şi înlăturarea obstacolelor de trecere spre gospodăria acestuia.

Susține că pe marginea pricinii respective, la 10 februarie 2009 a fost emisă hotărîrea Judecătoriei Floreşti, însă prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 decembrie 2009 s-a dispus casarea hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare. Rejudecarea cauzei a fost preluată de judecătorul V. Tigheneanu, care în primăvara anului 2011 a demisionat, iar cauza civilă a fost preluată de către judecătorul L. Gavriliuc care pînă în prezent nu a finisat examinarea pricinii respective, care se examinează de către prima instanţă deja de 9 ani şi 4 luni. Afirmă reclamantul că la 17 ianuarie 2013 s-a adresat primei instanţe cu cerere privind accelerarea examinării cauzei, care însă a rămas fară soluţionare.

Menţionează că, ulterior, a mai depus şi alte cereri în acest sens, însă fără nici un efect pozitiv. Indică Gheorghe Leşan că nesoluţionarea cererii de chemare în judecată în termen rezonabil l-a lipsit pe o perioadă îndelungată de posibilitatea de a ajunge la gospodăria sa prin căi de acces corespunzătoare, fiind blocat şi accesul direct al mijloacelor de transport. Consideră că deși, pricina respectivă nu este de o complexitate deosebită, examinarea acesteia se tergiversează, iar vinovată de acest fapt este instanţa de judecată. Susţine reclamantul că pe perioada examinări litigiului, a fost supus stresului şi emoţiilor negative, fapt ce a dus la agravarea stării sale de sănătate.

Solicită, constatarea încălcării de către Judecătoria Florești a dreptului său la judecare în termen rezonabil a pricinii civile intentată la cererea sa împotriva Primăriei Japca, Ciubotari Nicolae şi Bezede Andrei privind declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a terenului cu suprafaţa de 0,05 ha, demolarea construcţiilor ilegale construite de către Nicolae Cibotari, înlăturarea obstacolelor de trecere spre gospodăria sa, încasarea din contul statului în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 15 ianuarie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatat faptul încălcării dreptului lui Leşan Gheorghe la judecarea în termen rezonabil a pricinii civilie la cererea de chemare în judecată a lui Leșan Gheorghe împotriva Primăriei satului Japca, Cibotari Nicolae și Bezede Andrei cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare a terenului, demolarea construcțiilor efectuate ilegal și înlăturarea obstacolelor de trecere spre gospodărie și încasat din contul bugetului de stat în beneficiul lui Leşan Gheorghe prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 000 lei, iar în total suma de 51 000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2014, a fost respins apelul declarat de către Gheorghe Leşan, admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al RM și modificată hotărârea primei instanțe, prin diminuarea cuantumului prejudiciului moral încasat în beneficiul lui Leșan Gheorghe de la 50 000 lei până la 10 000 lei. În rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută. La 09 iunie 2014, Leşan Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral de admitere acţiunii integral. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 octombrie 2014, recursul declarat de Leșan Gheorghe a fost considerat inadmisibil.

La 18 decembrie 2014, Ministerul Justiției al RM, al fel, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii primei instanțe eronat a interpretat dreptul material care reglementează aprecierea prejudiciului moral. Astfel, susține că situaţia din cauza civilă intentată la cererea lui Leşan Gheorghe către Primăria satului Japca, Cebotari Nicolae şi Bezede Andrei privind declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare este de o complexitate majoră, reieșind din numărul participanţilor la proces, demersurile înaintate, de efectuarea expertizei şi audierea martorilor.

Menționează că în partea ce ţine de comportamentul părţilor, materialele cauzei atestă că tergiversarea cauzei a avut loc în mare parte din cauza neprezentării părţilor în proces, inclusiv a intimatului sau reprezentantului acestuia, iar dat fiind faptul că cauza este de o complexitate majoră, la judecarea cauzei au fost antrenați mai mulţi martori și copîrîţi iar amînarea şedinţelor de judecată s-a datorat şi din cauza neprezentării acestora, mai mult decît atît, Leşan Gheorghe a solicitat să fie audiați în calitate de martori Bezede P. Carpovici L. , Carpovici L. însă care au refuzat să se prezinte. Examinarea îndelungată a cauzei se datorează şi faptului că Leşan Gheorghe a înaintat un şir de cereri şi demersuri.

Astfel, la data 12 decembrie 2005, acesta a solicitat anexarea la materialele cauzei cerere de chemare în judecată adăugătoare, la data 28 decembrie 2005, şedinţa de judecată a fost întreruptă în legătură cu acordarea termenului reprezentantului reclamantului pentru pregătire de susţineri verbale şi a fost admis demersul reclamantului privitor la audierea martorilor. La 26 iunie 2013, reclamantul a depus cerere suplimentară de declarare a nulităţii absolute a contractului de vînzare-cumpărare a terenului, la 30 iunie 2006 a solicitat atragerea în calitate de intervenient accesoriu a notarului Conoval E., iar la 29 septembrie 2006 şi 01 aprilie 2008, Leşan Gheorghe a solicitat suspendarea examinării cauzei.

Susține că la caz nu poate fi neglijat nici faptul că pe parcursul examinării cauzei părţile au solicitat efectuare expertizei, precum şi au făcut uz de căile de atac pentru contestarea actelor de dispoziţie a instanţelor judecătoreşti, iar prin prisma art. 2 alin. (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, repararea prejudiciului cauzal prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Iar cu referire la prejudiciul moral acordat, afirmă că despăgubirea acordată de instanţa de apel în legătură cu daunele morale este menită să furnizeze o compensaţie financiară pentru un prejudiciu moral, cum ar fi suferinţe psihice sau fizice.

Prin natura lor, daunele morale nu se pretează la calcule exacte. Dacă se stabileşte existenţa unor astfel de daune, şi în cazul în care instanţa consideră că este necesară o compensaţie bănească, ea va face o evaluare pe o bază echitabilă, luând în considerare standardele care decurg din jurisprudenţa sa. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia decizie instanţei de apel din 15 aprilie 2014 a fost recepționată de recurentul Ministerul Justiției al RM la data de 04 decembrie 2014, fapt ce se confirmă prin semnătura reprezentantului de pe coperta dosarului în rubrica informație privind actele efectuate.

Ate date, care ar confirma contrariu la materialele cauzei lipsesc. Astfel, instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 18 decembrie 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, Leșan Gheorghe a solicitat constatarea încălcării de către Judecătoria Florești a dreptului său la judecare în termen rezonabil a pricinii civile intentată împotriva Primăriei Japca, Ciubotari Nicolae şi Bezede Andrei privind declararea nulităţii contractului de vînzare- cumpărare a terenului cu suprafaţa de 0,05 ha, demolarea construcţiilor ilegale construite de către Nicolae Cibotari, înlăturarea obstacolelor de trecere spre gospodăria sa, încasarea prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a cerințelor lui Leșan Gheorghe, reţinînd că deși, cauza civilă intentată de Leșan Gheorghe împotriva Primăriei Japca, Ciubotari Nicolae şi Bezede Andrei privind declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare înlăturarea obstacolelor de trecere spre gospodărie se referă la o chestiune de importanță majoră pentru reclamant, în sensul că prin acțiunile pîrîților se limitează accesul lui Leșan Gheorghe la gospodărie, autoritățile de stat sunt pasive și nu întreprind toate măsurile necesare în vederea urgentării examinării cauzei civile intentate la cererea lui Leșan Gheorghe, nerespectînd termenul rezonabil reglementat în art. 192 CPC, fără a întreprinde acțiuni concrete pentru a face posibilă realizarea dreptului la un proces echitabil.

Astfel, prima instanță a constatat faptul încălcării dreptului reclamantului la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile la cererea de chemare a lui Leșan Gheorghe împotriva Primăriei satului Japca, Cibotari Nicolae și Bezede și a dispus încasarea din contul statului în beneficiul lui Leşan Gheorghe prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 000 lei, în rest respingînd cerințele reclamantului ca neîntemeiate.

Judecînd apelul declarat de către Leșan Gheorghe și Ministerul Justiției al RM, instanța de apel, verificând legalitatea hotărârii primei instanţe, reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, corect a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului lui Leșan Gheorghe și temeiniciei apelului declarat de Ministerul Justiției al RM, respectiv, justificat a modificat hotărîrea primei instanţe în partea admiterii cerințelor cu privire la repararea prejudiciului moral prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat în beneficiul lui Leșan Gheorghe de la 50 000 lei pînă la 10 000 lei.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs remarcă că Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.

Conform art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilire de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Respectiv, cerinţa Convenţiei ca examinarea cauzei să se facă într-un termen rezonabil, trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei precum şi exercitarea căilor de atac. Iar în sensul art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 este de înţeles că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare.

Instanţa de recurs menţionează că în legislaţia naţională celeritatea judecării proceselor nu este consacrată în mod expres. Însă, codul de procedură civilă cuprinde un şir de norme prin care se asigură soluţionarea, într-un termen rezonabil, a cauzelor deduse judecăţii, indiferent de natura lor. În conformitate cu art. 4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi asociaţiilor lor, ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă şi ale altor raporturi juridice, precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii, în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

La fel, şi art. 192 alin. (1) CPC, indică că pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt: complexitatea pricinii, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanţă. Perioada de judecare care urmează a fi luată în consideraţie la caz. Din materialele pricinii se constată cu certitudine că la data de 08 iulie 2004, Leșan Gheorghe s-a adresat la Judecătoria Florești cu o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Japca, lui Cibotari Nicolae și Bezede Andrei cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare a terenului cu suprafața de 0,05 ha, demolarea construcțiilor ilegale construite și înlăturarea obstacolelor de trece prin gospodăria sa.

Tot prin materialul probator și anume prin raportul privind examinarea cauzei, întocmit de către Judecătoria Floreşti, se atestă că: Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Florești la data de 08 iulie 2004 sub nr. de înregistrare 850, a fost repartizată Judecătorului M. Nicorici şi a fost fixată pentru examinare la data de 29 septembrie 2004 ora. 09.00. După 28 şedinţe de judecată, dintre care 11 ședințe au fost amînate, fie ca urmare a neprezentării lui Gheorghe Leşan și a reprezentantului său, fie ca urmare a înaintării de către aceştia a demersurilor şi cererilor suplimentare care punea în imposibilitate continuarea examinării cauzei, la 20 decembrie 2006, cererea de chemare în judecată depusă de către Leșan Gheorghe a fost scoasă de pe rol.

La 21 februarie 2008, Gheorghe Leşan a depus o cerere prin care a solicitat anularea încheierii de scoatere a acțiunii de pe rol. Prin încheierea Judecătoriei Florești din 11 martie 2008, a fost admisă cererea lui Leșan Gheorghe și anulat încheiere din 20 decembrie 2006, cauza fiind numită spre examinare pentru data de 01 aprilie 2008. Prin încheierea instanţei din 01 aprilie 2008, la cererea reprezentantului reclamantului Gheorghe Leşan, a fost dispusă suspendarea examinării cauzei, iar la 04 mai 2009, a fost reluată examinarea pricinii și numită cauza spre examinare pentru data de 28 mai 2009. Ulterior, au mai avut loc 4 ședințe de judecată, iar la 10 iulie 2009 cauza a fost soluționată în fond și a fost pronunțată hotărîrea.

La data de 21 iulie 2009, Leșan Nicolae a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanțe. La data de 07 august 2009, cererea de apel depusă de Leșan Gheorghe a fost repartizată spre examinare judecătorului D. Corolevschii, iar după 2 ședințe de judecată prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 decembrie 2009, a fost admis apelul declarat de Leșan Gheorghe, casată hotărârea primei instanțe și restituită pricina spre rejudecare în prima instanță - Judecătoria Floreşti. La data de 14 ianuarie 2010, cauza a fost repartizată judecătorului V. Tighineanu care a fixat examinarea cauzei pentru data de 15 ianuarie 2010, iar ulterior din anumite motive a amînat examinarea cauzei de 15 ori, iar în legătură cu demisionarea judecătorului V. Tighineanu, cauza civilă a fost repartizată spre examinare judecătorului L. Gavriliuc care a fixta-o spre examinare pentru data de 22 iulie 2011, iar ulterior a amînat examinarea cauzei de 20 de ori.

În aceste condiţii este de menționat că deși, la 17 ianuarie 2013, Leșan Gheorghe a depus cerere de accelerare a examinării cauzei intentate la cererea sa de chemare în judecată depusă încă în anul 2004, prin încheierea Judecătoriei Florești din 28 ianuarie 2013, cererea lui Leșan Nicolae a fost respinsă, iar pînă la data de 24 decembrie 2013 cauza nu a fost soluționată în fond. În circumstanțele relatate instanța de recurs reține că instanța de apel justificat a reținut legalitatea hotărîrii primei instanțe în partea constatării încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Leșan Nicoale împotriva Primăriei satului Japca, lui Cibotari Nicolae și Bezede Andrei cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare a terenului cu suprafața de 0,05 ha, demolarea construcțiilor ilegale construite și înlăturarea obstacolelor de trece prin gospodăria sa.

Or, cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Leșan Gheorghe înregistrată la Judecătoria Florești încă la data de 08 iulie 2004, este o procedură pendinte, astfel, o perioadă de 9,1 ani, nefiind, pronunţată pe marginea acestui caz o hotărîre definitivă şi irevocabilă. Sub acest aspect, reieșind din materialele cauzei și raportul prezentat Ministerului Justiţiei de către Judecătoria Florești, instanţa de recurs notează că caracterul rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanţelor cauzei, în special a criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părţilor, precum şi miza (interesul) pentru reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR 2000-VII şi Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008). Complexitatea cauzei.

Din punct de vedere a complexităţii, Colegiul nu consideră că această cauză este dificilă factologic sau juridic, nu necesită o muncă juridică vastă, fiind una medie de complexitate, având în vedere subiecţii în proces, obiectul litigiului, materialul probator, raportul de expertiză şi cadrul legal în baza cărui urma a fi verificată legalitatea actelor juridice contestate. Comportamentul părţilor. În ceia ce priveşte conduita autorităţilor naţionale, Colegiul notează că, judecarea cauzei a derulat cu mai multe omisiuni şi încălcări procedurale din partea instanţelor de judecată, inclusiv multiplele amânări ale şedinţelor de judecată şi din cauza neprezentării a participanţilor la proces, ce au dus la întârzieri nejustificate de judecare a cauzei.

Aici se va remarca omisiunea instanţelor de judecată în asigurarea citării legale a participanţilor la proces şi neaplicarea sancţiunilor procedurale întru evitarea tergiversării judecării cauzei din cauza neprezentării participanţilor la proces.

În situaţii similare, Curtea menţionează că, „chiar dacă nu este în măsură să analizeze calitatea jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti naţionale, ea consideră că, deoarece remiterea cauzelor spre reexaminare este de obicei dispusă ca urmare a erorilor comise de către instanţele judecătoreşti inferioare, repetarea unor astfel de procedee în cadrul unui set de proceduri dezvăluie o deficienţă serioasă în sistemul judiciar” (a se vedea Wierciszewska v. Poland, nr. 41431/98, § 46, 25 noiembrie 2003, şi Pavlyulynets v. Ukraine, nr.70767/01, § 51, 06 septembrie 2005). Totodată, instanţa de recurs, la acest compartiment remarcă şi faptul că deşi la caz unele amânări ale şedinţelor de judecată se datorează şi acţiunilor reclamantului, ultimul nu se poate considera responsabili pentru perioada îndelungată a examinării cauzei civile, or comportamentul acestuia a fost în limita drepturilor procedurale de care se bucură părţile în proces, întru apărarea intereselor şi drepturilor sale, argumentele Ministerului Justiției al RM în acest sens fiind neîntemeiate.

Instanţa de recurs menţionează că în sensul Legii enunţate, miza pentru Leșan Gheorghe în procedura civilă analizată la caz există, or ultimul este invalid de gradul II, și pretinde la limitarea accesului la gospodărie care-i aparține. În conexiunea celor relatate, reieşind din perioada examinării cauzei civile, de atitudinea părţilor la judecarea cauzei, de complexitatea ei, precum şi miza (interesul) pentru reclamanţi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că cerinţa cu privire la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, prevăzută de legea naţională şi articolul 6 § 1 al Convenţiei, nu a fost respectată, aspect care generează constatarea acestei încălcări și corectitudinea soluţiei instanţelor judecătorești în sensul dat.

Având în vedere circumstanţele stabilite, constatând că dreptul lui Leșan Gheorghe, a fost încălcat, instanţa de recurs apreciază ca corectă şi soluţia emisă de către instanțele ierarhic inferioare, care s-au pronunţat în favoarea admiterii parţiale a cerințelor cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului pretins a recurentului.

În același timp, prima instanță eronat a stabilit cuantumul prejudiciu moral în mărime de 50 000 lei, fapt apreciat corect de către instanța de apel care prin prisma art. 2 alin. (6 ) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, care statuează că, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant, justificat a dispus micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat în beneficiul lui Leșan Gheorghe pînă la 10 000 lei, cu atît mai mult că prin constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei recurentul a primit o satisfacţie capabilă de a compensa în parte prejudiciul moral cauzat.

În această susţinere vine jurisprudenţa CEDO în cazul SRL Deservire versus Moldova, unde Curtea a acordat cu titlu de prejudiciu moral 600 Euro pentru violarea art. 6 § 1 CEDO în ce priveşte durata procedurilor timp de 6 ani şi în cazul Cravcenco versus Moldova, unde Curtea a acordat cea mai mare sumă de 3000 Euro pentru încălcarea termenului rezonabil pentru 10 ani. Nu este de neglijat şi importanţa unificării practicii judiciare a instanţelor naţionale la acordarea despăgubirilor morale în cazuri similare celor indicate, fiind constatat că cuantumul acordat cu titlu de prejudiciu moral în speţe examinate în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 variază de la 500 lei până la 35 000 lei.

Sub acest aspect, instanţa de recurs respinge ca lipsită de suport legal susţinerea recurentului Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu referire la faptul că cuantumul despăgubirii acordat de instanța de apel este neechitabil şi ireală, deoarece la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei cu încasarea corespunzătoare a prejudiciului, instanța de apel a dat apreciere condiţiilor de examinare a cauzei civile, ţinînd cont de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, a instanţei de judecată, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

Totodată nici alte argumente invocate de recurentul Ministerul Justiției al RM în susţinerea poziţiei sale, nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs, deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de instanţele ierarhic inferioare, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate şi apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței CEDO şi anume cauza Rebait şi alții contra Franței, Comisia Europeană a Dreptului Omului, 25 februarie 1995, nr. 2651/1995, unde Curtea a menționat că „…art.6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispozițiile legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recursuri. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că decizia instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de a menţine decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către şi Ministerul Justiției al Republicii Moldova Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Leşan Gheorghe împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii și încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă la momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chişca-Doneva