2ra-1443/15 — Anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit şi a terenului aferent. Partajul averii comune în devălmăşie.

Dosarul nr. 2ra-1443/15 Prima instanţă: E. Popa Instanţa de apel: A. Garbuz, I. Talpa şi S. Şleahtiţchi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 01 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Sveatoslav Moldovan, Tamara Chişca-Doneva şi Liliana Catan examinînd recursul declarat de Ignat Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Ignat împotriva lui Ion Ignat cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit şi a terenului aferent, acţiunea reconvenţională înaintată de Ion Ignat împotriva Tatianei Ignat cu privire la partajul averii comune în devălmăşie, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 februarie 2015, prin care apelul declarat de Ignat Tatiana a fost admis, casată hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 09 iulie 2014, fiind pronunţată o nouă hotărîre.

ACONSTATAT: La 30 aprilie 2008, Tatiana Ignat a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Ignat cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului. În motivarea acţiuni a indicat că în luna noiembrie a anului 1993 a înregistrat căsătoria cu Ion Ignat, iar din căsătorie s-au născut doi copii. În anul 1994, dânsa a solicitat de la primărie un lot de teren pentru construcţia casei individuale. Deoarece ambii soţi nu erau încadraţi în câmpul muncii, în anul 2000 soţul Ion 1 Ignat a plecat la muncă peste hotarele ţării, în Portugalia, iar în 2001, a plecat şi ea. Menţionează că împreună cu părinţii dânsei au început a construi casa, iar cheltuielile practic erau suportate de părinţii ei.

Susţine că după plecarea soţului peste hotare, acesta nu a contribuit cu nimic la creşterea celor doi copii, iar ca consecinţă în anul 2005 căsătoria a fost desfăcută. Totodată, indică că în anul 2002 primăria a perfectat titlul de teren pe numele lui Ion Ignat, pe când, de fapt acest teren dintotdeauna l-a îngrijit ea împreună cu părinţii ei, achitând impozitele şi construind casa de locuit. Declară că fostul soţ, nu s-a mai întors în ţară din anul 2000, locuind în Portugalia, unde s-a recăsătorit, acesta fiind scutit chiar şi de plata pentru pensia alimentară. Solicită anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren perfectat pe numele lui Ion Ignat şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 0,1337 ha, situat pe str. Podgorenilor 48, or.

Şoldăneşti pe numele Tatianei Ignat. Prin hotărârea Judecătoriei Şoldăneşti din 04 iulie 2008 a fost anulat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu numărul cadastral 8301112095 pe numele lui Ion Ignat şi constatat dreptul de proprietate a Tatianei Ignat asupra terenului aferent construcţiei de pe str. Podgorenilor 48, or. Şoldăneşti cu suprafaţa 0,1337 ha. Totodată, a fost menţionat că hotărârea dată constituie temei pentru OCT Şoldăneşti de a o înregistra pe Tatiana Ignat ca proprietar al acestui imobil. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 septembrie 2009 a fost admisă cererea de apel declarată de Ion Ignat, casată integral hotărârea Judecătoriei Şoldăneşti din 04 iulie 2008, cu restituirea pricinii civile la rejudecare în aceiaşi instanţă în alt complet de judecători.

La 02 aprilie 2009, Tatiana Ignat în temeiul art. 281 CPC a înaintat instanţei de judecată o cerere cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietar asupra imobilului. În motivarea cererii date, Tatiana Ignat a invocat că pe terenul cu numărul cadastral 8301112.095 cu suprafaţa de 0,1337 ha, din str. Podgorenilor nr. 48, or. Şoldăneşti, a cărui proprietar este dânsa, drept recunoscut prin hotărârea Judecătoriei Şoldăneşti din 04 iulie 2008, a ridicat o casă de locuit cu suprafaţa de 152,70 m. p. şi o magazie cu suprafaţa de 24,2 m.p. Solicită Tatiana Ignat de a fi recunoscut drept de proprietate asupra imobilului cu numărul cadastral 8301112095 constituit din casă de locuit cu suprafaţa de 152,70 m2 şi magazia cu suprafaţa de 24,2 m2, amplasate în str. Podgorenilor nr. 48, or.

Şoldăneşti, cu obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Şoldăneşti de a înregistra imobilul pe numele său (f.d. 59, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Şoldăneşti din 15 ianuarie 2010 au fost conexate cauzele civile la cererea Tatianei Ignat cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit şi a terenului aferent din str. Podgorenilor nr. 48 or. Şoldăneşti într-un singur proces atribuindu-i nr. 2-42/2010 (f.d. 55, vol. I). La 18 iunie 2009, Ion Ignat a înaintat acţiune reconvenţională împotriva Tatianei 2 Ignat cu privire la partajul casei de locuit şi a magaziei (f.d. 95, vol. I). În motivarea acţiunii Ion Ignat a invocat că în anul 1993 a înregistrat cu Tatiana Ignat căsătorie, iar în anul 1994, pe numele lui a fost repartizat un teren de pământ pentru construcţia casei de locuit în or.

Şoldăneşti, str. Podgorenilor 48. Astfel, împreună cu fosta soţie au construit o casă de locuit cu două nivele cu o suprafaţa totală de 152,72 m. p. şi o magazie cu suprafaţa de 24,2 m. p. Până în anul 2000, casa a fost finisată în mărime aproximativă de 90 % şi din lipsă de resurse financiare a fost nevoit să plece peste hotarele ţării, de unde sistematic făcea transferuri de bani pentru finalizarea construcţiei casei de locuit. Afirmă că nu este de acord cu cererea înaintată de Tatiana Ignat privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit şi a magaziei doar pe numele ei, deoarece consideră că dânsul de asemenea are dreptul la ½ cotă parte din aceste imobile, din motiv că a contribuit la construcţia acestor bunuri imobile.

Solicită partajarea imobilului şi atribuirea a ½ cotă parte din casa de locuit şi magazia construită împreună cu Tatiana Ignat şi amplasată în or. Şoldăneşti, str. Podgorenilor, 48. Prin hotărârea Judecătoriei Şoldăneşti din 21 aprilie 2010 acţiunea Tatianei Ignat a fost admisă, fiind recunoscută proprietara imobilului constituit din casa de locuit nr. cadastral 83011120095, cu suprafaţa 152,70 m. p., şi a magaziei cu suprafaţa de 24 m. p., amplasate în or. Şoldăneşti, str. Podgorenilor, 48 şi a terenului aferent cu suprafaţa de 0,1337 ha cu nr. cadastral 8301112095. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă pe motivul expirării termenului de prescripţie. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 septembrie 2010 a fost admis apelul declarat de reprezentantul lui Ion Ignat – Valeriu Ignat, casată hotărârea Judecătoriei Şoldăneşti din 21 aprilie 2010 cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecători.

Prin încheierea Judecătoriei Şoldăneşti din 31 ianuarie 2011 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Primăria or. Şoldăneşti. Prin hotărârea Judecătoriei Şoldăneşti din 09 iulie 2013 a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea înaintată de Tatiana Ignat împotriva lui Ion Ignat privind recunoaşterea dreptului exclusiv de proprietate asupra casei de locuit cu suprafaţa de 133,4 m.p., magaziei cu suprafaţa de 24,2 m.p., amplasate pe terenul cu suprafaţa de 0,1337 ha, cu numărul cadastral 8301112095 situate în or. Şoldăneşti, str. Podgorenilor, nr. 48 şi anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat pe numele lui Ion Ignat asupra terenului cu suprafaţa de 0,1337 ha, cu nr. cadastral 8301112095 din or.

Şoldăneşti, str. Podgorenilor 48, ca fiind lovit de nulitate absolută. Acţiunea reconvenţională înaintată de Ion Ignat împotriva Tatianei Ignat privind împărţirea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, a fost admisă. Au fost împărţite bunurile proprietate comună în devălmăşie a foştilor soţi – Tatiana Ignat şi Ion Ignat, amplasate în or. Şoldăneşti, str. Podgorenilor, 48 şi determinat în proprietate după cum urmează: Tatianei Ignat i s-a atribuit în natură ½ din varianta II p. a casei de locuit cu: 3 camera nr. 3 cu suprafaţa de 15,8 m.p., cu preţul de 8129 lei, baie nr. 2 cu suprafaţa de 7,6 m.p., cu preţul de 3910 lei, mansarda cu preţul de 6404 lei, încăperea nr. 3 din subsol cu suprafaţa de 9,1 m.p., cu preţul de 6087 lei, iar în total bunuri în sumă de 24530 lei.

Lui Ion Ignat i s-a atribuit în natură ½ din varianta I p. a casei de locuit cu: camera nr. 5 cu suprafaţa de 16,0 m.p., cu preţul de 8232 lei, camera nr. 4 cu suprafaţa de 12,4 m.p., cu preţul de 6380 lei, încăperea nr. 2 din subsolul cu suprafaţa de 9,1 m.p., cu preţul de 6087 lei, magazia lit. 2 cu preţul de 1872 lei, iar în total bunuri în sumă de 22571 lei. În folosinţa comună a părţilor a fost lăsat coridorul nr. 1 cu suprafaţa de 46 m.p., cu preţul de 23667 lei, terasa deschisă de la subsol cu preţul de 5612,5 lei, terasa deschisă de la etajul 1 cu preţul de 5612,5 lei, încăperea nr. 1 din subsol cu suprafaţa de 4.7 m.p., cu preţul de 3144 lei, edificiile/gard din plasă cu preţul de 3122 lei, poarta cu preţul de 4134 lei, gardul din fortan cu preţul de 6607 lei şi lotul de pământ cu suprafaţa de 1336 m.p., cu preţul de 13666 lei.

A fost încasat de la Tatiana Ignat în beneficiul lui Ion Ignat diferenţa dintre cotele părţi atribuite în natură în sumă totală de 1959 lei, taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 2702,85 lei. De la Ion Ignat a fost încasată taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 2644,08 lei. S-au mai încasat de la Tatiana Ignat în beneficiul lui Ion Ignat cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 6000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de Tatiana Ignat şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 30 iulie 2014 a fost admis recursul declarat de Tatiana Ignat. A fost casată decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 februarie 2014, pricina fiind remisă pentru rejudecare în instanţa de apel.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 februarie 2015 a fost casată parţial hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 09 iulie 2013 fiind emisă o nouă hotărîre prin care a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată a Tatianei Ignat şi a fost admisă cererea reconvenţională înaintată de Ion Ignat. A fost recunoscut după Tatiana Ignat dreptul de proprietate asupra ½ cotă parte din terenul pentru construcţie cu nr. cadastral 8301112095 amplasat în or. Şoldăneşti str. Podgorenilor, nr. 48. S-a dispus împarţirea construcţiei nefinisate şi neînregistrată în Registrul bunurilor imobile care constă din casă de locuit şi magazie amplasate pe terenul cu nr. cadastral 8301112095 din or. Şoldăneşti str. Podgorenilor, nr. 48 cu acordarea a cîte ½ cotă parte lui Ion Ignat şi ½ cotă parte Tatianei Ignat.

În rest, hotărîrea a fost menţinută. La 23 aprilie 2015 Tatiana Ignat, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care pretenţiile sale să fie admise integral, iar acţiunea reconvenţională să fie respinsă. În motivarea recursului a indicat că atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale, deoarece, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. 4 Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuează expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost recepţionată de către recurentă la 03 martie 2015 (f.d. 27, vol. IV), iar recursul a fost declarat la 23 aprilie 2015 (f.d. 32, vol. IV). Prin urmare, instanţa de recurs constată că recursul este declarat în termen. La 12 mai 2015 în adresa intimatului Ignat Ion a fost expediată copia recursului, iar la 04 iunie 2015, în adresa Curţii Supreme de Justiţie, a parvenit referinţa înaintată de Ignat Ion prin care a solicitat respingerea recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de Tatiana Ignat întemeiat şi care urmează a fi admis.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele cauzei rezultă că la 30 aprilie 2008, Tatiana Ignat a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Ignat prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren perfectat pe numele lui Ion Ignat şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 0,1337 ha, situat pe str. Podgorenilor 48, or.

Şoldăneşti pe numele Tatianei Ignat. Ulterior, la 02 aprilie 2009, Tatiana Ignat a mai înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva lui Ion Ignat prin care a solicitat recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului cu numărul cadastral 83011120095 constituit din casă de locuit cu suprafaţa de 152,70 m2 şi magazia cu suprafaţa de 24,2 m2, amplasate în str. Podgorenilor nr. 48, or. Şoldăneşti, cu obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Şoldăneşti să înregistreze imobilul pe numele său. La 18 iunie 2009, Ion Ignat a înaintat acţiune reconvenţională împotriva Tatianei Ignat, prin care a solicitat partajarea imobilului şi atribuirea a ½ cotă parte din casa de locuit şi magazia construită împreună cu Tatiana Ignat amplasată în or.

Şoldăneşti, str. Podgorenilor, nr. 48. Totodată, actele pricinii certifică faptul că prin decizia Primăriei oraşului Şoldăneşti nr. 8 din 18 octombrie 1993 lui Ion Ignat i sa acordat în proprietate privată un lot de teren cu suprafaţa de 0,1337 ha amplasat în str, Podgorenilor, nr. 48, or. Şoldăneşti (f.d. 21, vol. II), ulterior, în baza acestei decizii la 21 aprilie 2002 a fost eliberat Titlul de Autentificare a deţinătorului de teren (f.d. 6. vol. I). La 06 noiembrie 1993 la Oficiul Stării Civile Şoldăneşti, sub nr. 49 a fost înregistrată căsătoria între Ighat Ion şi Ignat (Bahnă) Tatiana, care prin hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 08 august 2005 a fost desfăcută (f.d.

85, vol. I). 5 Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu probele administrate la dosar consideră oportun de a reitera prevederile art. 372, alin. (1) Cod Civil, care statuează expres că bunurile care au aparţinut soţilor înainte de încheierea căsătoriei, precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaţie, prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit, sînt proprietatea exclusivă a soţului căruia i-a aparţinut sau care le-a dobîndit. În acest sens instanţa de recurs menţionează faptul că în această normă de drept material sunt prevăzute categoriile de bunuri ce constituie proprietatea personală a fiecăruia din soţi.

O parte din aceste bunuri, deşi sunt dobândite în timpul căsătoriei, sunt, totuşi, prin excepţie, bunuri proprii, caracterul de excepţie al acestora urmând a fi dovedit. Bunurile proprietate personală a fiecăruia din soţi nu fac parte din comunitatea de bunuri, şi fiecare din soţi pot dispune liber de ele, fără a fi necesar consimţământul celuilalt soţ. Categoriile de bunuri care fac obiectul proprietăţii personale a fiecăruia din soţi sunt expres şi exhaustiv enumerate în art. 372 alin. (1) şi (2). De menţionat că bunurile care au aparţinut soţilor înaintea de încheierea căsătoriei, nu fac parte din comunitatea de bunuri. Prin prisma celor relatate supra şi a normei de drept material citate, instanţa de recurs precizează că la rejudecare instanţa de apel urmează să stabilească apartenenţa lotului de teren cu suprafaţa de 0,1337 ha amplasat în str. Podgorenilor, nr. 48, or.

Şoldăneşti, ca bun proprietate personală a soţului, ori bun proprietate comună în devălmăşie. În continuare, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că construcţiile amplasate pe terenul cu suprafaţa de 0,1337 ha – casă de locuit cu suprafaţa de 152,70 m2 şi magazia cu suprafaţa de 24,2 m2, amplasate în str. Podgorenilor nr. 48, or. Şoldăneşti, nu sunt finisate şi înregistrate în modul corespunzător. Prin urmare, instanţa de apel la rejudecare urmează să stabilească gradul de finisare a lucrărilor, aportul fiecărui soţ la construcţia imobilelor enunţate. Or, potrivit prevederilor art. 370 Cod Civil, care statuiază expres că împărţirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporţional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului.

Pînă la proba contrară, aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal. De menţionat că la împărţirea bunului proprietate comună în devălmăşie vor fi aplicabile regulile împărţirii bunurilor proprietate comună cote-părţi, ţinându-se cont de particularităţile stipulate în art. 366-373 Cod Civil. Astfel, la împărţirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va porni de la prezumţia – aportul coproprietarilor devălmaşi este egal. Acei coproprietari devălmaşi, care consideră că aporturile coproprietarilor la dobândirea bunului nu au fost egale, trebui să facă această dovadă. În aceste cazuri împărţirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporţional aportului fiecăruia la 6 dobândirea bunului.

Instanţa de recurs precizează că la soluţionarea litigiului asupra imobilului, apărut înainte de finalizarea construirii şi înregistrării lui, instanţa judecătorească nu poate să recunoască dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv, ci numai asupra materialelor de construcţie din care este alcătuit imobilul. În consecinţă, avînd în vedere că urmare a partajării bunului, fiecare proprietar al cotei-părţi atribuite, poate să-şi înregistreze dreptul de proprietate asupra cotei din imobil, instanţa de judecată urmează să ţină cont de faptul că bunul în litigiu nu este finisat şi nu e înregistrat în modul stabilit de Lege.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 30 iulie 2014, a fost admis apelul declarat de Tatiana Ignat, cu casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11 februarie 2014, restituind pricina la rejudecare, instanţa e recurs a atras atenţia instanţei de apel asupra dezacordul exprimat de apelanta Ignat Tatiana privind calificarea de către prima instanţă a bunurilor imobile ca fiind proprietate comună în devălmăşie, despre faptul imposibilităţii partajării bunului imobil (construcţie) nefinisat şi neînregistrat, însă în consecinţă, după rejudecare instanţa de apel contrar Legii şi a prevederilor hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 2 din 27 martie 2006, a recunoscut dreptul de proprietate asupra ½ cotă parte pentru Tatiana Ignat şi ½ cotă parte pentru Ion Ignat din construcţia nefinisată şi neînregistrată.

Mai mult de cît atît, prin decizia instanţei de recurs din 30 iulie 2014 s-a atenţionat că la materialele dosarului nu sunt înscrisuri care ar demonstra darea în exploatare a casei de locuit, fapt ce a fost trecut cu vederea de către instanţa de apel. Încă o dată Curtea Supremă de Justiţie reiterează că Curtea de Apel Bălţi la rejudecare urmează să verifice dacă imobilul în litigiu a fost dat în exploatare, în ce condiţii au fost construite obiectivele pe terenul în litigiu şi dacă la momentul demarării lucrărilor reclamanţii dispuneau de certificat de urbanism şi autorizaţie de construcţie. Colegiul precizează că potrivit deciziei Primăriei or. Şoldăneşti nr. 12/1 din 13 decembrie 1993, Ignat Ion a fost obligat în termen de o lună să achiziţioneze actele pentru contrucţie, fiind atenţionat că i se interzice începererea constricţiilor pînă la primirea actelor corespunzătoare (f.d.

39, vol. II). Potrivit prevederilor art. 12, alin. (1) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie - autorizaţia de construire (anexa nr.3) se emite în baza cererii, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.

La cerere se anexează următoarele documente: a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial, cu anexarea planului cadastral şi/sau a planului imobilului; b) certificatul de urbanism pentru proiectare; c) extrasul din documentaţia de proiect în volum de: memoriu explicativ, plan general (plan de situaţie, plan trasare), faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcţie, avizate de către arhitectul-şef; d) avizele de verificare a documentaţiei de proiect (compartimentele: plan general, arhitectură, rezistenţă) sau raportul unic de verificare a documentaţiei de proiect; e) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) 7 sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); f) contractul privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) şi proiectant; g) extrasul din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lîngă Ministerul Culturii privind avizarea pozitivă a proiectului de execuţie, în cazul proiectării intervenţiilor la monumentele de istorie, artă şi arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; h) certificatul de descărcare de sarcina arheologică, în cazul terenurilor cu patrimoniu arheologic.

În acest sens, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, instanţa judecătorească nu are dreptul să constate faptul aflării în posesie a construcţiilor care nu sînt terminate sau nu sînt primite în exploatare, deoarece asemenea construcţii nu urmează a fi înregistrate. Totodată, instanţa de apel urmează să stabilească care este gradul de finisare a construcţiei în litigiu, fapt ce ar aduce claritate în situaţia din speţă. Colegiul menţionează că circumstanţele relatate supra atrag încălcarea dreptului la un proces echitabil, respectarea căruia este accentuată şi în jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Concomitent, conform art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 373 CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces. În sprijinul normelor naţionale vin şi reglementările Curţii Europene pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa căreia îşi are izvorul în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri de a beneficia de respectarea acestor norme, fiind piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ignat Tatiana, a casa decizia instanţei de apel, restituind pricina pentru rejudecare în instanţa de apel - Curtea de Apel Bălţi. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de 8 Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Ignat Tatiana.

Se casează deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 februarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatianei Ignat împotriva lui Ion Ignat cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit şi a terenului aferent, acţiunea reconvenţională înaintată de Ion Ignat împotriva Tatianei Ignat cu privire la partajul averii comune în devălmăşie, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Bălţi, în alt complet de judecată. Decizia este nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Valentina Clevadî Sveatoslav Moldovan Tamara Chişca-Doneva Liliana Catan 9